Extraordinara carieră a doamnei Dăncilă
Doamna Dăncilă este prim-ministrul României și în mod firesc ar trebui să fie un intelectual marcant. Mai jos, o analiză a remarcabilului ei parcurs profesional.
Este absolventă a Facultăţii Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, Ploieşti, o facultate departe de a fi vreo Harvard a României.
În anii ’80 existau zece oraşe care găzduiau instituţii de învăţămînt superior. Calitatea acestor instituţii era foarte bine ştiută printre viitorii studenți, Ploieştiul fiind situat pe penultimul loc, doar Facultatea de Mine din Petroşani fiind considerată mai slabă.
Roşiorii de Vede, unde s-a născut şi unde şi-a început studiile doamna Dăncilă, este o localitate apropiată atît de Bucureşti (cel mai bun centru universitar), cît şi de Craiova (locul 5-6 în aceeaşi perioadă). La mijlocul anilor ’80, concurenţa la facultăţile de profil tehnic era de peste 10 pe loc la învăţămîntul de zi. Atît în Bucureşti, cît şi în Craiova, numărul de concurenţi pe loc era peste medie.
Facultatea Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi era considerată o facultate foarte slabă, pe poziţia 43 în lista celor 44 de instituţii superioare dacă luăm în considerare numărul de candidați. Avea mai multe locuri decît participanţi, o medie în jur de 0,8 înscrişi pe un loc. În 1989 a fost facultatea cu cele mai multe locuri libere rămase: 144, de aproape cinci ori mai multe decît în cazul Facultăţii de Mine, cu 30 de locuri neocupate.
Există absolvenți ai acestei facultăți care au avut cariere profesionale remarcabile în domeniu.
1988-1997: Profesoară la Liceul Industrial Videle. Profesoara Dăncilă a fost, desigur, un miracol pentru Liceul Industrial Videle. Ca orice profesoară dedicată şi excepţională, a publicat zeci de articole ştinţiifice şi a reuşit să reformeze învăţămîntul tehnic românesc. Zeci de olimpici naţionali, sute de elevi cu rezultate excepţionale, mii de cititori ai articolelor dumneaei şi zeci de mii de porci care migrau în fiecare an în stoluri masive de la Videle spre ţările cele mai civilizate și, iarna, spre cele mai calde.
Ţări în care, desigur, doamna Dăncilă era invitată la tot felul de conferinţe şi evenimente internaţionale pentru a împărtăşi din magnifica sa experienţă profesională. În 1996 devine membru PSD, iar în 1998 devine angajată a PETROM, cel mai mare angajator din Videle, unde se remarcă prin ceea ce face ea cel mai bine: absolut nimic. Legăturile PETROM cu clasa politică sînt bine documentate în sute de articole despre corupţie şi nepotism.
În 2000 preia frîiele organizaţiei de femei a PSD Videle şi, apoi, ale organizaţiei PSD Videle. Politician excepţional, pierde alegerile de două ori, cu mare eleganţă, devine consilier local şi, apoi, judeţean. Lucrează îndeaproape cu Liviu Dragnea în anii lui de glorie şi de superîmbogăţire, şi este răsplătită în 2009 cu un post în Parlamentul European, deşi nu vorbeşte nici o limbă străină şi nici nu a făcut nimic care să demonstreze că prezenţa ei în Parlamentul European are vreo logică.
Analiştii politici de la Bruxelles o consideră un miracol şi se crucesc cu evlavie de fiecare dată cînd o aud vorbind la conferinţe, la evenimente sau cînd este intervievată. O numesc cu multă amabilitate „mediocră“, un supercompliment, ţinînd cont de declaraţiile stupefiante, făcute într-o limbă de lemn magistrală, pe care doamna Dăncilă le face în mod repetat în română. [...]
Viorica Vasilica Dăncilă este cel mult mediocră. Maximul ei profesional a fost să fie profesoară de liceu într-un oraş mic de provincie. Nu a făcut nimic, dar nimic remarcabil în toată viaţa ei. Nu numai că nu are cum să eclipseze pe nimeni, dar, prin contrast, Lia Olguţa Vasilescu, Gabriela Firea, Liviu Dragnea, Eugen Teodorovici şi alţii ca ei par chiar inteligenţi. [...]
Darius Vâlcov, omul care lua şpaga în cimitir, ascundea tablourile cumpărate din banii de mită în pereţi şi organiza trei botezuri pentru acelaşi copil, în urma cărora strîngea aproape un milion de euro, simbolul corupţiei nesimţite, mîna dreaptă a lui Dragnea, a fost prima numire a doamnei Dăncilă.
articol apărut în Dilema veche, nr. 729, 8-14 februarie 2018