ÔÇ×F─âr─â entuziasm n-am merge mai departeÔÇť - interviu cu Ionu┼ú SIBIAN, directorul Funda┼úiei pentru Dezvoltarea Societ─â┼úii Civile

Publicat în Dilema Veche nr. 458 din 22-28 noiembrie 2012
ÔÇ×F─âr─â entuziasm n am merge mai departeÔÇť   interviu cu Ionu┼ú SIBIAN, directorul Funda┼úiei pentru Dezvoltarea Societ─â┼úii Civile jpeg

FDSC-ul a fost ├«nfiin┼úat ├«n 1994, la cererea Uniunii Europene, ini┼úial ca mecanism prin care institu┼úiile ┼či organiza┼úiile s─â ├«nve┼úe cum s─â acceseze fondurile europene destinate dezvolt─ârii societ─â┼úii civile. La aproape 20 de ani de la ├«nfiin┼úare, cu mii de proiecte la activ, cum a┼úi descrie ritmul acestei dezvolt─âri?

Datele de care dispunem s├«nt aferente perioadei 1996-2007, iar evolu┼úia societ─â┼úii civile, ├«n aceast─â perioad─â, a fost marcat─â de c├«teva perioade semnificative. Potrivit Anuarului Statistic al Institutului Na┼úional de Statistic─â, organiza┼úiile administra┼úiei private din Rom├ónia au avut o cre┼čtere mai lent─â ├«n perioada 1996-2001. Num─ârul lor s-a dublat ├«n aceast─â perioad─â. Anii 2002 ┼či 2005 s├«nt cei ├«n care num─ârul acestui tip de forma┼úiuni a crescut considerabil. Funda┼úiile, asocia┼úiile ┼či organiza┼úiile religioase (de cult) au cea mai rapid─â cre┼čtere ├«ntre anii 2005-2007. ├Än 2007, Rom├ónia ajunsese la un indice de asociativitate destul de ridicat. Astfel, la o popula┼úie de aproximativ 21,5 milioane de locuitori, erau ├«nfiin┼úate 61.101 asocia┼úii ┼či funda┼úii (dintre care aproximativ 21.000 active), adic─â una la 346 de locuitori. ├Än Anglia spre exemplu, o ┼úar─â cu experien┼ú─â ┼či tradi┼úie ├«n acest domeniu, indicele de asociativitate este de una la 361 de locuitori. Aceste date se reg─âsesc ├«n studiul ÔÇ×Rom├ónia 2010. Sectorul neguvernamental ÔÇô profil, tendin┼úe, provoc─âriÔÇť, care poate fi desc─ârcat gratuit de pe portalul nostru ÔÇô www.fdsc.ro.

De cînd putem vorbi, de fapt, de existenţa, de vizibilitatea societăţii civile în România?

├Än adev─âratul sens al cuv├«ntului, societatea civil─â a ├«nceput s─â existe dup─â schimbarea regimului comunist cu cel democratic, din anul 1989. Existau structuri asociative ┼či specifice societ─â┼úii civile ┼či ├«n trecut, ├«ns─â nu putem vorbi despre o societate civil─â ├«n aceast─â perioad─â. Adev─âratele structuri asociative au luat na┼čtere odat─â cu instaurarea democra┼úiei ├«n Rom├ónia.

La ├«nceputul anilor 1990, cele mai active structuri asociative sau grupuri informale au fost cele umanitare, finan┼úate ├«n general cu fonduri externe ┼či grupurile civice cu implicare politic─â pronun┼úat─â, precum Alian┼úa Civic─â sau Grupul de Dialog Social GDS. Dintre membrii Alian┼úei a fost de altfel propus la pre┼čedin┼úie, ├«n 1992, Emil Constantinescu. La sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ90, organiza┼úiile neguvernamentale devin din ce ├«n ce mai vizibile odat─â cu dezvoltarea la scar─â na┼úional─â a serviciilor sociale, cu prec─âdere ├«n sfera protec┼úiei copilului. Dezvoltarea serviciilor de c─âtre sectorul ONG e concomitent─â cu reforma statului ├«n domeniul drepturilor copilului, reform─â care a permis crearea, de c─âtre ONG-uri, a serviciilor sociale care lipseau sau erau insuficient dezvoltate de c─âtre sectorul public. Dup─â intrarea ├«n Uniunea European─â, ├«n 2007, odat─â ce criteriile politice au fost ├«ndeplinite de c─âtre Rom├ónia, se constat─â o diminuare dramatic─â a ONG-urilor care activeaz─â ├«n zona de bun─â guvernan┼ú─â.

