Fain e drumul jazzului

Publicat în Dilema Veche nr. 659 din 6-12 octombrie 2016
Fain e drumul jazzului jpeg

„Dacă v-a plăcut aici, musai să veniţi şi la Gărîna. Festivalul de jazz de acolo nu merită să fie ratat.“ Era 2011, final de februarie, Sighişoara. Cuvintele îi aparţineau prietenului datorită căruia venisem la festivalul de blues din localitate. Încîntaţi de ce găsiserăm în prăfuit-fermecătoarea Casă de Cultură „Mihai Eminescu“ din oraşul faimoasei cetăţi medievale, i-am urmat din nou sfatul.

La patru luni şi jumătate distanţă, într-o seară splendidă de iulie, ajungeam în premieră în micul sat de pemi din Masivul Semenic. La poarta casei aşezate de lîngă hanul „La Răscruce“ (locul unde, în 1997, debuta festivalul), ne întîmpina cuplul româno-german în a cărui cameră de la stradă aveam să revenim an după an. „Bine aţi venit, dragilor! Cum a fost drumul? Lung, aşa-i? Nu vreţi o vişinată?“ Ba da, voiam. Şi, da, drumul fusese lung. Aproape 500 de kilometri, vreo șapte ore de condus. Şi totuşi, drumul acesta avea să devină, în cei șase ani în care participarea la Gărîna Jazz Festival s-a transformat într-un foarte plăcut şi sănătos obicei, o provocare cît se poate de atrăgătoare. Şi dacă, presaţi de timp, am ales mai mereu, pentru ruta de dus, clasica Piteşti – Slatina – Craiova – Drobeta – Orşova – Mehadia, la întoarcere am pres­tat variaţiuni cît se poate plăcute. Iată-le rezumate în cele ce urmează.

Gărîna e legată de civilizaţie prin ceea ce se numeşte Trans-Semenic, un fost drum forestier de 58 de kilometri, asfaltat în 2014, care uneşte satul Slatina-Timiş de Reşiţa. Deşi atinge altitudini semnificativ mai mici decît suratele Transalpina, Transfăgărăşan, Transrarău ori Transbucegi, Trans-Semenic propune unele dintre cele mai strînse şi lungi porţiuni de serpentine din ţară, spectaculoase, dar şi solicitante, atît pentru şofer, cît şi pentru pasageri. Peisajul de admirat odată ajunşi la pasul de lîngă Brebu Nou (comună care înglobează din punct de vedere admnistrativ Gărîna), la lacurile Văliug şi Trei Ape sau chiar la atît de precar-întreţinuta staţiune de schi Semenic, răsplăteşte însă pe deplin efortul depus la urcare. Orice sejur în satul jazz-ului montan e musai să cuprindă o ex­cursie, pietonală sau biciclistă, către Lindenfeld, sat părăsit (dar cu biserica proaspăt refăcută!), evocat într-un roman din 2005 al lui Ioan T. Morar. Popas obligatoriu: uriaşele muşuroaie de furnici (spre un metru înălţime), al căror gust pişcător-acrişor e neaşteptat de plăcut.

Din Reşiţa, un drum puţin circulat străbate zona subcarpatică de la vest de Parcul Naţional Semenic. Într-un an, cîţiva prieteni şi-au parcat maşina în satul Caraşova şi s-au pierdut pentru cîteva zile prin peşterile din zonă. Ceva mai comozi din fire, noi am ales să poposim în oraşele de pe drum, bifînd plimbări memorabile printre ruinele industrial-miniere din Anina ori printre clădirile cîndva elegante, astăzi vag recondiţionate din Oraviţa, oraşul cu cel mai vechi teatru de pe teritoriul României. Între cele două urbe, o cale ferată montană veche de peste 150 de ani e străbătută de un tren care rulează cu 17 km/h într-un peisaj care nu i-ar displăcea nici lui Harry Potter.

Odată depăşită zona montană, drumul întîlneşte Dunărea şi, după un popas în decorul de film de Nou Val din Moldova Nouă, se confundă cu defileul acesteia. Cei aproape 100 de kilometri de stîn­că românească, stîncă sîrbească, asfalt şi Dunăre obligă la popasuri lungi şi dese pentru ample şedinţe fotografice.

O rută paralelă itinerariului dunărean porneşte imediat după Anina şi are ca puncte de atracţie cascada Bigăr şi Cheile Rudăriei. De fapt, exprimarea corectă ar fi mult-prea-faimoasa cascadă Bigăr (în fapt, o cădere de apă frumuşică, pe care fotografiile o flatează însă abundent) şi mult-prea-puţin cunoscuta colecţie de mori de apă, parte dintre ele încă funcţionale, de pe Valea Rudăriei. 

