Filantropia corporate

Raluca Bâra-Iacob
Publicat în Dilema Veche nr. 437 din 28 iunie - 4 iulie 2012
Filantropia corporate jpeg

- sau despre bunul samaritean de firmă -

Oricît de uman, viu şi sensibil aş încerca să construiesc o discuţie despre implicarea companiilor mari sau mici în acţiuni caritabile, toate drumurile vor duce, trecînd negreşit prin sporirea notorietăţii (awareness), către - inevitabil şi simplist formulat - profit. Dar cum aventura călătoriei este, nu de puţine ori, mai importantă decît destinaţia în sine, voi face abstracţie, pentru moment, de resorturile care pun în mişcare mecanismul corporatist al milosteniei. Filantropia corporate este o componentă bine asimilată acţiunilor de CSR - corporate social responsibility. Şi viceversa, în ciuda eforturilor teoreticienilor de a le separa.

Vă amintiţi, probabil, de pilda biblică a bunului samaritean, despre călătorul bătut şi jefuit, agonizînd pe marginea drumului care ducea de la Ierusalim la Ierihon. Evanghelia după Luca din Noul Testament ne spune că nici preotul, nici levitul (un om pios, exemplar) nu s-au oprit, ci „au trecut pe alături“. Singur „un samaritean, mergînd pe cale, a venit la el şi, văzîndu-l, i s-a făcut milă şi, apropiindu-se, i-a legat rănile (...), l-a dus la o casă de oaspeţi şi a purtat grijă de el“. Samariteanul era membru al unei minorităţi dispreţuite. Nu, nu voi proclama corporaţiile drept samaritenii umanităţii, numai buni de preţuit pentru că investesc, uneori, în salvarea semenilor, chiar dacă titlul ar putea duce într-acolo.

Pilda bunului samaritean, dar aşa cum a fost folosită în anii ’70 de doi psihologi de la Princeton University (John Darley şi Daniel Batson), mi-a rămas întipărită în minte din pledoaria lui Malcolm Gladwell şi al său The Tipping Point în favoarea a ceea ce Gladwell a numit Forţa Contextului. Pe scurt, cei doi psihologi le-au cerut membrilor unui grup de seminarişti să redacteze un scurt discurs improvizat pe o temă biblică şi apoi să meargă să-l prezinte într-o clădire apropiată. Una dintre multele teme a fost chiar pilda amintită. O parte dintre seminarişti au fost trimişi de către organizatori să susţină lucrarea, spunîndu-li-se că au întîrziat şi că sînt deja aşteptaţi în clădirea alăturată, iar celorlalţi li s-a spus că mai au cîteva minute la dispoziţie. Pe drumul dintre cele două clădiri, fiecare seminarist a dat peste un om căzut la pămînt, cu ochii închişi, gemînd şi tuşind. Subiectele au contat foarte puţin pentru seminariştii care, întocmai ca în pildă, au trecut pe alături (ba unii care au dezbătut pilda bunului samaritean au trecut literalmente peste victimă – notează psihologii). Motivul? Singurul element care a contat într-adevăr a fost graba (din grupul celor grăbiţi, doar 10% s-au oprit să ofere ajutor, iar din grupul celor care ştiau că nu sînt în întîrziere – 63%). Concluzia lui Gladwell este dezarmantă: oricare ar fi convingerile pe care le păstrăm în inimă sau oricare ar fi conţinutul obiectiv al gîndurilor noastre, ele sînt mai puţin importante, în final, decît contextul imediat în care acţionăm cînd este vorba de comportamentul pe care ni-l inspiră. Iar acest principiu se aplică şi în cazul companiilor.

Am să împrumut, prin urmare, de la teoreticianul epidemiilor sociale, Forţa Contextului, pentru a explica modul în care o parte dintre cei căzuţi la marginea umanităţii ajung să fie salvaţi de atenţia, grija şi banii companiilor. Să fim bine înţeleşi: forma ideală de donaţie nu există. Toate variantele sînt binevenite (filantropie, CSR sau antreprenoriat social), atîta timp cît cauza este nobilă. Resorturile fac diferenţa în alegerea cauzelor. Să ne imaginăm acum companiile la testul profitului (un test tot mai greu de trecut în ultimii ani). Pe cine ar ridica ele de la pămînt, ştiind că au puţin timp la dispoziţie şi mare nevoie de rezultate vizibile, cît mai repede posibil? Presiunea (acea forţă a contextului) împinge companiile către cele mai dramatice, zguduitoare şi impresionante cazuri. Către acele cazuri cu potenţial de buzz, de awareness, de breaking news, prime time şi front page. Imagine. Emoţie. Reacţie. Din mîinile întinse pe marginea drumului, acei bolnavi, acei bătrîni, acei orfani, acele persoane cu dizabilităţi vor avea prioritate. Pentru firmă, problemele din societate sînt oportunităţi. Convingerile celor care iau deciziile în bunele corporaţii samaritene cad pe locul secund. Brandul este cel care trebuie să se facă iubit pentru ca investiţiile în marketing şi publicitate să scadă. Iar acţiunile filantropice sînt numai bune pentru activităţi punctuale, cu efecte vizibile în prezent sau pe termen scurt (spre deosebire de implicarea în programele sociale şi de mediu, ce presupun o derulare şi rezultate în timp).