Legimitatea sectorului ONG e dat─â de expertiza ┼či rezultatele ONG-urilor prin determinarea cet─â┼úenilor s─â reac┼úioneze la schimb─âri care ├«i privesc, dar ┼či de furnizarea de servicii. De exemplu, ONG-urile se ocup─â de 23,5% din serviciile alternative de ├«ngrijire a copilului la nivel na┼úional (case de tip familial, centre de zi, centre maternale etc). Cu o infrastructur─â sensibil mai mic─â dec├«t cea a statului ┼či a serviciilor sale publice, ONG-urile reu┼česc s─â reprezinte jum─âtate dintre furnizorii de servicii sociale acredita┼úi din Rom├ónia. De altfel, s├«nt ONG-uri care servesc 41% dintre beneficiarii de servicii de ├«ngrijire ┼či asisten┼ú─â la domiciliu (Federa┼úia Caritas, de exemplu, are peste 100.000 de beneficiari de servicii anual din r├«ndul persoanelor vulnerabile). ├Än cadrul serviciilor de ├«ngrijire la domiciliu, ONG-urile se ocup─â de peste 10.000 de v├«rstnici, iar serviciile publice ale statului de 7300 de asemenea persoane; ONG-urile sus┼úin aproximativ 30% din cantinele sociale din Rom├ónia.

Despre impactul ONG-urilor vorbesc în primul rînd persoanele în nevoie care primesc servicii, pentru că ONG-urile sînt vizibile în primul rînd în ochii acelora care au nevoie.

Ce crede┼úi c─â ├«nseamn─â azi ÔÇ×societatea civil─âÔÇť ├«n mentalitatea general─â?

Credem c─â no┼úiunea nu e foarte clar─â ├«n mentalul rom├ónilor. Pu┼úini ┼čtiu c─â societatea civil─â e de fapt o sum─â de caracteristici ┼či principii. Este o societate inclusiv─â, ├«n care cet─â┼úenii au sentimentul apartenen┼úei, au at├«t drepturi, c├«t ┼či obliga┼úii. E format─â at├«t din asocia┼úii ┼či funda┼úii, c├«t ┼či din uniuni profesionale ┼či patronale, sindicate ┼či confedera┼úii sindicale ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, de organiza┼úii religioase, al c─âror num─âr e semnificativ ├«n Rom├ónia.

Probabil c─â mul┼úi identific─â societatea civil─â cu asocia┼úiile ┼či funda┼úiile, cu no┼úiunea de ÔÇ×caritateÔÇť, ├«ntrajutorare ┼či grupuri vulnerabile. Poate c─â o parte dintre rom├óni o mai asociaz─â ┼či cu no┼úiunile de voluntariat, probleme de mediu sau democra┼úie ┼či drepturile omului. ├Än 2010, cele mai cunoscute organiza┼úii neguvernamentale ├«n r├«ndul popula┼úiei au fost cu prec─âdere cele din mediul social ┼či protec┼úia mediului ÔÇô UNICEF, Salva┼úi Copiii, Crucea Ro┼čie, Greenpeace, Caritas, Pro Democra┼úia, AIESEC ┼či SMURD s├«nt considerate a fi cele mai utile ONG-uri.

Am mai observat c─â societatea civil─â e asociat─â cu un num─âr limitat de personalit─â┼úi invitate la emisiunile TV, care se autointituleaz─â ÔÇ×reprezentan┼úi ai societ─â┼úii civileÔÇť. Acest lucru e justificat de statistici, ├«n contextul ├«n care, de exemplu, trei sferturi dintre b─ârba┼úii rom├óni cu v├«rste ├«ntre 25 ┼či 39 de ani au ca surse principale de informare televizorul ┼či reclamele (Rom├ónia ocup─â primul loc ├«n Europa din acest punct de vedere, potrivit unui studiu de Discovery Networks EMEA). 

Societatea civil─â autentic─â e prezent─â ├«n cadrul unor evenimente anuale care ├«ns─â se bucur─â de o aten┼úie extrem de limitat─â ├«n r├«ndul presei sau al mediului politic: Gala Oameni pentru Oameni, Gala Particip─ârii Publice ┼či Gala Societ─â┼úii Civile. Aceste evenimente s├«nt un omagiu adus ├«n primul r├«nd cet─â┼úeanului implicat ┼či responsabil, despre care ├«ns─â se vorbe┼čte prea pu┼úin ├«n spa┼úiul public.

C├«t de lejer a decurs de-a lungul timpului dialogul dintre guvernan┼úi ┼či societatea civil─â? Care au fost cauzele blocajelor maxime?

Sectorul ONG a ├«ncercat, ├«nc─â din anii ÔÇÖ90, s─â dezvolte o rela┼úie de parteneriat cu autorit─â┼úile statului ┼či s─â con┼čtientizeze mediul politic cu privire la ac┼úiunile ┼či impactul proiectelor noastre. Construirea unei rela┼úii ├«ntre cele dou─â sectoare a fost f─âcut─â la presiunea mediului extern, nu a venit ├«n mod natural din partea guvernan┼úilor, asa cum s-a ├«nt├«mplat ├«n toate ┼ú─ârile din UE. Rela┼úia de parteneriat func┼úioneaz─â ├«n general pe h├«rtie, iar rezultate concrete se v─âd mai degrab─â la nivel local, ├«n comunit─â┼úi mai mici. Cu c├«t te adresezi unor institu┼úii ÔÇ×maiÔÇť centrale, cu at├«t e mai dificil s─â construie┼čti un dialog sau o rela┼úie de parteneriat.

