Fizică, nu marxism

Svetlana ALEKSIEVICI
Publicat în Dilema Veche nr. 630 din 17-23 martie 2016
Fizică, nu marxism jpeg

Am fost atunci prim-secretar al Comitetului raional de partid. În ziare se scria că ei, comuniștii, sînt vinovaţi pentru că au construit centrale atomice proaste, ieftine, că nu au ţinut cont de vieţile oamenilor. Nu s-au gîndit la om, el era doar nisip pentru ei, bălegar al istoriei… În ziare se scrie că noi, comuniștii, am păcălit poporul, am ascuns de el adevărul. Dar am fost nevoiţi s-o facem. Primeam telegrame de la CC, de la Comitetul regional, în care ni se spunea să nu creăm panică. Iar panica, într-adevăr, e un lucru groaznic. Numai în timpul războiului au mai acordat o asemenea importanţă știrilor de pe front, cum făceau acum cu informările de la Cernobîl. Frică și zvonuri. Oamenii erau omorîţi nu de radiaţie, ci de evenimente.

Trebuia să prevenim orice fel de panică. Nu putem să spunem că s-a ascuns totul de la bun început, nici măcar nu pricepeam amploarea celor în­tîmplate. Eram conduși de cele mai înalte consideraţii politice. Dar dacă e să lăsăm la o parte emoţiile, politica, trebuie să recunoaștem că nimeni nu credea în ce se întîmplase. Nici măcar oamenii de știinţă! Așa ceva nu se mai întîmplase niciodată înainte, nicăieri în lume. Oamenii de știinţă prezenţi la locul faptei au studiat situaţia și au ­luat decizii pe loc. Am văzut recent o emisiune, Clipa adevărului, cu Alek­sandr Iakovlev, membru al Biroului Politic, principalul ideolog al Partidului pe atunci. Alături de Gorbaciov. Ce-și aduce el aminte? Ei acolo, sus, nu-și imaginau nici ei tot tabloul. La o ședinţă a Biroului Politic, unul dintre generali a explicat: „Dar ce e radiaţia? Acolo, la poligon, după o explozie atomică, beau seara o sticlă de vin și asta e tot. Totul e bine!“ Vorbeau despre Cernobîl ca despre o avarie obișnuită.

Dacă aș fi spus atunci că nu ar trebui ca oamenii să iasă afară? Ei ar fi spus: „Păi ce, vreţi să ne stricaţi sărbătoarea de 1 Mai?“ Era o chestiune politică. Mi-ar fi cerut imediat carnetul de partid. Nu e o anecdotă, ci adevărul curat. Se spune că președintele Comisiei guvernamentale, Șcerbin, care a venit la centrală în primele zile după explozie, a cerut imediat să fie dus la locul celor întîmplate. I se spune că sînt căderi de grafit, cîmpuri nebunești de radiaţii, nu se poate duce acolo. „Ce fizică? Eu trebuie să văd totul cu ochii mei. Seara trebuie să raportez Biroului Politic.“ Un comportament tipic militar. Nu cunoșteau un alt mod de abordare a lucrurilor. Nu pricepeau ce e aceea fizică, o reacţie în lanţ. Nu înţelegeau că nici un ordin și dispoziţie guvernamentală nu vor influenţa mersul reacţiei în lanţ. Lumea se sprijină pe fizică, nu pe ideile lui Marx. Dar dacă aș fi declarat atunci așa ceva? Să fi anulat demonstraţia de 1 Mai?

Scrie în ziare că oamenii erau pe stradă, iar noi stăteam în buncăre. Eu am stat două ore la tribună, sub soarele acela, fără nimic pe cap, fără impermeabil. Și de 9 Mai, de ziua Victoriei, am mers cu veteranii. Cîntau la muzicuţă, oamenii dansau, beau. Am fost toţi parte a acestui sistem. Am crezut în idealurile înalte, în victorie! O să învingem Cernobîlul! Citeam despre lupta eroică de îmblînzire a reactorului care scăpase de sub puterea oamenilor. (Vladimir Matveevici Ivanov, fost prim-secretar al Comitetului raional de partid din Slavgorod)

din volumul Dezastrul de la Cernobîl de Svetlana Aleksievici

Foto: R. Bassbar

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.