"Filozofia" migraţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 133 din 10 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- motiva┼úii economice ┼či exerci┼úii de imagina┼úie - Dincolo de modul ├«n care este privit─â ┼či acceptat─â migra┼úia for┼úei de munc─â ├«n Rom├ónia, unde avem de-a face cu un fenomen relativ recent care, ├«n lipsa unor politici migra┼úioniste coerente, ├«nc─â creeaz─â confuzie ┼či suspiciuni, ne-a interesat s─â surprindem c├«teva puncte de vedere deta┼čate, europene. Demersul nostru a luat ├«n calcul ┼či un alt aspect al "dilemei": o serie de lideri din Europa se pronun┼ú─â public ├«mpotriva migra┼úiei, dar ├«n acela┼či timp se bucur─â de faptul c─â bona din Rom├ónia sau femeia de serviciu african─â ├«i cost─â mai pu┼úin. I-am ├«ntrebat pe cei care au o experien┼ú─â mai vast─â dec├«t noi, legat─â de munca transfrontalier─â ┼či de implica┼úiile ei, dac─â este exagerat s─â consider─âm migra┼úia o form─â de sclavie modern─â ┼či dac─â ar fi posibil ca fenomenul s─â ajung─â la o "simbioz─â" ├«ntre statele cu un nivel de trai diferit, cre├«nd o inevitabil─â dependen┼ú─â economic─â de ambele p─âr┼úi. (A. P.) J├ęr├â┬┤me Guedj (Fran┼úa) J├ęr├â┬┤me Guedj este membru al Partidului Socialist din Fran┼úa ┼či ├«n prezent vicepre┼čedinte al Consiliului General al regiunii Essonne. Totodat─â este func┼úionar public ├«n cadrul Inspectoratului General pentru Servicii Sociale ┼či unul dintre bursierii German Marshall Fund (GMF), un program care selecteaz─â tinerii lideri din Europa ┼či SUA pentru o mai bun─â cunoa┼čtere a realit─â┼úilor de peste Ocean ┼či pentru consolidarea rela┼úiilor transatlantice. "Migra┼úia nu poate fi redus─â doar la dimensiunea sa economic─â. Este ├«nainte de toate o alegere individual─â, adesea dureroas─â, dar curajoas─â: aceea de a-┼úi p─âr─âsi ┼úara natal─â, de a te aventura ├«n necunoscutul unei alte ┼ú─âri, a unei limbi pe care nu o st─âp├«ne┼čti. Pentru un motiv la fel de legitim: convingerea c─â ├«n alt─â parte via┼úa ta va fi mai bun─â, din punct de vedere politic, economic sau social. Doar dac─â ai ├«n minte aceast─â convingere, te po┼úi g├«ndi la migra┼úie. Dac─â nu, migra┼úia va r─âm├«ne acea at├«t de des vehiculat─â variabil─â de ajustare a sistemului liberal, care ├«n mod cinic g─âse┼čte ├«n acest fenomen o surs─â bun─â de presiune pentru a sc─âdea salariile, folosindu-se de m├«na de lucru flexibil─â, pu┼úin preten┼úioas─â, angajat─â ilegal, dac─â ne g├«ndim la imigran┼úii clandestini. ├Äntr-adev─âr, aceste fapte pot fi v─âzute ca derivate ale unei forme moderne de sclavie. Da, exist─â o form─â de dependen┼ú─â (├«ntre cele dou─â p─âr┼úi). Periculoas─â. ├Än raport cu care ar fi de preferat o logic─â de co-dezvoltare ├«ntre ┼ú─ârile din Nord ┼či cele din Sud. Migra┼úia este efectul direct al mondializ─ârii; ar trebui a┼čadar o solu┼úie coordonat─â, ┼či nu doar la nivel na┼úional sau european. S─â ne reamintim c─â ┼Ąinstalatorul polonez├é┬╗ este o formul─â inventat─â