Exprimarea liber─â face bine la nervi?

Publicat în Dilema Veche nr. 138 din 15 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

R─âzvan (de pe www.sictir.org) Pe Internet exist─â via┼ú─â inteligent─â 1. Scriu despre politic─â la fel cum scriu despre oricare subiect care m─â intereseaz─â: cu pasiune, cu logic─â ┼či cu o doz─â zdrav─ân─â de ironie. Scriu pe net din curiozitate. M─â bucur s─â v─âd c─â ideile mele rezoneaz─â cu ale altora, c─â produc reac┼úii, uneori rafinate ┼či inteligente. ├Ämi place netul pentru c─â este volatil, confortabil ┼či rapid, pentru c─â oamenii s├«nt sinceri sub umbrela anonimit─â┼úii, pentru c─â pe net e┼čti ceea ce scrii sau, mai bine spus, e┼čti percep┼úia altora despre ceea ce ai scris. Scriind pe net, ├«l provoc pe cititor s─â ├«mi ia ideea enun┼úat─â, s─â o descompun─â, s─â o combat─â, s─â o rafineze. Premiul acestui joc este descoperirea - mereu surprinz─âtoare - c─â pe Internet exist─â via┼ú─â inteligent─â, c─â nu s├«nt un singuratic r─ât─âcit ├«n spa┼úiul virtual, c─â pot comunica cu oameni care cred ├«n valori cu care nu se face parad─â, oameni care ├«n┼úeleg c─â lumea se schimb─â ├«ncep├«nd cu persoana I singular. 2. Scrisul ├«mi face bine at├«ta vreme c├«t st├«rne┼čte o reac┼úie, de preferin┼ú─â una inteligent─â. M─â simt puternic av├«nd la dispozi┼úie Internetul: pot nu numai s─â exprim, dar ┼či s─â comunic. A scrie mi se pare un efort dureros de solitar. Comunicarea, posibilitatea de a ├«mp─ârt─â┼či scrisul meu cu al┼úii este - pentru mine - o compensa┼úie magnific─â. Faptul c─â pot s─â m─â exprim nu m─â face mai nervos. E o leg─âtur─â invers─â de cauzalitate: scriu pentru c─â s├«nt nervos, "sictirit" - cum spunem ├«n mica noastr─â comunitate. Cred c─â n-a┼č putea scrie niciodat─â dac─â a┼č avea o stare de spirit senin─â. Am mereu nevoie de ceva care s─â m─â enerveze, s─â st├«rneasc─â ├«n mine un sentiment, o reac┼úie, o ironie c├«t de mic─â. Odat─â exprimat─â aceast─â stare, defulezi prin teoretizare: nu mai vorbe┼čti despre mitocanul din tramvai care ├«┼úi scuip─â semin┼úe pe bombeul pantofului, vorbe┼čti despre "obiceiul scuipatului semin┼úelor ├«n tramvai", un mic drog intelectual care te scoate din realitate. Gabriel (de pe forumul liberalism.ro) Exprimarea liber─â a celorlal┼úi nu face bine la nervi 1. Cu riscul de a p─ârea diafan ┼či ingenuu, pe scurt, idei mai degrab─â teoretice, mai mult sau mai pu┼úin fixe, despre importan┼úa exercit─ârii puterii politice ┼či consecin┼úele concrete ale acesteia. Unele discu┼úii au poten┼úialul de a fi interesante ┼či importante; altele, de exemplu cele legate de pseudo-VIPuri politruce, nu. Cu alte cuvinte, politic─â ┼či politic─â. 2. Cu siguran┼ú─â nu. Genul ─âsta de activitate radicalizeaz─â, fundamentalizeaz─â orice pozi┼úie. Aceia┼či oameni fac afirma┼úii ┼či sus┼úin puncte mult mai "talibane" dec├«t ar face-o ├«n persoan─â, cu to┼úi nervii ┼či ├«ncr├«ncenarea de rigoare. Bine├«n┼úeles, exist─â ┼či o oarecare maturitate care ├«mpiedic─â "vadimizarea" ├«n urma contactului cu p─âreri contrare, ├«ns─â e o raritate. Subsemnatului ├«i lipse┼čte ├«n mod clar. Exprimarea liber─â are un efect pozitiv ├«n "economia de stres" a fiec─âruia, a┼č spune eu, ├«ns─â exprimarea liber─â a celorlal┼úi, din contr─â. Asta cred c─â explic─â ┼či de ce o mare parte din activitatea online r─âm├«ne ├«n contextul unor grupuri relativ omogene d.p.d.v. ideologic. Marius Delaepicentru sau Marius Mistre┼úu (activ pe forumul liberalism.ro, pe www.agonia.ro ┼či pe forumurile unor ziare; proprietar de restaurant ├«n Japonia - www.lamarius.net) Un calculator lipicios ├«n Japonia (cu ├«ntrebarea suplimentar─â: Cum este s─â ai restaurant ├«n Japonia ┼či s─â comba┼úi la Bucure┼čti?) 1. Tr─âiesc ├«ntr-un loc ├«n care oamenii se ceart─â foarte rar, iar c├«nd o fac, o fac mai mereu definitiv. ├Ämi plac discu┼úiile ├«n contradictoriu, dar cu oarecare deta┼čare. So┼úia mea japonez─â este o prad─â prea u┼čoar─â. Cedeaz─â repede pentru c─â e bine-crescut─â, dar o v─âd c─â sufer─â. ├Äntr-un fel, ceea ce fac pe net este o cale de a-mi p─âstra identitatea, de a-mi exersa limba rom├ón─â, altminteri limb─â moart─â pe o raz─â de 5000 km. P├«n─â ┼či ├«n buc─ât─ârie ┼úin permanent deschis, pe o poli┼ú─â, deasupra bazinelor, un calculator lipicios. ├Äntr-un timp, moderam de la el, voluntar, forumul unui cotidian central. Acum ├«l folosesc mai ales ca receptor radio-TV sau pentru citit Dilema veche. Pe net nu scriu la ├«nt├«mplare, ci numai atunci c├«nd am un disconfort intelectual major, precum ┼či timpul cerut de o reac┼úie c├«t de c├«t articulat─â. Interven┼úiile s├«nt de cele mai multe ori reactive. Caut absurdul, cli┼čeul, mitul, luate drept adev─âr de c─âtre al┼úii. ┼×i le fac praf. Acolo unde se poate, strecor ├«ndoieli (dac─â mi-ar da vreodat─â prin cap s─â pornesc o afacere ├«n Rom├ónia, a┼č vinde ├«ndoieli, pentru c─â este penurie mare). ├Än func┼úie de calitatea contrareac┼úiilor, continuu sau m─â las p─âguba┼č. R─âspunsurile grobiene (nu pu┼úine) pe care le primesc au un rol pozitiv. Pe de o parte, ele s├«nt semnul lipsei argumentelor de dincolo, cum ar veni, am c├«┼čtigat eu, iar de cealalt─â, violen┼úa lor m─â ajut─â s─â-mi treac─â dorul de ┼úar─â. Visele mele rom├óne┼čti oricum cuprind numai peisaje montane, foarte pu┼úin sau deloc umanizate, acolo unde-┼úi ┼úiuie urechile de lini┼čte. P─âstrez Rom├ónia mea ca pe cel mai curat teren de v├«n─âtoare din lume. Ce fericire mai mare vre┼úi? 2. Exprimarea liber─â face bine la nervi, dac─â nu mizezi totul pe ea. Altfel, intri ├«n fund─âturi. Nu faci dec├«t s─â ├«ngro┼či r├«ndul nostalgicilor. Pierzi tocmai frumuse┼úea libert─â┼úii. Exprimarea liber─â ├«n scris mi-a adus doar cre┼čterea num─ârului de ┼úig─âri fumate. ┼×i asta numai pentru c─â funciarmente m─â screm la scris ┼či-mi ├«nchipui narcisiac c─â am ┼či stil. Scriu anevoie chiar ┼či o declara┼úie de venit, altminteri deloc d─ât─âtoare de frustr─âri... Aici. Nu acolo.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.