Multe din rutele Bucureşti – Gărîna trec prin dreptul gării Băile Herculane, una dintre puţinele clădiri venerabile (1886) aflate în portofoliul CFR ale cărei istorie şi valoare artistică sînt onorate de renovări competente. Din păcate, lucrurile stau fix pe dos cînd vine vorba de localitatea omonimă. Printr-un paradox greu de digerat, staţiunea balneo-climaterică românească cu trecutul cel mai impozant e totodată staţiunea aflată în cea mai avansată stare de degradare. Starea de azi a Băilor cîndva frecventate de Împăratul Franz Josef şi de Împărăteasa Sissi e ruşinoasă nu doar prin comparaţie cu potenţialul impresionant al locului, dar şi prin raportare la felul în care se prezintă suratele sale mioritice, care, de bine, de rău, au evoluat cît de cît în anii de pe urmă.

De la Herculane în sus, de-a lungul DN 67D, se ajunge, prin Parcul Naţional Domogled, la Baia de Aramă. Lacul Prisaca, cascada Vînturătoarea, cheile Nerei sînt doar parte din locurile unde popasul e de rigoare. Într-unul dintre ani, la întoarcerea de la festival, am numărat 27 de opriri ale motorului pe ruta Herculane – DN 67D (obiectivele de mai sus plus necesarul picnic) – Hobiţa (Brâncuşi) – Tîrgu Jiu (idem) – Horezu (mănăstire) – Măldăreşti (cule) – Costeşti (muzeul trovanţilor) – Băile Govora (zona Hotel Palace) – Deduleşti (mititeii cei mari) – A1 – Bucureşti.

Coborîrea dinpre Gărîna spre Slatina-Timiş conduce spre celălalt mare oraş al Caraşului, Caransebeş, aşezat la poalele masivului Muntele Mic. În ciuda denumirii, altitudinea sa maximă, 1802 metri, e semnificativ mai mare decît a vecinului Semenic. Pe cale de consecinţă, priveliştile pe care le oferă sînt proporţional mai ample. Din păcate, aidoma Semenicului, staţiunea de schi Muntele Mic înseamnă o colecţie de hoteluri pentru care „prăfuit“ e un adjectiv prea blînd. De partea cealaltă a masivului, la uriaşul lac şi satul Poiana Mărului, se poate ajunge pe un fermecător drum forestier, amplu împădurit şi acompaniat de o rapidă curgere de apă, recomandat vehiculelor 4x4 sau 2x1.

Ruta care pleacă din Caransebeş trece, pe drumul ei spre Haţeg, pe la poarta Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi la mică distanţă de biserica din Densuş (unde sînt de găsit multe blocuri de piatră milenare, „împrumutate“ de la capitala dacică fondată de Traian). Pentru o comparaţie în deplină cunoştinţă de cauză, merită vizitată şi capitala originară a Daciei, Sarmizegetusa Regia, acum accesibilă prin­tr-un drum aflat în excelentă stare. De altfel, întreaga zonă a cetăţilor dacice e o revelaţie. Excursiile pe care le-am făcut în vara lui 2016, fie pietonal, la cetăţile Blidaru şi Costeşti, fie motorizat, pe proaspăt asfaltatul Costeşti – Tîrsa (sat-platou, cu vedere la întreg Retezatul), au fost aducătoare de multiple zîmbete. Bonus: cazarea de-o noapte la Moara lu’ Antone, pensiunea construită în interiorul singurei mori de apă încă funcţionale de pe cursul rîului Orăştie.

Una dintre posibilităţile atrăgătoare de a bifa, în aceeaşi zi, capitala lui Decebal şi cea a urmaşilor săi de peste munţi şi milenii e Transalpina. Pornire din Sebeş, urcare pe cheile rîului cu acelaşi nume, opriri la Tăul Bistra şi Lacul Oaşa, cu barajele aferente, chiuituri de drag de şofat pe coborîrea spre Obîrşia Lotrului, imprecaţii cu iz matern pe zecile de kilometri de şosea ruptă din zona Vidra – Voineasa şi clasica Vale a Oltului.