de dl Bolkenstein ├«nsu┼či, pentru a ap─âra tratatul constitu┼úional european. Ast─âzi exist─â voci care vor s─â ne fac─â s─â credem c─â partizanii ┼ĄNu├é┬╗-ului, spus ├«n Fran┼úa ┼či ├«n ┼ó─ârile de Jos ┼Ąau agitat├é┬╗ amenin┼úarea instalatorului polonez ├«ntr-o viziune protec┼úionist─â sau na┼úionalist─â. ┼ĄNu├é┬╗-ul st├«ngii franceze a refuzat clar aceast─â Constitu┼úie European─â care valida principiul dumpingului fiscal ┼či social ┼či concuren┼úa ├«n interiorul frontierelor europene ├«ntre muncitorii din diverse ┼ú─âri. Prin urmare, eu sper ca instalatorul polonez s─â aib─â un nivel de salariu ┼či de protec┼úie social─â comparabil cu cel al omologilor francezi, spanioli sau germani. La fel, ├«n cazul unui dramaturg sau al unui informatician rom├ón. Vom avea nevoie ├«ns─â de un tratat social european, cu criterii de convergen┼ú─â... a┼ča cum am procedat ┼či cu moneda euro." Domingos Portela de Andrade (Portugalia) Redactor-┼čef al celui mai citit ziar din Portugalia, Jornal de Not├â┬şcias, Domingos Portela de Andrade a primit premiul Caravala pentru cel mai bun articol, despre oamenii ┼či tradi┼úiile din regiunea Douro ┼či Pacheco Miranda Award pentru relat─ârile sale din Irak. A predat ┼čtiin┼úele comunic─ârii ┼či multimedia la Universitatea din Cortega├â┬ža. Este de asemenea bursier GMF. "Imigra┼úia este un ┼Ąelixir├é┬╗ pentru toate economiile europene. Putem observa acest lucru doar verific├«nd cifrele ├«ntr-o serie de ┼ú─âri precum Portugalia, Anglia sau Fran┼úa. Studiile arat─â c─â ├«n aceste ┼ú─âri imigra┼úia a ├«mbun─ât─â┼úit produc┼úia, a redus infla┼úia ┼či a contribuit la cre┼čterea veniturilor din taxe. De exemplu, ├«n ultimele ┼čase luni, Anglia a primit 223.000 de imigran┼úi, ├«n special din alte ┼ú─âri europene; Fran┼úa spune c─â naturalizarea popula┼úiei din Africa de Nord a crescut la 60%, iar ├«n Portugalia cifrele s├«nt similare, cu toate c─â ace┼čti indicatori nu s├«nt ├«nc─â m─âsura┼úi, ├«n special ├«n ceea ce prive┼čte imigran┼úii care vin din Brazilia, Insulele Capului Verde ┼či din c├«teva dintre ┼ú─ârile est-europene. Este adev─ârat c─â oamenii din ┼ú─ârile nedezvoltate accept─â slujbe pe care nativii nu le vor. Dar aceasta nu este o chestiune nou─â. ├Än anii ├ó┬Ç┬Ö60, acest tip de schimb a fost o realitate ├«ntre popoarele europene. Portughezii s├«nt v─âzu┼úi acum ├«n Fran┼úa sau Germania ca parte a propriilor popula┼úii. Dar atunci, Portugalia era dependent─â economic de alte ┼ú─âri europene. Banii trimi┼či acas─â de emigran┼úii portughezi au fost esen┼úiali o perioad─â lung─â de timp pentru a stabiliza conturile na┼úionale. Ast─âzi, noi s├«ntem cei care cont─âm pe imigran┼úi ca s─â ne construiasc─â ┼úara, pentru c─â ei s├«nt, din nefericire, singura for┼ú─â de munc─â disponibil─â atunci c├«nd este nevoie. Totu┼či, nu putem aborda migra┼úia doar ca pe o chestiune de cifre, o chestiune economic─â. Vorbim despre oameni, care ├«┼či abandoneaz─â totul pentru a ├«ncepe o via┼ú─â nou─â ├«n