FM-ul a murit, trăiască online-ul

Publicat în Dilema Veche nr. 580 din 26 martie - 1 aprilie 2015
FM ul a murit, trăiască online ul jpeg

1) Ce v-a atras/împins (în)spre online?
2) Care sînt criteriile selecţiei din playlist?

3) Ce conţinut nonmuzical oferiţi?

4) Cum vedeţi viitorul FM-ului? 

1) Alegerea online-ului este alegerea viitorului. Presimţim că FM-ul va avea o mare problemă peste patru-cinci ani, atunci cînd conectarea la Internet în maşini va deveni ceva uzual.

2) Autobaza este un radio cu linie muzicală indie-rock, am zis noi, cu un

de muzică retro. Avem în

de la Pink Floyd şi James Brown pînă la The National, Fink sau Hozier. Muzica românească îşi are şi ea locul ei în

cu noul val de indie-rock.

3) Sperăm să putem oferi cîteva programe în special pe teme muzicale începînd cu sfîrşitul lunii mai, atunci cînd sperăm să avem gata studioul pe care îl amenajam într-un Bus VW T2.

4) FM-ul va trebui să se repoziţioneze în viitorul apropiat, în sensul în care radiourile FM vor oferi combinat programe FM/online (ceea ce se întîmplă deja, în principiu), aşa încît să se elibereze de încărcătura de publicitate din antenă. Practic, vor exista platforme online/FM mai curînd decît radiouri clasice.  

● Mihai BUMBU,

1) Online-ul ne-a împins înspre radio, nu invers. Ştiam cum vrem să arate, aveam în minte platforma şi ce vrem să transmitem – vară şi senzaţia de lejer. Întîmplător a luat forma unui radio asortat cu imagini. După care s-a transformat într-un radio cu trei canale alternate în funcţie de ora la care asculţi. De anul acesta vom adauga mixuri şi

-uri, toate

. Va suna în continuare ca un radio, dar unul pe care poţi să-l remixezi.

2) E mai uşor să te identifici cu o stare sau cu o persoană decît cu un gen muzical. Aşa că toată selecţia am gîndit-o în funcţie de ce fac oamenii cînd ne ascultă. Surf rock de plecat la drum dimineaţa, tolăneală şi funk după-amiaza la birou, iar seara o briză de swing şi

. Ca să nu depindem doar de un fus orar, am împărţit asta pe trei canale şi fiecare îşi poate alege ce/cînd vrea: o tură pe barcă cu David Bowie, un şpriţ pe marginea piscinei cu Bill Murray sau un cocktail în cadă cu Kate Moss. Mi-e greu să spun în genuri, dar ca să vă faceţi o idee, asta ar fi felia de muzică românească: Minus, Aura Urziceanu şi Danaga.

3) Mai mult de jumătate din

e non-muzical. Prin imagini promovăm oameni şi locuri, transmitem o stare, vă purtăm prin senzaţii, texturi, detalii şi

-uri.

4) Radio, TV, print, toate sînt înlocuite treptat de variantele lor online. Atîta timp cît mesajul e acelaşi, n-ar trebui să conteze platforma, cum n-a contat nici cînd s-a trecut de la peliculă la digital. Diferenţa e că în Vest mai sînt posturi susţinute de ONG-uri, la noi doar de reclame la hemoroizi. Din păcate, şi viitorul pe online va fi cam acelaşi, atîta timp cît radiourile iau tot ce a stricat FM-ul (public din ce în ce mai general) şi nu vin cu nimic nou (interacţiune, personalizare).  

● Răzvan EXARHU,

1) Libertatea mediului, integrarea din ce în ce mai complexă în viaţa noastră de consumatori, mobilitatea, interactivitatea.

2) La Clandestino am construit un ceas orar care combină ritmul, genul, perioada şi notorietatea pieselor, plus o rotaţie a noutăţilor ceva mai relaxată faţă de radiourile FM.

3) Pînă să renunţăm la a avea un studio, aveam un fel de matinal tîrziu, pentru cei care se instalau în faţa computerului pe la ora 10. O parte din show-uri sînt disponibile ca

-uri. La asta se adăugau texte pe site şi zumzetul din

Lucrăm acum la o nouă versiune a site-ului.

4) Radioul FM a pierdut mult din prestigiu sau relevanţă în viaţa oamenilor, parţial din lupta inegală cu TV-ul, dar şi din cauza comercializării excesive şi a dispariţiei oamenilor de radio ca breaslă. A devenit un accesoriu utilitar de maşină, dar rămîne un canal de comunicare fascinant şi puternic. Pentru mine e un mediu în care plănuiesc să revin curînd. 

● Cristina HURDUBAIA,

1) Noi chiar credem în online, pentru că sîntem oameni care nu ne mai uităm la TV şi nu mai ascultăm FM de multă vreme. Întîi a fost platforma (site-ul) Cooperativa Urbană, o platformă de cultură urbană din toate mediile, şi abia după aceea a fost radioul, noi deja aveam publicul format cînd i-am dat drumul.