Genul de turism cultural la care îndeamnă festivalul de jazz de la Gărîna ori cel de blues de la Sighişoara e pe cale să ia avînt. De cîţiva ani, clasicului TIFF i s-au alăturat, în zona Clujului, Electric Castle şi Untold. Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu e doar cel mai cunoscut dintre evenimentele găzduite de fosta Capitală Culturală Europeană. Bistriţa se laudă cu un festival de poezie şi, mai nou, cu unul de proză scurtă. În ciuda problemelor binecunoscute, FILIT-ul rămîne punctul de maximă atracţie al Iaşiului. Timişoara invită la Festivalul Dramaturgiei Româneşti şi la multiple întîmplări muzicale. FNT-ul, marile concerte rock şi Festivalul Enescu aduc un public numeros la Bucureşti. Drumul pînă la scenele şi ecranele patriei oferă adesea bucurii de un farmec comparabil cu cele de găsit la destinaţia finală. Să avem, aşadar, drum bun!

Mihai Brezeanu scrie despre călătorii şi întîmplări artistice pe DorDeDuca.ro, LiterNet.ro şi unbtc.ro.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Declaraţie de impozit
Până la ce dată mai poți beneficia de reducerea de 10% la plata impozitului pe casă în 2025
Statul a reglementat de mai mulți ani posibilitatea de a plăti taxele și impozitele cu o reducere de 10%, dacă plata se face integral până la o anumită dată.
Sedință de guvern Kelemen Hunor 12 iunie 2023 FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Kelemen Hunor: „Ca să existe în continuare această coaliţie, trebuie să câştige Crin Antonescu. Trebuie să fim conştienţi”
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor consideră că actuala coaliţie poate merge mai departe numai în situaţia în care candidatul Alianţei România Înainte, Crin Antonescu, va câştiga alegerile.
bank
Topul băncilor din Europa care plătesc cei mai mulți angajați cu peste 1 milion de euro
Boom-ul băncilor de investiții a dus la creşterea numărului de salariaţi foarte bine plătiţi la unele bănci europene, ceea ce creează un contrast puternic cu băncile care se bazează mai puţin pe operaţiunile de investment banking.
Traian Vuia
18 martie: 119 ani de la momentul în care Traian Vuia a realizat primul zbor din lume cu „Liliacul”
La data de 18 martie 1937 s-a născut celebrul compozitor și pianist Horia Moculescu. În aceeași zi, dar în 1957, venea pe lume fizicianul și filozoful Horia-Roman Patapievici.
sergio gutierrez benitez colaj captura video jpg
Preotul care a devenit luptător de wrestling pentru a-i ajuta pe copii. A fondat și susținut un orfelinat timp de 23 de ani
Cunoscut în ring ca luptătorul cu mască Fray Tormenta, preotul mexican Sergio Gutiérrez Benítez a intrat în lumea wrestlingului profesionist pentru a strânge fonduri pentru un orfelinat local din Mexic și a îi ajuta pe copiii nevoiași. Povestea sa a ajuns pe marele ecran în 2006, cu filmul „Nacho L
gigi becali facebook jpeg
Gigi Becali: „Postul ăsta de deputat m-a costat aproape 700.000 de euro”. De ce nu îl mai susține pe George Simion
Gigi Becali, deputat intrat în Parlament pe listele AUR, a explicat luni, de ce nu-l mai susține l pe George Simion, liderul partidului, la alegerile prezidențiale.
image png
Masca miraculoasă care te întinerește cu 10 ani. Ingredientul minune se află în bucătăria oricui
O față îngrijită, curată și fără impurități, reprezintă cartea de vizită a oricărei persoane. Îngrijirea personală ar trebui să fie esențială în viața fiecăruia dintre noi. În timp ce pe piață se regăsesc diverse creme pentru ten, multe reprezentante ale sexului frumos aleg măști de față naturale.
VOT SEARA 06 INQUAM Photos Octav Ganea 1620x1080 jpg
Cine ar putea să-l înlocuiască pe Călin Georgescu ca suveran al suveraniștilor: „Nu va fi o decizie de tip last minute”
Trei candidați la postul de președinte se vor bate pentru electoratul lui Călin Georgescu și pentru fotoliul din Cotroceni. Experții consultați de „Adevărul” explică cine e favorit la titlul de „suveran al suveraniștilor” și la calificarea în turul 2 al prezidențialelor.
Bogdan Petriceicu Hasdeu png
Cine a fost savantul care a descoperit „limba traco-dacică”. Controversele cuvintelor moștenite de la daci
De-a lungul vremii, mulți cercetători au încercat să explice originea arhaică a unor cuvinte românești, unii considerându-le de origine dacică. Există cel puțin 200 de astfel de cuvinte, substantive comune, nume proprii și denumiri de plante folosite în medicină.