Feminismul rom├ónesc ┼či valul s─âu

Oana B─âlu╚Ť─â
Publicat în Dilema Veche nr. 317 din 11-17 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Poate paradoxal, dar chiar ┼či acum, multe dintre dilemele ┼či provoc─ârile feminismului rom├ónesc au leg─âtur─â cu evolu┼úia istoric─â ┼či politic─â a Rom├óniei ┼či cu dezvolt─ârile rela┼úiilor de gen din perioada tranzi┼úiei. Dup─â 1989, feminismul rom├ónesc, deopotriv─â teoretic ┼či practic, a trebuit s─â acopere un gol creat de comunism, s─â recupereze o diferen┼ú─â uria┼č─â comparativ cu evolu┼úiile sale din Europa de Vest ┼či din Statele Unite, evolu┼úie care, pornind de la manifest─ârile feministe din secolul al XIX-lea ┼či prima jum─âtate a secolului al XX-lea, ar fi caracterizat ┼či Rom├ónia. Diversele tipuri de ÔÇ×egalitarisme comunisteÔÇť trebuie disociate de feminism pentru c─â raportul dintre feminism ┼či comunism este de

├«n condi┼úiile ├«n care comunismul nu a urm─ârit autonomia femeilor. Aceste recuper─âri de care aminteam nu reprezint─â o form─â facil─â de mimetism cultural ori politic. Din contr─â, ele presupun recunoa┼čtere ┼či adaptare la nevoile ┼či interesele femeilor ┼či ale b─ârba┼úilor din Rom├ónia contemporan─â nou─â. Dac─â ├«n ┼ú─ârile vestice feminismul a trecut prin diferite prefaceri, schimb─âri, (re)sistematiz─âri interne, adic─â a cunoscut agende diversificate ┼či uneori conflictuale, numite metaforic, ├«n literatura de specialitate, ÔÇ×valuriÔÇť, ├«n Rom├ónia feminismul a putut s─â dezvolte o singur─â agend─â, cea a egalit─â┼úii ├«n drepturi ori a primului val ├«n cea de-a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea ┼či prima jum─âtate a secolului al XX-lea.

A┼čadar, ├«ntorc├«ndu-m─â ├«n Rom├ónia anului 2010, una dintre dilemele feminismului rom├ónesc este urm─âtoarea:

├Äntrebarea nu este o ghidu┼čie teoretic─â formulat─â dintr-un ÔÇ×turn de filde┼čÔÇť pentru simpla pl─âcere de a ridica probleme lipsite de leg─âtur─â cu via┼úa cotidian─â tr─âit─â a femeilor ┼či a b─ârba┼úilor. Nicidecum. Metafora valurilor reflect─â agende cu probleme ┼či mijloace distincte de rezolvare care afecteaz─â practica politic─â. Dac─â primul val a fost cel al egalit─â┼úii, ├«ncep├«nd cu anii ÔÇÖ60 s-a dezvoltat valul diferen┼úei, dup─â care, aproximativ 30 de ani mai t├«rziu, agenda s-a modificat ├«n direc┼úia reflect─ârii diferen┼úelor multiple ├«ntre femei ori, altfel spus, valul trei a ├«nceput s─â fie conturat. Subliniez din nou c─â aceasta este evolu┼úia feminismului vestic. A┼čadar, ├«n Rom├ónia, pentru ce opt─âm? Pentru sincronie sau diacronie? Sincronizare cu evolu┼úiile vestice ale valului trei care au ridicat probleme serioase privind includerea feminismului ├«n valul doi fa┼ú─â de diversele categorii de femei ┼či problemele cu care se confrunt─â acestea ori diacronie pentru c─â, ├«n fapt, liniaritatea transform─ârilor din ÔÇ×feminismul vesticÔÇť a eviden┼úiat modific─âri peste care nu po┼úi s─âri? Simplific├«nd, putem ├«mbr─â┼úi┼ča f─âr─â rezerve valul trei al diferen┼úelor multiple ├«ntre femei, care scindeaz─â femeile ├«n diverse grupuri f─âr─â s─â fi avut un val doi care atrage aten┼úia c─â femeile ├«mp─ârt─â┼česc probleme comune? Putem integra necritic perspectiva diferen┼úelor multiple ├«ntre femei ├«n condi┼úiile ├«n care nici din punct de vedere teoretic, dar nici practic problemele comune cu care se confrunt─â femeile nu s├«nt vizibile ┼či adresate politic dec├«t foarte pu┼úin ┼či nesistematic?

Concluziile unei cercet─âri ├«ntreprinse anul trecut (proiectul ÔÇ×Social Exclusion in Romania and Third Wave FeminismÔÇť, coordonat de prof. univ. dr. Mihaela Miroiu) privind tipurile de discursuri feministe care se reg─âsesc ├«n Rom├ónia ├«n prezent s├«nt extrem de utile pentru a ie┼či din situa┼úia dilematic─â. ├Än Rom├ónia, discursurile feministe s-au pluralizat dup─â 1989; astfel poate fi identificat un feminism hibrid care ├«nglobeaz─â deopotriv─â tr─âs─âturi ale discursului valului doi, valului trei, tendin┼úe postmoderne ┼či postfeministe.

 Feminismul valului trei ├«ns─â, ├«n contextul mo┼čtenirii ┼či al dezvolt─ârii autohtone, este provocator. Pentru multe feministe el ridic─â probleme ┼či nu pare altceva dec├«t un miraj cultural; pentru altele, perspectiva diferen┼úelor multiple este atr─âg─âtoare mai ales pentru a nu face gre┼čeli asem─ân─âtoare celor din spa┼úii geografice mai ├«ndep─ârtate de noi. Dar printre feministele care prefer─â agenda ┼či abord─ârile valului trei se aude o voce care ┼čopte┼čte: ÔÇ×

A s─âri peste anumite etape ├«n condi┼úiile ├«n care femeile au ┼či interese comune, nu doar interese exclusiv specifice poate reprezenta nimic altceva dec├«t o disimulare a unor probleme concrete. ├Än anumite contexte

pentru c─â se adreseaz─â unor probleme specifice folosind instrumente distincte. A┼čadar, este nevoie de

┼či de stabilirea unui

delicat ├«ntre feminismul diferen┼úei ┼či cel al diferen┼úelor multiple, pentru c─â ├«n Rom├ónia femeile ÔÇô pe l├«ng─â interese specifice ├«n func┼úie de mediul de reziden┼ú─â, nivelul de educa┼úie, v├«rst─â, etnie etc. ÔÇô au ┼či interese comune. M─âcar pentru c─â, vorba cercet─âtoarei Valentina Marinescu: ÔÇ×teoretic ┼či legislativ s├«ntem ├«n valul trei, dar ├«n via┼úa de zi cu zi s├«ntem ├«n valul doiÔÇť.


: Gen ┼či putere. Partea leului ├«n politica rom├óneasc─â

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.