2) Radioul nostru e singurul care are doar muzică românească, doar din zona alternativă (noncomercială). Nu avem nimic comercial, nu avem nimic de afară. Accentul e pe rock alternativ, pe hip-hop şi electro; cam pe aici se încadrează muzica artiştilor independenţi. În general, nu ratăm nimic nou şi, uşor-uşor, au început să ne trimită trupele piesele noi, nu le mai cerem noi. Nu avem un

care să se repete zilnic/săptămînal în aceeaşi ordine, este împrospătat constant.

3) Nu oferim aşa ceva şi, deocamdată, nici nu avem de gînd. Radioul curge doar cu muzică şi atît, target-ul nostru fiind tinerii pînă în (maximum) 30 de ani. Iar tinerii de azi trăiesc în secolul vitezei, nu mai au răbdare să asculte o emisiune despre film, de exemplu, la radio. Intră pe Internet şi găsesc în două secunde ce le trebuie, au citit tot pe diagonală şi… gata. Aşa că îi lăsăm pe alţii să se ocupe de nonmuzică la radio.

4) Viitorul FM-ului va fi în maşină. 

● KIRK,

1) E o combinată. Mai întîi a fost dorinţa de a veni cu altceva faţă de ce se întîmplă acum în FM-ul românesc, pentru că muzica nu se rezumă doar la cîteva sute de piese. Şi apoi au fost prietenii, care m-au împins de la spate şi au crezut în mine. Aşa s-a născut Radio Trib.

2) În Trib difuzăm muzici care ne plac. Veţi auzi rock în mare parte. Cele mai prietenoase forme de rock. Însă ajungem şi la alte genuri. Se întîmplă să ne tragă de urechi sunete la care nu ne aşteptam şi împărtăşim asta şi cu ascultătorii noştri. Difuzăm multă muzică nouă, dar coborîm şi spre anii ’90. Apoi, e muzica românească, ea nu are cum să lipsească. Trupe cunoscute, dar şi o grămadă de trupe noi, la început de drum, care sună tare bine. Pe scurt, susţinem trupele cu potenţial. Pe cei care pun mîna pe instrumente, exersează la greu şi încearcă să transmită ceva. Sînt cei pentru care putem zice că existăm.

3) Emisiunile noastre. În fiecare zi, de luni pînă vineri, de la 11 la 13, există linia mea: „Dă-o tare cu Kirk“. Aduc aici ştiri din muzică, aniversaţii zilei, povestesc despre muzicile noi care merită să fie ascultate, din punctul meu de vedere, şi promovez concertele din ziua respectivă. Pe lîngă linie, mai fac „RomTop“-ul, clasamentul muzicilor româneşti. L-am luat cu mine pe la toate radiourile la care am fost şi acum a ajuns şi în Trib. Şi mai avem două emisiuni: „Metal Trib“ şi „Rock din capul lui Moţoc“. Prima este realizată de Vlad Buşcă, membru al formaţiei L.O.S.T., iar cea de-a doua, de George Moţoc, om de radio în România în anii ’90. Idei mai sînt, dar o luăm încet, pentru că nu e totul atît de uşor de realizat.

4) Normal că radiourile ar trebui mutate pe digital. Instituţia numită radio e clar că nu va muri. Trebuie doar să iasă din cercul vicios în care a intrat. Momentan totul se duce din ce în ce mai jos. Nu poţi să te bazezi doar pe glume şi concursuri cu premii. 

● Ioan-Mircea POP,

1) Monotonia, impostura, incompetenţa, mizeria din media românească.

2) Singurul criteriu este valoarea. Important este cine face selecţia, nu genurile, perioada etc.

3) Deocamdată doar muzică.

4) Viitorul FM îl văd ca într-un banc: mic, negru şi bate la uşă. 

● Vlad TĂNASE,

1) Trăim în lumea nişelor. Iar asta se întîmplă numai din cauza sau datorită – nu îmi dau seama încă – online-ului. Online-ul ne rupe de restul lumii, ne transformă în nişe şi, mai tîrziu, devenim nişe individuale. Eh, asta ne-a făcut să credem că .fm e mai bun decît FM. Ştiam că aveam o pîine mai de lux şi că nu puteam să o vindem decît într-un

. Asta e şi eclecticfm: un

cu produse greu de apreciat de către un public mai public.

2) Cuvîntul de dezordine e noutatea. Cuvîntul de ordine îl are Mihai Dinu. El e curatorul a tot ceea ce asculţi mai bun în ţara asta de cîţiva ani încoace. Unii nu o recunosc, alţii o recunosc furînd muzică de la noi. E bine şi aşa. Mai bine un frustrat copiat decît unul nebăgat în seamă.

3) Nu am ajuns la non. Încă sîntem la muzical. Cam tot ce facem se învîrte ca un vinil în zona muzicii.

4) FM-ul românesc a greşit cînd s-a legat de TV. Cu cît se va îndepărta mai mult de

-urile care vînd, cu atît FM-ul mai poate exista ca un canal media cu farmec aparte. Pînă atunci, FM-ul se duce în jos ca o piesă nevotată de nimeni în topuri. Nu mai daţi feţe vocilor. O voce fără faţă are şanse mai mari decît o faţă cu voce fără mesaj.  

anchetă realizată de Marius CHIVU 

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.