Fără ipocrizie şi falsă pudoare

Elena MACAVEI
Publicat în Dilema Veche nr. 87 din 15 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Năravul iese la iveală şi ştie să se arate; în zadar îl oprim, îl silim să se ascundă, el rupe tot, străpunge tot şi găseşte drum liber ." Boileau, Satire XI Prostituţia, veche de cînd lumea, este un mod particular de exprimare a sexualităţii, este forma de manifestare a socializării şi comercializării sexualităţii prin practicarea impusă sau autoimpusă, fără implicare afectivă, a relaţiilor sexuale multiple, în scopul cîştigului - bani sau alte avantaje. Ca fenomen social, prostituţia este prezentă în toate comunităţile din toate timpurile, este influenţată de modele mitice, religioase, culturale ale sexualităţii şi se practică în temeiuri motivaţionale variate: sacră-rituală, ospitalieră, economică, politică, hetero- şi homosexuală, instituţională şi neinstituţională; ea a funcţionat şi funcţionează în condiţii legale sau clandestine. Interpretări subtile ale acestui fenomen, cu fundamente filosofice, sociologice, psihologice şi istorice, au făcut, printre mulţi alţii: Julius Evola în Metafizica sexului, Simone de Beauvoir în Al doilea sex, Otto Weininger în Sex şi caracter, Pascal Bruckner şi Alain Finkielkraut în Noua dezordine amoroasă. Miturile, fapte remarcabile de cultură, au asociat sexualitatea umană în general, cea feminină în special, cu geneza lumii, cu fertilitatea pămîntului, fecunditatea umană, cu sentimentele de iubire, ură, răzbunare, invidie, oferind oamenilor modele sacre de conduită sexuală sub toate formele, şi cea interesată, certitudinea ocrotirii curtezanelor prin: Inanna (Sumer), Ishtar (Babilon), Isis (Egipt), Asherah (Iudeea), Anahita (Persia), Aphrodita (Grecia), Venus (Roma), Nüwa (China), Amaterasu (Japonia), Lakshmi (India), Coatlicue (Mexic), Löfn (Scandinavia), Bendis (Dacia) etc. Vechi tratate indiene, chineze, arabe oferă învăţături pentru practicarea interesată a relaţiilor sexuale multiple. Curtezanele reale, cu ocupaţie stabilă şi cu statut social recunoscut (ganika în India, hua în China, hetaire în Grecia, bonae mulieres în Roma, gheişe în Japonia, cadîne în Turcia), unele învăluite în legendă, aparţin popoarelor, culturilor şi civilizaţiilor orientale străvechi şi occidentale moderne. Au intrat în istorie femei celebre, curtezane şi amante, pentru performanţele vieţii luxoase, pentru că au ţinut companie personalităţilor politice şi culturale ale timpurilor, pentru că au susţinut ori au subminat ascensiuni politice, pentru că au făptuit acte de cultură şi acte filantropice, pentru că s-au implicat ca spioane. Exemplificăm: Aspasia, Phryne, Sapho (Grecia), Acca Larentia, Hostia, Cithera (Roma), Yi Guifei, Yang Guifei, Ban Zao (China), Roxalana (Turcia), Theodora (Bizanţ), Imperia, Tullia d'Aragon, Theodora şi Marozia Theophylact, Vannozza, d'Arignano şi Giulia Farnese (Italia), Diana de Poitiers, Ninon de Lenclos, marchizele de Montespan, Maintenon, Pompadour, contesa du Barry ( Franţa ), Nell Gwynne, Moll Davis (Anglia), Lola Montez ( Bavaria), Mata Hari (Margarethe Gertruide Zelle) etc. Regine, împărătese, prinţese din toate timpurile s-au folosit de puterea de seducţie pentru a-şi atinge scopurile personale şi politice. Ca ocupaţie, prostituţia a fost şi este practicată, ocazional sau constant, forţat sau deliberat, de femei în special, accidental de bărbaţi şi de copii, pe o piaţă reglementată de raportul dintre cerere şi ofertă, prin tranzacţii directe sau intermediate de proxeneţi. Marfa - sexul - se vinde şi se cumpără, este obiectul business-ului de care