Fețele rutinei - cum se crede că o să fie

Ştefania MIHALACHE
Publicat în Dilema Veche nr. 916 din 28 octombrie – 3 noiembrie 2021
Fețele rutinei   cum se crede că o să fie jpeg

Aveați o viață de cuplu tînăr, cînd timpul se aranja după cheful vostru: schimbați noaptea cu ziua, mîncați un pui întreg la rotisor cu cartofi prăjiți la 1 dimineața, ieșeați la miezul nopții la o plimbare rapidă, stăteați cîteva zile la festivaluri sau vedeați filme noaptea în aer liber sau băteați cluburile dacă voiați. Și săptămîna următoare schimbați ordinea sau mai diversificați ce era de diversificat (ce mai era de diversificat?) sau, dacă stăteați un week-end acasă, vă întrebați blazați: „Cînd mai facem și noi ceva?”.

Pe urmă distracțiile parcă au început să nu mai fie așa de funny, cluburile erau cam la fel, prietenii începuseră să repete glumele, subiectele se învîrteau în cerc și între voi doi, cînd stăteați în liniște noaptea tîrziu, se auzea ceasul biologic. Care ceas, după mai multe sau mai puține încercări, a fost redus la tăcere de celebrele două liniuțe. Timpul trecea și burta creștea și făceați planuri despre cît de cool va fi cu bebe și cum o să-l luați cu voi peste tot ca niște părinți lejeri și moderni ce aveați să fiți. Fiindcă asta urma să fiți în primul rînd: părinți cool, relaxați. Și copilul, simțind și el relaxarea voastră, avea să fie fericit și avea să crească aproape singur, ca din apă.

Cum este, de fapt

A venit și ziua Z, și ziua Z + 2 cînd ne-am întors acasă de la maternitate. Prima acțiune întreruptă a fost dușul. Pentru că „vino, că plînge”. Pe urmă, a venit acasă doamna doctor pediatru, cu o listă de Do’s and Don’ts. Am încercat cu disperare să le respectăm: să rulăm prosopul și să-l poziționăm la spatele copilului, ca să nu se rostogolească și să stea cu fața în sus, să îi dăm de mîncare la fix trei ore pentru că nu era cine știe ce alăptat la sîn – și doar alăptarea la sîn se face „la cerere” –, să facem un „plan înclinat” tot dintr-un prosop ca să poziționăm copilul la 45 de grade etc. Copilul nu stătea numai pe o parte și nu se lăsa nicicum hrănit doar la trei ore și în nici un caz nu se lăsa trezit (!) ca să fie hrănit cînd venea ora fixă. Relaxați nu mai eram de mult, cool nici atît, rutina o îmbrățișaserăm și o respectam, și bine tot nu era. Și atunci cum: nici relaxați, nici rutinați? Întorceam copilul și problema pe toate părțile. Pînă într-o dimineață la ora 3, cînd el dormea ca un înger și eu am decis că nu îl trezesc ca să mănînce. Că, pînă una-alta, copilul meu pare să aibă mai multă nevoie de somn decît de mîncare. M-a trezit el, o oră sau două mai tîrziu, urlînd de foame. Sticla cu lapte a fost pregătită și servită cu promptitudine, copilul a regurgitat mulțumit și ne-am culcat cu toții la loc. Sigur că s-a decalat și următoarea oră de masă. Și celelalte. Așa am ajuns eu să hrănesc copilul cu lapte praf la cerere, deși el numai pe cel matern avea voie să-l ceară nelimitat. Planul înclinat și prosopul i le-am pus cînd da, cînd nu. Cît de des să îi faci baie? Unii spuneau că în fiecare seară, alții, mai rar. Noi i-am făcut în fiecare seară fiindcă ne plăcea și văzuserăm că baia îl liniștește și astfel adoarme mai repede. În timp, și-a reglat și programul de masă care conținea două treziri pe noapte și care a durat pînă la 1 an și 8 luni, deși, deja după 6 luni, nu ar fi trebuit, conform recomandărilor, să se mai trezească decît o dată pe noapte.

Programul zilnic a fost, în primul an, cam așa: trezirea în jur de 7 dimineața, schimbat, hrănit, alintat pus în pat / pe jos cu jucării, la 11 primul somn, la 13 prînzul, joacă, somn, 16-17 – parc, joacă, gustare, 20 – baie, hrănit, somn, 12 – club, 3 a.m. – pui la rotisor – oh, wait…

Iată rutina. Există o rutină a părinților. De fapt, corect spus, este o rutină a copilului. Rutina cea „bună” este cea care vine de la copil, din felul lui de a ființa. Rutina cea „rea” este cea impusă părinților de reguli venite pe toate canalele, pe care ei, neștiutori și fragili, încearcă să le aplice, fără să își asculte și observe copilul. Copilul va impune o rutină necesară propriilor nevoi primare, rutină pe care o simte și pe care încearcă să o transmită pentru a fi pusă în practică. Dar există un aspect încă și mai important al rutinei – cel emoțional. Copilul are nevoie de repere, iar rutina înseamnă repere. Faptul că anumite lucruri (de obicei acelea care îi și împlinesc nevoile) se întîmplă la aceeași oră zilnic îl ajută să se orienteze în lume și să se simtă în siguranță. Există multe feluri de rutină, în funcție de vîrsta și etapa de dezvoltare a copilului, de la rutina copilului mic la cea a preșcolarului, la cea a pre-adolescentului, rutină în care încap din ce în ce mai multe: programul școlar, al diverselor activități opționale, orele de stat în fața ecranului, ora de culcare. Aflați undeva cam la cea din urmă menționată etapă a rutinei, simțim cu neliniște deschiderea unui alt drum: copilul luptă cu toată ființa să demonteze rutina pe care însăși venirea lui pe lume și creșterea lui au instaurat-o. Iar noi, părinții, cuplul acela cu festivalurile, concertele etc., vom ține cu dinții de ea. Ca să ne orientăm în lume, ca să ne simțim în siguranță?

Ștefania Mihalache este scriitoare. Cea mai recentă carte a sa este Copilăria. Reconstituiri literare după 1989, Editura Paralela 45, 2019.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

cub sicriu alexandru arsinel png
Sicriul cu trupul lui Alexandru Arşinel, depus în foaierul Teatrului „Constantin Tănase”
Sicriul cu trupul actorului Alexandru Arşinel a fost depus, vineri, în foaierul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase".
ludovic orban jpeg
Orban: Cîmpeanu a demisionat din iniţiativa altcuiva, zic eu
Fostul lider liberal Ludovic Orban (deputat Forţa Dreptei) susţine că Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcţia de ministru al Educaţiei „din iniţiativa altcuiva" şi nu „din proprie iniţiativă".
Tudor Chirilă foto Pro TV jpg
O nouă regulă la „Vocea României“. Tudor Chirilă: „Chestia asta este foarte ingrată“
În show-ul din această seară, au loc noi audiții pe nevăzute. O nouă regulă poate schimba total lucrurile, iar Tudor Chirilă explică de ce.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.