alt─â parte ┼či care adesea devin victimele abuzurilor unora dintre companii, care transform─â munca ├«ntr-o sclavie modern─â. Adev─ârul este c─â, mai devreme sau mai t├«rziu, societatea va sf├«r┼či prin a achita nota de plat─â pentru lipsa de suport acordat─â acestor oameni, care aduc mai mult unei ┼ú─âri dec├«t simpla for┼ú─â de munc─â. Ei aduc deopotriv─â idei noi ┼či culturi noi. Ei s├«nt ┼čansa pentru noi de a ├«nv─â┼úa despre toleran┼ú─â ┼či integrare. Altfel, ultimele episoade din suburbiile franceze vor deveni comune ├«n via┼úa noastr─â." Tom├â┬ís├é┬í NE├é┬íMEC├é┬íEK (Cehia) Tom├â┬ís Ne├é┬ímec├é┬íek coordoneaz─â sec┼úia de opinii a celui mai citit ┼či respectat cotidian economic din Republica Ceh─â, Hospod├â┬ír├é┬ísk├ę noviny, de┼úinut de grupul americano-german Dow-Jones-Handelsblatt, care editeaz─â ┼či Wall Street Journal. Este bursier GMF. "Cehia reprezint─â, sper, ceea ce Rom├ónia va fi ├«n cur├«nd: ca ┼či rom├ónii, muncitorii cehi au acceptat slujbe prost pl─âtite ├«n Europa de Vest. Totu┼či, ├«n ultimii ani, num─ârul constructorilor veni┼úi din Ucraina ┼či Belarusia ├«n Republica Ceh─â a dep─â┼čit pe cel al bonelor cehe plecate ├«n Marea Britanie sau al culeg─âtorilor no┼čtri de mere pleca┼úi ├«n Italia. Treptat ┼či invizibil, Republica Ceh─â se transform─â ├«ntr-o ┼úar─â-┼úint─â pentru imigran┼úii din Est. Muncitorii migran┼úi s├«nt mult prea voluntari pentru a fi ┼Ąsclavi├é┬╗. ┼×i m─â tem c─â ┼Ąsimbioza├é┬╗ este chiar ceea ce ├«┼či doresc cei care migreaz─â. Ei pretind c─â s├«nt de ne├«nlocuit... ei bine, nu s├«nt! Este doar o iluzie faptul c─â economia gazd─â ar sucomba f─âr─â ei. ├Än realitate, dac─â pre┼úul unei baby-sitter din Rom├ónia sau al femeii africane angajate pentru cur─â┼úenie ar deveni prea ridicat pentru familiile din Vest, atunci le-ar ├«nlocui cu o for┼ú─â de munc─â mai ieftin─â: poate chiar a familiei ├«nse┼či. Ca ┼či ├«n casele de ast─âzi ale rom├ónilor ┼či cehilor, unde cur─â┼úenia sau ├«ngrijirea copilului s├«nt slujbe f─âcute - surpriz─â - f─âr─â ajutor african. Lu├«nd ├«n considerare num─ârul mic, dar ├«n cre┼čtere, al "turi┼čtilor ecologi┼čti" olandezi ├«n partea de Sud ┼či central─â a Cehiei, a┼č propune o reclam─â pentru Rom├ónia care s─â fie difuzat─â ├«n Olanda, Germania ┼či Marea Britanie: ┼ĄROM├â┬éNIA - ┼úara unde po┼úi s─â-┼úi culegi singur c─âp┼čunile, ├«n fermele noastre organice├é┬╗." Andreas Dietl (Belgia) Andreas Dietl este jurnalist la EurActiv.com. A fost moderator ┼či speaker la EurActiv Mobility workshop, eveniment organizat ├«n luna iulie de EurActiv.com, cu sprijinul Comisiei Europene. "Apari┼úia unei asemenea situa┼úii depinde de cadrul legal ┼či, de cele mai multe ori, de reziden┼úa imigran┼úilor ┼či/sau muncitorilor mobili. Cu c├«t este mai precar─â re┼čedin┼úa lor ├«n termeni legali, cu at├«t s├«nt mai dependen┼úi de ┼čefii lor (refuz s─â ├«i numesc angajatori pentru c─â, ├«n cele mai multe cazuri, ei nu angajeaz─â personal). Reglement─ârile ├«n vigoare ├«n