profită practicanţii, intermediarii şi comunitatea, prin taxe şi impozite, în cazurile în care acest comerţ funcţionează legal. Persoanele care aleg acest mod de viaţă obţin cîştiguri - bani sau alte avantaje - din partea celor dispuşi să plătească, în moduri legale sau clandestine, în temple, haremuri, bordeluri, maisons de rendez-vous, eros-locuri, la domiciliu, în localuri, pe stradă. Explicaţii ale apariţiei, menţinerii şi proliferării formelor de manifestare ale prostituţiei sînt complexe, de natură social-istorică, culturală, economică, politică, etnologică, psihologică. O explicaţie posibilă de natură istorică este legată de alternativa monogamiei din societăţile patriarhale. O explicaţie de natură culturală o constituie modelele mitice, religioase, artistice. Din punct de vedere economic şi politic, interesele economice (obţinerea veniturilor pentru existenţa zilnică proprie şi a familiei, pentru un mod luxos de viaţă, dobîndirea averilor, accesul la studii şi la statute profesionale dorite, edificarea instituţiilor medico-sociale, ajutorarea nevoiaşilor), interesele politice (cucerirea poziţiilor politice pentru sine şi pentru cei apropiaţi, subminarea şi învingerea rivalilor) sînt mobiluri puternice ale practicării relaţiilor sexuale multiple, neangajate, în mod constant, afectiv. O altă explicaţie, de natură psihologică, este legată de una dintre trebuinţele primare, esenţiale, vitale - trebuinţa satisfacţiei sexuale, ce are un registru larg de exprimare - eliberare de tensiune, procreare, dragoste împlinită, voluptate, trăire spirituală, transbiologică şi transpsihică, dominaţie/supunere, divertisment, distracţie, cinism, sadism, masochism - şi care nu se poate compensa, pentru unii dintre semenii noştri, decît prin relaţii multiple. Atitudinile faţă de "cea mai veche meserie din lume" - cum eufemistic şi ironic este etichetată prostituţia - sînt prohibitive, reglementariste-permisive, aboliţioniste, tolerante, toate avînd justificări şi motivări. Atitudinile prohibitive, exprimate în legislaţii cu prevederi interdictive, punitive (în ţări din centrul şi estul Europei, în China, Japonia, în ţările musulmane) au ca temeiuri: imoralitatea cîştigării existenţei, imoralitatea profanării trupului şi a sufletului, imoralitatea deprecierii erosului, atentat la morala socială şi a familiei, etichetarea depreciativă a practicanţilor, mijlocirea infracţionalităţii (trafic de influenţă, de droguri, crimă), pericol pentru sănătatea individuală şi publică, bolile venerice avînd perioade variabile de incubaţie. Morala creştină o condamnă ca fiind păcat. Prohibiţia are drept bumerang soluţii clandestine şi mascate de oferire a serviciilor sexuale. Atitudinile reglementariste sînt reflectate în legislaţii de legalizare a serviciilor sexuale publice (în ţări ca: Belgia, Olanda, Danemarca, Germania, Elveţia, Peru, Brazilia, unele state din SUA, Australia) şi în prevederi interdictive privind racolarea şi traficul de persoane, mediatizarea instituţiilor, implicarea minorilor. Servicii sexuale contra cost se asigură prin bordeluri, eros-locuri, la domiciliu, prin filme x, publicaţii, spectacole, site-uri pe Internet. Consecinţele aşteptate ale legalizării sînt: reducerea abuzurilor sexuale, reducerea riscului contaminării venerice prin control medical periodic, rezolvarea problemelor sexuale ale tinerilor, ale persoanelor cu probleme ale vieţii de cuplu, cu complexe, surse de venituri pentru practicanţi şi pentru comunitate (prin taxe şi impozite). Într-un asemenea context juridic, practicanţii şi managerii cer recunoaşterea ocupaţiei lor ca meserie