Festival de poezie în Caraş-Severin - interviu cu Liubiţa RAICHICI

Publicat în Dilema Veche nr. 555 din 2-8 octombrie 2014
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Prin ce se remarcă viaţa culturală în judeţul Caraş-Severin, în Reşiţa? 

Reşiţa a fost considerată, încă din vremea comunismului, „Cetate de foc“ şi „Oraşul cu poeţi“... Acum a rămas „cu poeţi“, din cetate şi din focul ei s-a ales doar poezia. Multitudinea şi diversitatea vieţii cultural-artistice ţin viu un loc tulburat profund de dispariţia componentei industriale, pe cale de-a se reinventa...

Cum sînt oamenii de aici? Ce tradiţii există? 

Banatul de Munte şi Reşiţa, în speţă, există pe harta industrială a Europei dinaintea creării statului american. Se cuvine să subliniem că, prin momentul inaugurării lor (3 iulie 1771), uzinele din Reşiţa devansează fondarea unor fabrici de renume precum Krupp Germania (1811), Vitkovice (1829), Donavitz (1836), MAN (1834), Sulzer (1834) Burmeister & Wain (1843), Skoda (1851). La Uzinele Malaxa de la Reşiţa s-au produs cam 800 de automobile pe an, între 1945 şi 1947. Uzinele din Reşiţa au reuşit să menţină o activitate industrială neîntreruptă timp de peste 233 de ani, prin adaptarea continuă, automată a tipului şi sortimentului de produse fabricate la cerinţele pieţei. De-a lungul istoriei sale, a fabricat o varietate foarte mare de produse, unele dintre ele premiere de prestigiu la nivel naţional sau situate în avangarda progresului tehnic european. Este semnificativă prezentarea volumului producţiei pentru cîteva dintre produsele reprezentative: 1461 de locomotive cu abur, peste 180 de poduri metalice feroviare şi rutiere mari; peste 1,5 milioane kW – motoare electrice; peste 9,5 milioane CP – motoare Diesel pentru locomotive, grupuri Diesel ş.a. Ce fel de oameni puteau realiza aşa ceva? Cred că nişte oameni straşnici…

Se poate vorbi despre o identitate locală a scriitorilor de aici? Care anume? 

Da, fireşte, n-aş vorbi neapărat de o „şcoală de poezie“ reşiţeană, dar pot să spun că-n Caraş-Severin se scrie o poezie de viziune, cu şanse reale de-a supravieţui autorilor ei. Dacă nu exista „materie primă“, nu mă încumetam să fac un Festival de Poezie, sînt destule în ţară şi nu căutam motive neapărat să mă aflu în treabă.

Care a fost ajutorul acordat de CEZ România pentru festival? 

De la CEZ a venit imboldul, a venit sprijinul logistic, moral şi financiar. Sigur, tot sprijinul, inclusiv cel financiar, l-am avut şi de la Consiliul Judeţean Caraş-Severin, dar banii publici fiind, în mod firesc, bine chivernisiţi, cu ei nu puteam acoperi costurile unui festival internaţional de anvergură, astfel încît tot CEZ-ul este cel care, an de an, salvează situaţia. 

Ce participanţi aţi avut şi din ce ţări?

I-am invitat din lumea mare, din America pînă în Japonia, din Europa şi din imediata noastră apropiere, din ţările vecine. 

Aţi mers pe un anume tip de pozie? 

Nu, am precizat de la prima ediţie că există un singur criteriu de selecţie pentru festival: invitaţii să fie neapărat prietenii atestaţi ai României şi ai culturii române şi poeţi buni, alte criterii nu intră în discuţie (cum ar fi numărul premiilor, şi mai ştiu ei ce izbînzi poeticeşti).

Înţeleg că aţi reuşit să îmbinaţi partea de lecturi cu una de cunoaştere a patrimoniului local: aţi organizat vizite în locuri importante din punct de vedere istoric, turistic. Care au fost acelea şi cum s-a desfăşurat programul? 

Fiind director al Direcţiei pentru Cultură Caraş-Severin, acest lucru intră în atribuţiile mele –  poate într-o altă discuţie, mai pe larg. Acum o să vă dau un singur exemplu, relevant. Invitaţii la festival au avut o zi dedicată călătoriei cu trenul, pe cel mai vechi tronson montanistic de cale ferată din România, pe ruta Anina – Oraviţa. O poetă din Japonia, Kayoko Yamasaki, care filma tot, lasă deodată cameră jos şi plînge. Eram în mijlocul pădurii, undeva pe traseu, într-un peisaj aproape sălbatic, m-am speriat – ce-o fi?! Kayoko mi-a explicat că-n „Japonia trenurile zboară ca avioanele, dar acest peisaj sublim, într-un vagon care la mijloc avea soba cu lemne pentru încălzit iarna a copleşit-o... Plîngea de „frumos“ , de „insuportabil de frumos“... Iată, adeseori avem nevoie de alţi ochi, pentru a vedea evidentul de sub nasul nostru. Despre epigoni n-am ce să spun eu, a spus-o definitiv Eminescu.

Ce ecouri aţi avut de la festival? 

Următorul: cei care au fost o dată, dacă nu sînt invitaţi şi la ediţia următoare, au o (trecătoare, desigur) supărare şi, după cîteva ediţii, îi invităm din nou. 

Reşiţa, Caraş-Severinul, Banatul de Munte au reapărut pe o hartă cultural-artistică naţională, nu e cazul să folosesc termenul de internaţională, este un festival tînăr, de patru ediţii, la anul sărbătorim „cincinalul“! (Deşi – ştiţi ce face un bănăţean dacă în primele cinci minute nu-l laudă nimeni? Se laudă singur.)

Liubiţa Raichici este poetă, organizatoarea Festivalului Internaţional de Poezie „Porţile poeziei“ şi directorul Direcţiei Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Caraş Severin.  

a consemnat Iaromira POPOVICI

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.