Foamea de bani și moartea pasiunii

Publicat în Dilema Veche nr. 974 din 8 decembrie – 14 decembrie 2022
image

Știind cît de mult mi-i doream, deși pe atunci erau extrem de rari și scumpi, mama s-a dat peste cap, reușind să-mi facă unul dintre cele mai frumoase cadouri din viața mea: prima mea pereche de blugi, pe care mi i-a dat, alături de cel mai bun sfat din viață: totul depinde de atitudine. 

Căci blugii respectivi erau demodați, în anii ’90 purtîndu-se blugii piramidă, cei înalți în talie, bufanți pe picior și strînși pe gleznă, iar ai mei aveau talia joasă, pe șolduri, strîmți pe picior și evazați jos – stilul anilor ’70. Însă nici prin cap nu mi-a trecut să-i duc la croitor. Erau nou-nouți, n-aveam de gînd să-i măcelăresc, îi iubeam și erau ai mei, drept care îi purtam cu o fericire și cu o mîndrie autentice, atitudine care nu doar că aneantiza orice pornire de cîrcoteală a colegelor, cum că n-ar fi fost la modă, dar care ajunsese să stîrnească și invidia, pe care, recunosc, o alimentam, inventînd povestea cum că îmi fuseseră aduși de la Paris, unde pantalonii evazați erau ultimul trend. Cum Internet încă nu exista, povestea nu-mi putea fi verificată, iar atitudinea cu care îi purtam era cea mai bună dovadă că blugii erau ultimul răcnet al modei, nu că fuseseră cumpărați, de undeva din spatele magazinului Unirea, din cutiile de carton descărcate din cala unui camion, pentru care mama stătuse la coadă cîteva ore.

Peste doar un an, blugii evazați începuseră să fie noua modă în București – bineînțeles, nu datorită mie, ci unei euforii a adolescenților români de a retrăi, pe repede-înapoi, perioada rock a anilor ’70, iar bufanții au fost aruncați cu disprețul dezicerii în fundul dulapurilor, de unde au așteptat, cu stoicism și multă credință, anii 2022, cînd au fost scoși de la naftalină și readuși în circuit, laolaltă cu toate ideile istoriei modei de pînă atunci. 

Ce anume readuce pe podium trend-uri din alți ani și, mai ales, care sînt acele idei care tot revin?

Potrivit lui Agnes Brooks Young, autoarea unui complex studiu, Recurring Cycles of Fashion. 1760-1937, există trei forme recurente de rochii: „bombate la spate”, modă apărută la mijlocul anilor 1700, „tubulare”, începutul anilor 1800, și „clopot”, apărute în 1855 – fiecare dintre aceste forme repetîndu-se la un interval de aproximativ 30 de ani. 

Însă această ciclicitate, de care vorbea Young, a durat pînă în 1940, cînd ciclul s-a dereglat, mai ales în siajul unei explozii creative a marilor case de modă. De „bombate” nu s-a mai auzit, cele care au strălucit, timp de vreo zece ani, au fost cele tubulare, detronate la începutul anilor ’50 de cele clopot – vinovatul fiind Christian Dior. De prin anii ’70 pînă înspre 2000, moda a explodat: rochii, fuste, tubulare, evazate, clopot, scurte, lungi, blugi evazați, blugi strîmți, blugi rupți, helănci, toate trecînd printr-o gamă impresionantă de materiale, de la mătase la in, la piele, imitație de piele și chiar latex.

Și chiar dacă moda a mai și reciclat idei, ea a evoluat și a creat în permanență, spre deosebire de anii 2000, cînd vorbim despre o stagnare. Căci de două decenii încoace nu s-a mai creat nimic nou, ci s-au reluat toate ideile patentate de dinainte – de la coafuri (bob-ul anilor ’20, bretonul anilor ’70, permanentul anilor ’90) la încălțăminte (talpa ortopedică, bocanci, cizme înalte, botine, ciocate, toc cui, pantofi sport, espadrile) și, mai ales, la îmbrăcăminte. 

Moda vestimentară din prezent este o modă scoasă în întregime de la naftalină – tot ce s-a spus pînă în 2000 a fost reluat, cel mult parafrazat. Pînă și „bombatele” au reapărut, chiar dacă în altă formă – moda „bumped behind”, promovată intens de influencerița Kim Kardashian, a spart imaginea androginului –, siluetele feminine extrem de slabe, fără forme, aproape masculinizate ale anilor ’90 fiind acum tentate să-și etaleze posteriorul ca la 1700, cu ajutorul blugilor „push-up”. Nici măcar moda oversized nu este o găselință recentă, ci o reinterpretare a hainelor purtate în anii ’80-’90: umeri gonflați, blugi piramidă, sacouri și paltoane largi. 

Am putea să ne gîndim, într-un mod filosofic, că lumea noastră are acces la un număr finit de idei. Atîtea au fost, atîtea avem. Însă, pragmatic, este vorba despre o foame de bani – moda nu mai ține de creație, ci de marketing. Nu mai vorbim despre o artă, ci despre o industrie care, ca toate industriile, vrea – în primul rînd, în al doilea și al treilea rînd – cîștig financiar rapid. Trebuie, așadar, să producă pe bandă rulantă, să vîndă, să încaseze. Or, cum în acest proces nu mai este timp pentru creație, testare și așteptare, se recurge la modele deja patentate, care au fost de succes, care au prins la public și care sînt, așadar, sigure. 

Cum sigur este că azi, în loc să purtăm haine noi, purtăm, de fapt, hainele părinților, ale bunicilor, ale stră-stră-străbunicilor.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.