cu toate drepturile ce decurg. Fireşte, dacă nu se schimbă mentalitatea, în condiţiile legalizării, femeia, în special, oficial şi public, este obiect sexual, îşi acceptă starea de exploatare. Legalizarea nu exclude însă clandestinitatea, cu oferte concurenţiale. Atitudinile aboliţioniste sînt exprimate, în special, de reprezentanţii bisericilor şi ai altor lăcaşe de cult, de majoritatea mişcărilor feministe, şi sînt îndreptate spre combaterea legalizării prostituţiei, combaterea dezincriminării ei ca formă de exploatare şi degradare morală. Justificările sînt aceleaşi ca şi în cazul prohibiţiei. Atitudinile tolerante se manifestă atît în condiţii prohibitive, aboliţioniste, cît şi în condiţii de legalizare, controlul social strict fiind practic imposibil, iar realitatea pieţei (legale sau clandestine), prin cerere, justifică oferta. Soluţie ideală pentru această problemă, dintotdeauna controversată, nu există. Istoria confirmă alternarea, în aceeaşi comunitate, a măsurilor de legalizare cu cele interdictive. În privinţa ţării noastre, unde prostituţia şi proxenetismul sînt incriminate prin Codul Penal, sub presiunea influenţelor din ţările europene şi neeuropene cu regim reglementarist-permisiv, s-ar putea să se adopte un cadru juridic favorabil şi forme organizatorice moderne, de tipul eros-locurilor. Nu credem că este urgentă, nici prioritară luarea unor hotărîri de acest fel. Avem alte probleme mai importante de rezolvat în viitorul apropiat. Tradiţia, din acest punct de vedere, este nesemnificativă, întrucît o perioadă scurtă - 1867-1950 - au funcţional legal instituţiile de oferire publică a serviciilor sexuale. Anterior, legislaţia şi severitatea moralei laice şi creştine pedepseau cu asprime, cu moartea chiar, adulterul şi desfrînarea publică. Dar dezbaterea acestei probleme, fără falsă pudoare, fără ipocrizie, fără rigiditate morală, este necesară pentru ca factorii de decizie politică, juridică să reflecteze înainte de a lua iniţiative de legalizare, ca factorii educativi să acţioneze pentru dezvoltarea spiritului de discernămînt al tinerilor ce pot cădea în capcana promisiunilor false, pentru a-şi asuma riscurile exprimării libere a opţiunilor sexuale. Sînt, de asemenea, necesare intervenţii socio-educative de prevenire a adoptării întîmplătoare şi prin şantaj a acestei ocupaţii, intervenţii de recuperare, reabilitare şi resocializare a persoanelor care au trăit asemenea experienţe şi care decid să renunţe la acest mod de viaţă. Elena Macavei este autoarea volumului Prostituţia. Între ignorare şi mistificare, Editura Antet, 2005.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Gheorghe Hagi, „fiert“ din cauza lui Ianis: întrebarea care l-a iritat după România – Ucraina
Fostul căpitan al tricolorilor a asistat din tribune la marea victorie a naționalei.
image
Cântărețul Florin Decuseară a căzut de la înălțime la Centrala de la Cernavodă. Șanse minime de supraviețuire
Un bărbat de 46 de ani este în stare gravă, la spital, după ce a căzut de la 10 metri înălțime la Unitatea 3 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, în timpul serviciului. Victima este Florin Decuseară, un cunoscut cântăreț local.
image
Scăldătoarea ursului din Parcul Național Retezat. Imagini rare surprinse în sălbăticia munților VIDEO
Temperaturile ridicate de la începutul verii au fost resimțite și în Munții Retezat, unde animalele sălbatice au căutat locuri de scăldat pentru a se răcori. Camerele de monitorizare a faunei au surprins în imagini un urs, bucurându-se de o baie într-un ochi de apă.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.