Nu vedem, ├«n 22 de ani, o mi┼čcare de reform─â major─â a institu┼úiilor statului. Evident, s├«nt progrese ├«nregistrate, ├«ns─â dac─â ne raport─âm la perioada de timp care a trecut de la Revolu┼úie, s├«nt minore.

Principalul obstacol observat de noi e centralismul excesiv al guvernan┼úilor. ├Än Rom├ónia autoritatea public─â nu e preg─âtit─â s─â externalizeze servicii ├«n mod liber ┼či transparent ┼či acest lucru ├«l observ─âm ├«n mod direct, noi ca sector ONG care ├«ncearc─â, de aproape zece ani, s─â-i conving─â pe guvernan┼úi de nevoia elabor─ârii unei legi speciale pentru contractarea serviciilor sociale. Un alt obstacol pe care l-am sesizat e lipsa de interes a politicienilor de a discuta sau dezbate propunerile ONG-urilor; acest fapt provine din informarea ┼či expertiza sc─âzut─â a acestora ├«n domenii de altfel foarte importante pentru societatea rom├óneasc─â.

Să vorbim despre Carta Albă a ONG-urilor. Ce înseamnă acest document pentru societatea civilă?

Carta Alb─â a ONG-urilor e un document firesc ├«n orice stat democratic. La noi a fost lansat─â ├«n contextul unui dialog mai pu┼úin constructiv sau eficient ├«ntre politicieni ┼či organiza┼úii neguvernamentale. A fost realizat─â prin efortul organiza┼úiilor cu expertiz─â ├«n 12 domenii: pia┼úa muncii ┼či politici sociale, s─ân─âtate, justi┼úie ┼či politici anticorup┼úie, educa┼úie ┼či voluntariat, dezvoltare durabil─â, protec┼úia mediului, democra┼úie participativ─â ┼či drepturile omului, dezvoltare comunitar─â ├«n mediul rural, dezvoltare urban─â ┼či patrimoniu construit, incluziunea social─â a romilor, managementul ┼či eficien┼úa fondurilor structurale ┼či de coeziune, politica fiscal─â ce prive┼čte organiza┼úiile neguvernamentale, solidaritate interna┼úional─â.

Prin acest document a┼úi cerut politicienilor, printre altele, s─â-┼či asume ├«n mod public responsabilitatea pentru angajamentele preelectorale. ├Äntr-o societate destul de blazat─â, c├«t de mult crede┼úi c─â mai at├«rn─â ├«n balan┼ú─â o atare m─âsur─â de verificare?

Chiar dac─â societatea e blazat─â ÔÇô sau se presupune c─â asemenea m─âsuri at├«rn─â foarte pu┼úin ├«n balan┼ú─â ÔÇô demersul nostru e foarte necesar. F─âr─â un dialog real ├«ntre ONG-uri ┼či politicieni, putem ajunge ca prioritizarea problemelor din agenda public─â s─â nu corespund─â nevoilor societ─â┼úii civile. ONG-urile sprijin─â anual sute de mii de rom├óni afla┼úi ├«n situa┼úii de vulnerabilitate, ofer─â servicii sociale, s├«nt preocupate de educa┼úie, protec┼úia mediului, antreprenoriat social ┼či multe alte domenii. O agend─â public─â realizat─â f─âr─â implicarea ONG-urilor e ca ┼či cum am prescrie un tratament unui bolnav f─âr─â s─â-l consult─âm ├«n prealabil.

Sînteţi unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai societăţii civile. Cînd vine vorba de viitorul acesteia, azi, la peste 20 de ani de democraţie, în ce măsură vă puteţi declara optimist (sau pesimist)?

Viitorul societ─â┼úii civile depinde de evolu┼úia mai multor factori (mentalitatea cet─â┼úenilor, maturizarea clasei politice din Rom├ónia, dar ┼či de implicarea ┼či solidaritatea organiza┼úiilor neguvernamentale). Care va fi viitorul societ─â┼úii civile e greu de anticipat ├«n acest context. Premisele s├«nt ├«ns─â pozitive. Rata voluntariatului e ├«n cre┼čtere, la fel ┼či interesul cet─â┼úenilor pentru subiectele politice, implicarea ONG-urilor ├«n rezolvarea problemelor din agenda public─â e destul de mare; despre maturizarea clasei politice nu putem dec├«t spera c─â lucrurile vor evolua ├«n bine. Noi r─âm├«nem optimi┼čti, deoarece asta e misiunea noastr─â. F─âr─â entuziasm, n-am merge mai departe.  

a consemnat Stela GIURGEANU 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.