„Fericirea“ noastră

Roxana GHEORGHE
Publicat în Dilema Veche nr. 457 din 15-21 noiembrie 2012
„Fericirea“ noastră jpeg

Ideea de împlinire, a multora dintre noi, include pe lîngă carieră şi copiii. Cîtă fericire trăim atunci cînd printre noi, lîngă noi vine un copil! Cu timpul, însă, simţim nevoia de a oferi această fericire şi altora. Aşa că aducem în viaţa copilului bone, meditatori, consilieri şi alte persoane capabile şi performante în modelarea fericirii noastre.

Devenim obsedaţi de ideea performanţei şi a timpului ocupat. Ce înseamnă azi oare timp liber în viaţa copilului? Mai există această idee? Mai există timp pentru o mîngîiere sau pentru o discuţie sufletească cu ceea ce numim „fericirea noastră“ – copilul?

Un simplu calcul matematic, comparativ, arată: dacă generaţia anilor ’80-’90 mai avea o şansă la educarea emoţională şi implicit la cea socială, familia fiind preocupată de timpul liber al copilului, azi ne preocupă mai mult timpul destinat studiului suplimentar – că şcoala cu cele 10-17 materii nu este suficientă!!! –, aşa că pe lîngă cele cinci-şase ore de curs obligatoriu, urmează două ore de meditaţii, poate o oră de balet, dans sau tenis, karate – sau cine ştie ce alte activităţi… Deci şase-şapte ore de activitate intelectuală. Urmează apoi două-trei ore de pregătire a lecţiilor, cît mai multe, că trebuie copilul să performeze!; dacă mai sînt şi ceva teme pe termen lung – proiecte, lecturi, fişe de portofoliu mai putem adăuga încă o oră de muncă. Un total de 10-12 ore de muncă zilnică pentru ceea ce numim copil!

Unii dintre noi sîntem atît de mîndri că am ocupat cît mai mult timpul copilului! Unde sîntem noi, părinţii, în toate aceste calcule? Cît timp putem bifa în dreptul activităţii eu-copil? Cît timp îi dedic direct copilului meu, învăţîndu-l din experienţa mea, cu răbdare şi emoţie? Cît timp îl ascult, povestindu-mi bucuriile şi necazurile lui? Ne văităm că generaţia actuală e violentă, repezită şi obraznică; că nu are respect şi înţelegere. Sînt copii formaţi în viteza timpului, de multe ori cu indiferenţă şi răceală. Oferă ceea ce au primit!

Să ne gîndim puţin şi la valorile morale. Uităm, de multe ori, că ceea ce vedem sau simţim cînd „iese în lume un copil“ nu sînt nici cunoştinţele de matematică, nici cele de istorie sau de biologie. Nu este nici explicaţia că un text este operă literară, nici cea referitoare la placa grafică sau de sunet a unui calculator. Vedem dacă cel mic (sau cel care, Doamne!, cît a crescut!) ştie să salute, să îşi aşeze un scaun la masă cînd se ridică, să respecte regulile unui dialog, să roage sau să mulţumească. Mai ştiu oare copiii să facă aceste lucruri? Mai ştim noi să le explicăm importanţa lor? Ni se mai par importante într-o lume în care respectul se impune prin violenţă şi nesimţire.

Cred, şi sper să nu fiu singura!, că ar trebui să revenim la importanţa celor şapte ani de acasă, la ideea valorilor adevărate. Copilul, „fericirea“ noastră, are înaintea statutului de elev pe cel de om. Să-l ajutăm să înţeleagă acest lucru!  

Roxana Gheorghe este învăţătoare la Şcoala Gimnazială nr. 190 din Bucureşti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Winston Churchill, Franklin D. Roosevelt și Iosif Stalin, la conferința de la Ialta (© The Library of Congress)
Diplomați mahmuri, cozi la toalete și ploșnițe în paturile liderilor lumii. Ce nu se spune despre conferința de la Ialta
Ne-a rămas ân memorie fotografia iconică din 9 februarie 1945: Roosevelt, Churchill și Stalin, în paltoane grele, stând solemn pe o bancă, aparent stăpâni pe soarta lumii.
pirelli jpg
O vedetă din tenis se dezbracă în Calendarul Pirelli 2026: „Reprezintă bine puterea mea, tăria mea, energia mea”
La vârsta de 45 de ani, Venus Williams continuă să facă senzație și dincolo de terenul de tenis.
masini, foto shutterstock jpg
Impozitul auto creşte din 2026. Românii cu mașini vechi ar putea plăti cu 30% mai mult
Proprietarii de autoturisme cu o vechime mai mare de 15 ani, încadrate în clasele de poluare Euro 4, Euro 3 sau inferioare, ar putea plăti impozite auto semnificativ mai mari începând cu anul 2026.
primarii l au convins pe bolojan sa nu elimine functia de viceprimar in localitatile mici vor fi facute concedieri in primarii 994382 webp
Soluția de reducere a cheltuielilor ignorată de reforma lui Bolojan: „E bine că se reduc posturile, dar achizițiile?”
Numărul de posturi din administrația locală va fi diminuat cu 20% și vor fi desființate peste 6.000 de posturi de consilieri, prevede un proiect de lege supus dezbaterii publice. Economistul Radu Nechita atrage atenția că există o zonă neexploatată în încercările de a reduce deficitul bugetar.
iranieni teheran jpg
Iranul își ascunde oamenii de știință nucleari: peste 30 au fost eliminați, iar ceilalți trăiesc sub protecție strictă
După o serie de asasinate atribuite Israelului, autoritățile iraniene au decis să retragă din viața publică o parte din specialiștii implicați în programul nuclear.
Reprezentanți ai partidului AUR și simpatizanți ai acestora și ai candidatului independent Călin Georgescu participă la o acțiune de protest cu titlul „Miting pentru democrație“ în București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Legătură dintre creșterea extremismului și eșecurile statului. „Oamenii cred că dosarele nesoluționate au fost blocate ca să nu plătească nimeni”
Ultimele zile au atras atenția asupra marilor dosare nerezolvate de instanțele din România. Începând cu Dosarul Revoluției și cel al Mineriadei și până la Dosarele Colectiv sau 10 august, toate acestea rămân un puternic generator de neîncredere al populației în actuala clasă politică.
Razboi - tanc - iarna FOTO Shutterstock
Războiul invizibil. Cum ar putea fi folosită vremea pe post de armă în conflictele viitorului
Într-un context internațional marcat de tensiuni geopolitice și avansuri tehnologice greu de reglementat, ideea manipulării vremii în scopuri militare revine în actualitate.
Cartofi prăjiți Foto The Bossy Kitchen dms
Cartofii prăjiți, sub lupă: consumul frecvent crește riscul de diabet de tip 2. Cele mai sănătoase alternative pentru farfuria ta
Consumul frecvent de cartofi prăjiți crește riscul de diabet de tip 2 cu 20%. Cartofii copți sau fierți nu cresc riscul. Află cum să previi diabetul prin dietă.
sua china rusia ucraina fOTO Shutterstock
Cum își împart marile puteri globul și ce rol mai joacă Europa
Într-o întâlnire așteptată cu febrilitate de analiști și diplomați deopotrivă, vineri, în Alaska, va avea loc confruntarea directă dintre Donald Trump și Vladimir Putin. O scenă simbolică, dar și geopolitică, unde mizele sunt uriașe, iar absențele — la fel de grăitoare.