mai multe ┼ú─âri vechi sau noi, membre UE, permit imigra┼úia temporar─â pentru persoane cu vize temporare de munc─â, care se pre-calific─â pentru sectorul cu nivel slab de plat─â. Absen┼úa aproape complet─â a posibilit─â┼úilor legale de imigrare nu provoac─â reducerea num─ârului imigran┼úilor, doar ├«i marginalizeaz─â ├«n sectoare precum cur─â┼úenia, ├«ngrijirea de zi, construc┼úiile pe ┼čantiere mici, care s├«nt mai greu de controlat dec├«t sectoarele ├«nalt calificate. ├Än ┼ú─ârile de destina┼úie pentru migran┼úi, c├«teva sectoare - deopotriv─â mediul de afaceri, precum ┼či persoane private - depind foarte mult de for┼úa de munc─â ieftin─â din str─âin─âtate. ├Än Germania, aceast─â situa┼úie este ├«nt├«lnit─â ├«n cazul agriculturii intensive, bazate pe munca manual─â (├«ndeosebi cultivarea de fructe sau legume), ├«n sectorul hotelier sau ├«n restaurante, ├«n cel al cur─â┼úeniei, dar ┼či ├«n sectoare mai pu┼úin cunoscute, cum ar fi m─âcel─âria. Din perspectiva imigran┼úilor, v─âd mai pu┼úin o dependen┼ú─â structural─â, pentru c─â ei s├«nt ├«n mod obi┼čnuit supracalifica┼úi pentru aceste joburi ┼či pot s─â se adapteze mai u┼čor la schimb─ârile legislative. A┼č spune c─â simbioza este doar una temporar─â. C├«t despre situa┼úia migran┼úilor rom├óni, aminti┼úi-v─â de exemplul polonez. De ce s─â nu fi┼úi mai agresivi? Dac─â rom├ónii s├«nt cunoscu┼úi ca buni culeg─âtori de c─âp┼čuni, utiliza┼úi aceast─â ┼Ąetichet─â├é┬╗ pentru a face marketing la c─âp┼čunile rom├óne┼čti pe pia┼úa UE. Din nefericire, a┼č spune c─â imaginea rom├ónilor pe care am sesizat-o cel mai des, este mai pu┼úin pozitiv─â dec├«t aceasta ┼či nu e vorba aici despre rasism. Imaginea polonezilor provine mai degrab─â din teama vesticilor de a nu-┼či pierde slujbele pu┼či ├«n fa┼úa unei for┼úe de munc─â mai ieftine. Imaginea rom├ónilor, generat─â ├«ndeosebi de relat─âri tabloide, tinde s─â fie aceea a infractorilor, una asociat─â cu jocuri de noroc ┼čmechere, precum ┼či una asociat─â sp─ârg─âtorilor. E, ├«n mod clar, mai mult dec├«t o provocare s─â schimbi aceast─â imagine. Totu┼či, este ├«ncurajator faptul c─â ┼či italienii au avut, p├«n─â la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö80, o imagine similar─â, ├«n special ├«n Germania ┼či Austria. C├«┼úiva ani mai t├«rziu, ei au devenit cea mai popular─â na┼úie str─âin─â. Recomandarea mea ar fi s─â sublinia┼úi faptul c─â face┼úi parte din ginta latin─â (ini┼úiative precum summitul francofon de la Bucure┼čti, organizat spre sf├«r┼čitul acestui an, s├«nt binevenite ├«n acest sens). Pune┼úi ├«n eviden┼ú─â faptul c─â regimul Ceau┼čescu a fost dep─â┼čit! Pune┼úi ├«n eviden┼ú─â stilul vostru de via┼ú─â, filosofia voastr─â de savoir-vivre, cultura voastr─â, multiculturalismul! P─ârerea mea este c─â rom├ónilor le va fi mai u┼čor ┼Ąs─â se integreze├é┬╗ ├«n Fran┼úa sau Belgia, dec├«t ├«n Germania sau Austria." au consemnat Manuela Preoteasa ┼či Adina Popescu

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.