Fenomenul SoNoRo

Răzvan POPOVICI
Publicat în Dilema Veche nr. 611 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2015
Fenomenul SoNoRo jpeg

Expresia „fenomenul SoNoRo“ am auzit-o pentru prima dată acum cîţiva ani, cînd cineva povestea cu bucurie despre festival, lucru care, de ce să nu recunosc, m-a încîntat. Abia după ceva timp am început să realizez profunzimea acestei remarci: pe parcursul anilor, SoNoRo s-a dezvoltat treptat într-un mod care depăşea graniţele unui festival de muzică. Diversele ramuri sonore care existau deja – proiectul educativ SoNoRo Interferenţe, seria de concerte SoNoRo Conac, care are loc în clădiri de patrimoniu din întreaga ţară, mini-festivalurile SoNoRo de la Arezzo şi Sofia, turneul SoNoRo on Tour cu apariţii în renumite săli ale lumii, cum ar fi Carnegie Hall din New York, Konzerthaus din Viena sau Wigmore Hall din Londra – au transformat treptat un simplu festival de muzică de cameră într-o platformă culturală cu rezonanţă internaţională. 

Iar această platformă culturală a reuşit să creeze o comunitate de fani, de

, de persoane care se regăsesc cu regularitate la cele mai multe dintre iniţiativele SoNoRo. Cei care vin la concertele noastre simt că se află la un eveniment SoNoRo, vin pentru a se bucura de acea atmosferă intimă, unică, dar şi surprinzătoare, pe care încercăm să o recreăm de fiecare dată. 

Am realizat că această atmosferă este ingredientul de bază al „fenomenului SoNoRo“. Cînd o bună prietenă a exclamat, după cea de-a trea ediţie a festivalului, că o săptămînă întreagă s-a simţit „ca în altă ţară“, mi-am dat seama că mergem în direcţia bună şi că este posibil să organizezi chiar şi la Bucureşti un festival ca la München, Viena sau Paris. Am încercat să port această stare de spirit mai departe, de la ediţie la ediţie, iar comunitatea creată în jurul concertelor SoNoRo s-a mărit de la an la an. Membrii ei se recunosc la concerte, ne urmăresc pe la conacele din ţară, umplu palatele din Arezzo, alături de aristocraţia italiană locală, sau ni se alătură la cele mai importante concerte SoNoRo din străinătate, de la München la Riga, de la Istanbul la New York, de la Ierusalim la Viena. Mulţi dintre aceştia au devenit

ai festivalului, susţinîndu-ne prin donaţii generoase. Prin ei am reuşit să atragem alte cercuri ale societăţii româneşti înspre muzica clasică, mulţi dintre nou-veniţi fiind instantaneu fermecaţi de ceea ce facem, lucru care a dus la creşterea continuă a numărului de spectatori.

Cred că una dintre cele mai importante reuşite ale Festivalului SoNoRo este de a convinge prin calitatea concertelor, lucru care a dus la o încredere necondiţionată în propunerea artistică. Publicul nu-şi mai face apariţia la concerte în funcţie de alegerea repertoriului sau de prezenţa unor staruri consacrate, ci umple sălile şi se lasă dus în universurile muzicale oferite, plin de deschidere şi curiozitate, cu convingerea că de fiecare dată aşteptările îi vor fi depăşite. Nu voi uita niciodată reacţia entuziasmată a publicului, într-unul din concertele ediţiei trecute, cînd piesa „Living Room Music“ a lui John Cage a fost încorporată în „Eine kleine Nachtmusik“ a lui Mozart, experiment care a avut ca rezultat îndelungi

Raiffeisen Bank este unul dintre cei mai vechi prieteni ai Festivalului SoNoRo şi partenerul nostru principal de nouă ani. Chiar la început, cînd demersul în sine părea nerealist, a avut încredere în noi şi în propunerile noastre, încredere care ne-a făcut să ajungem, iată, la ediţia a X-a. Prin această susţinere am putut planifica pe termen lung şi dezvolta comunitatea SoNoRo. Din cîte ştiu, acesta este scopul implicării Raiffeisen în diverse sectoare ale societăţii, avînd încredere în lucruri de valoare şi susţinînd iniţiative care stimulează atît sănătatea fizică (biciclete, maraton), cît şi a sufletului sau a minţii (festivaluri, expoziţii, publicaţii). Iar o societate sănătoasă nu poate fi decît clientul ideal al oricărei bănci! 

Cine doreşte să facă parte din comunitatea creată de „fenomenul SoNoRo“ este binevenit la ediţia jubiliară SoNoRo THE DREAMERS, care va avea loc între 30 octombrie şi 15 noiembrie 2015 la Bucureşti, Arad şi Cluj. Vă aşteptăm cu drag!  

Răzvan Popovici este director executiv al Festivalului SoNoRo. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
„Pitești, am auzit că îți plac dungile”. O reclamă Sephora jignește miile de victime ale Experimentului Pitești. Reacții acide
Sephora România, filiala celebrului lanț francez cu produse de înfrumusețare și parfumuri, a postat pe pagina de Facebook și pe Instagram o reclamă jignitoare asociată cu teribila închisoare Pitești, unde mii de deținuți au fost torturați de comuniști. Postarea a fost ștearsă după câteva ore.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.