"Fără pasiuni, viaţa e searbădă"

Publicat în Dilema Veche nr. 394 din 1-7 septembrie 2011
"Fără pasiuni, viaţa e searbădă" jpeg

- interviu cu Răzvan PENESCU -

Oamenii cu care lucraţi la birou mai au timp pentru hobby-uri? Sau şi-ar dori să le aibă?

Cei mai mulţi dintre cei cu care lucrez la birou au hobby-uri, sau mai bine spus pasiuni. Unii dintre angajaţii noştri aleargă, citesc literatură, merg la teatru sau la cinema, dansează sau cîntă, se ocupă de site-uri culturale, gătesc (cu pasiune şi improvizînd), scriu articole fără legătură cu activitatea de la birou, fac fotografii (unii foarte bune), grădinăresc, înoată sau chiar fac polo (la nivel de vîrf, ca parte din Naţionala de veterani a României), joacă tenis, fac excursii montane sau descoperă oraşe, merg la concerte, ajută copii sau bătrîni, asamblează nave în sticle sau fac aeromodelism şi multe altele. Deşi se aude că oamenii de multinaţională nu au timp, nu e neapărat adevărat. E drept că unii muncesc prea mult, e drept că există uneori deadline-uri presante care te solicită pe perioade scurte foarte tare, dar nu e mereu aşa şi în general compania nu încurajează (ceea ce e mai activ decît faptul că nu pretinde) munca regulată peste program. Evident însă că e important cum îşi face fiecare managementul timpului şi cum îţi faci timp pentru toate lucrurile care te pasionează în viaţa de după birou.

Nu îmi imaginez oameni care să nu îşi umple timpul liber într-un mod satisfăcător pentru ei şi care să reziste pe termen lung unei vieţi în care doar partea profesională contează. Nu pot să îmi imaginez oameni care să zîmbească dimineaţa cînd ajung la birou în lipsa unor pasiuni. Nu pot să îmi imaginez oameni care să vorbească (mereu şi exclusiv) în pauza de masă despre proiectele lor de birou şi care nu îşi povestesc pasiunile, bucuriile, planurile.

Credeţi că e important să ne cultivăm pasiunile?

Evident că e important. Fără pasiuni, viaţa e searbădă. Fără pasiune – şi asta e valabil şi pentru ceea ce faci la birou, nu doar pentru ceea ce faci în afara lui – viaţa e chinuitoare. Ideal e ca în fiecare moment al vieţii tale să te afli într-un loc în care te simţi bine şi în care investeşti pasiune. E drept că e o diferenţă între a scrie un raport pentru un client şi a juca tenis, dar dacă ai în minte scopul pentru care faci activitatea respectivă, dacă te gîndeşti la beneficiarul lucrului pe care îl faci (fie el client sau tu şi partenerul din jocul de tenis), dacă investeşti în ceea ce faci dorinţa de a ieşi perfect şi bucuria de a descoperi un mod de a ajuta pe cel care are nevoie de ceea ce faci, atunci diferenţele se estompează.

Răzvan Penescu
este senior manager, PriceWaterhouseCoopers şi coordonatorul portalului cultural www.liternet.ro.
 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.