Cînd filantropia poartă un nume (corporate), mecanismul de selecţie are reguli stricte, iar cînd acţiunile filantropice sînt înlocuite de alte tipuri de iniţiative, dictate de schimbările de strategie a companiilor, acestea se vor comporta nici mai mult, nici mai puţin decît asemeni seminariştilor grăbiţi să-şi susţină lucrările pentru care s-au pregătit. 

Raluca Bâra-Iacob este specialist în comunicare. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Alegeri prezidentiale 4 mai - buletin de vor FOTO EPA-EFE
Rezultatul final al primului tur de scrutin, publicat de BEC. Au fost anulate peste 140.000 de voturi
Biroul Electoral Central (BEC) a prezentat, marţi seară, rezultatul final al primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Au fost anulate peste 140.000 de voturi.
autorulota pexels jpg
Un șofer de autorulotă și-a abandonat din greșeală soția pe marginea drumului, îmbrăcată doar în halat și papuci: „Nici prin cap nu i-a trecut”
O scenă desprinsă parcă dintr-o comedie, dar cât se poate de reală, s-a petrecut vineri seară, 2 mai, în apropiere de Porto Garibaldi, provincia Ferrara, Italia. O femeie a fost uitată de soțul ei pe marginea șoselei, îmbrăcată doar într-un halat de casă și papuci, fără telefon, fără acte și fără ni
George Simion FOTO Mediafax
Cum explică George Simion scrisorile electorale trimise românilor prin Poștă. „Nu cred că am greșit cu ceva. Nu am vândut detergent”
George Simion a afirmat că a trimis „milioane de scrisori” românilor în campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidențiale. Liderul AUR spune că a obținut adresele oamenilor de la Registrul Electoral.
e8530865 2de4 46d1 9531 cecad8dcff7b jpeg
Rareș Bogdan o „iartă” pe Maia Sandu: „nu am fi câștigat cu voturile din Moldova. Suntem aici din cauza lui Ciolacu”
Europarlamentarul Rareș Bogdan își nuanțează acuzațiile la adresa Maiei Sandu, arătând că nici cu acele voturi n-ar fi câștigat Antonescu. El crede că situația putea fi evitată dacă Marcel Ciolacu ar fi ascultat „glasul rațiunii” și ar fi fost de acord cu un candidat comun precum Ioan-Aurel Pop.
Bombardament in Fasia Gaza FOTO Profimedia (4) jpg
Cetățeni români evacuați din Fâșia Gaza. MAE: „Vor fi repatriaţi prin intermediul unui zbor militar”
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că marţi, 6 mai, au fost evacuate din Fâșia Gaza nouă persoane, cetățeni români și membri de familie ai acestora.
conflict global, foto shutterstock jpg
Cele mai ferite locuri de pe glob în cazul unui conflict global. Unde ai șanse mari să fii în siguranță dacă izbucnește Al Treilea Război Mondial?
În eventualitatea unui conflict global, unele locuri din lume pot oferi un grad mai ridicat de protecție decât altele. Descoperă care sunt cele mai sigure țări din lume, unde stabilitatea și capacitatea de adaptare la criză fac diferența!
carney trump la casa alba jpg
Premierul canadian Mark Carney declară ferm la Casa Albă că țara sa nu va fi „niciodată de vânzare”
În cadrul unei întâlniri în Biroul Oval, premierul canadian Mark Carney i-a transmis lui Donald Trump că „Canada nu va fi niciodată de vânzare”, după ce președintele american a sugerat că țara ar putea fi „al 51-lea stat” al Americii.
george simion aeroport sibiu foto turnul sfatului
De ce a fost George Simion la Viena după primul tur al alegerilor. „Face parte din strategia noastră de campanie”
George Simion, candidatul AUR la prezidențiale, a precizat de ce a fost la Viena luni dimineața, după primul tur al alegerilor.
Vasile Dincu foto FB Vasile Dincu
Vasile Dîncu, atac virulent la adresa unui coleg de partid: „Daniel, vezi că PSD nu mai e pe primul loc. Nu simți un fior suveranist?”
Eurodeputat și lider PSD Cluj, Vasile Dîncu, a lansat un atac dur la adresa senatorului Daniel Zamfir. El spune că nu obișnuiește să polemizeze cu cei „care folosesc cuvintele doar pentru a înjura, a linge clanțe sau a cere șpăgi”, dar face o excepție în cazul lui Zamfir.