Exprimarea liberă face bine la nervi?

Publicat în Dilema Veche nr. 138 din 15 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Răzvan (de pe www.sictir.org) Pe Internet există viaţă inteligentă 1. Scriu despre politică la fel cum scriu despre oricare subiect care mă interesează: cu pasiune, cu logică şi cu o doză zdravănă de ironie. Scriu pe net din curiozitate. Mă bucur să văd că ideile mele rezonează cu ale altora, că produc reacţii, uneori rafinate şi inteligente. Îmi place netul pentru că este volatil, confortabil şi rapid, pentru că oamenii sînt sinceri sub umbrela anonimităţii, pentru că pe net eşti ceea ce scrii sau, mai bine spus, eşti percepţia altora despre ceea ce ai scris. Scriind pe net, îl provoc pe cititor să îmi ia ideea enunţată, să o descompună, să o combată, să o rafineze. Premiul acestui joc este descoperirea - mereu surprinzătoare - că pe Internet există viaţă inteligentă, că nu sînt un singuratic rătăcit în spaţiul virtual, că pot comunica cu oameni care cred în valori cu care nu se face paradă, oameni care înţeleg că lumea se schimbă începînd cu persoana I singular. 2. Scrisul îmi face bine atîta vreme cît stîrneşte o reacţie, de preferinţă una inteligentă. Mă simt puternic avînd la dispoziţie Internetul: pot nu numai să exprim, dar şi să comunic. A scrie mi se pare un efort dureros de solitar. Comunicarea, posibilitatea de a împărtăşi scrisul meu cu alţii este - pentru mine - o compensaţie magnifică. Faptul că pot să mă exprim nu mă face mai nervos. E o legătură inversă de cauzalitate: scriu pentru că sînt nervos, "sictirit" - cum spunem în mica noastră comunitate. Cred că n-aş putea scrie niciodată dacă aş avea o stare de spirit senină. Am mereu nevoie de ceva care să mă enerveze, să stîrnească în mine un sentiment, o reacţie, o ironie cît de mică. Odată exprimată această stare, defulezi prin teoretizare: nu mai vorbeşti despre mitocanul din tramvai care îţi scuipă seminţe pe bombeul pantofului, vorbeşti despre "obiceiul scuipatului seminţelor în tramvai", un mic drog intelectual care te scoate din realitate. Gabriel (de pe forumul liberalism.ro) Exprimarea liberă a celorlalţi nu face bine la nervi 1. Cu riscul de a părea diafan şi ingenuu, pe scurt, idei mai degrabă teoretice, mai mult sau mai puţin fixe, despre importanţa exercitării puterii politice şi consecinţele concrete ale acesteia. Unele discuţii au potenţialul de a fi interesante şi importante; altele, de exemplu cele legate de pseudo-VIPuri politruce, nu. Cu alte cuvinte, politică şi politică. 2. Cu siguranţă nu. Genul ăsta de activitate radicalizează, fundamentalizează orice poziţie. Aceiaşi oameni fac afirmaţii şi susţin puncte mult mai "talibane" decît ar face-o în persoană, cu toţi nervii şi încrîncenarea de rigoare. Bineînţeles, există şi o oarecare maturitate care împiedică "vadimizarea" în urma contactului cu păreri contrare, însă e o raritate. Subsemnatului îi lipseşte în mod clar. Exprimarea liberă are un efect pozitiv în "economia de stres" a fiecăruia, aş spune eu, însă exprimarea liberă a celorlalţi, din contră. Asta cred că explică şi de ce o mare parte din activitatea online rămîne în contextul unor grupuri relativ omogene d.p.d.v. ideologic. Marius Delaepicentru sau Marius Mistreţu (activ pe forumul liberalism.ro, pe www.agonia.ro şi pe forumurile unor ziare; proprietar de restaurant în Japonia - www.lamarius.net) Un calculator lipicios în Japonia (cu întrebarea suplimentară: Cum este să ai restaurant în Japonia şi să combaţi la Bucureşti?) 1. Trăiesc într-un loc în care oamenii se ceartă foarte rar, iar cînd o fac, o fac mai mereu definitiv. Îmi plac discuţiile în contradictoriu, dar cu oarecare detaşare. Soţia mea japoneză este o pradă prea uşoară. Cedează repede pentru că e bine-crescută, dar o văd că suferă. Într-un fel, ceea ce fac pe net este o cale de a-mi păstra identitatea, de a-mi exersa limba română, altminteri limbă moartă pe o rază de 5000 km. Pînă şi în bucătărie ţin permanent deschis, pe o poliţă, deasupra bazinelor, un calculator lipicios. Într-un timp, moderam de la el, voluntar, forumul unui cotidian central. Acum îl folosesc mai ales ca receptor radio-TV sau pentru citit Dilema veche. Pe net nu scriu la întîmplare, ci numai atunci cînd am un disconfort intelectual major, precum şi timpul cerut de o reacţie cît de cît articulată. Intervenţiile sînt de cele mai multe ori reactive. Caut absurdul, clişeul, mitul, luate drept adevăr de către alţii. Şi le fac praf. Acolo unde se poate, strecor îndoieli (dacă mi-ar da vreodată prin cap să pornesc o afacere în România, aş vinde îndoieli, pentru că este penurie mare). În funcţie de calitatea contrareacţiilor, continuu sau mă las păgubaş. Răspunsurile grobiene (nu puţine) pe care le primesc au un rol pozitiv. Pe de o parte, ele sînt semnul lipsei argumentelor de dincolo, cum ar veni, am cîştigat eu, iar de cealaltă, violenţa lor mă ajută să-mi treacă dorul de ţară. Visele mele româneşti oricum cuprind numai peisaje montane, foarte puţin sau deloc umanizate, acolo unde-ţi ţiuie urechile de linişte. Păstrez România mea ca pe cel mai curat teren de vînătoare din lume. Ce fericire mai mare vreţi? 2. Exprimarea liberă face bine la nervi, dacă nu mizezi totul pe ea. Altfel, intri în fundături. Nu faci decît să îngroşi rîndul nostalgicilor. Pierzi tocmai frumuseţea libertăţii. Exprimarea liberă în scris mi-a adus doar creşterea numărului de ţigări fumate. Şi asta numai pentru că funciarmente mă screm la scris şi-mi închipui narcisiac că am şi stil. Scriu anevoie chiar şi o declaraţie de venit, altminteri deloc dătătoare de frustrări... Aici. Nu acolo.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
EXCLUSIV Bruce Lincoln, profesor, discipol și fost student al lui Mircea Eliade: „Admirația lui pentru mișcarea legionară m-a tulburat mult“
Articole și documente din perioada anilor ’30, în care filosoful român Mircea Eliade își declara simpatia față de Garda de Fier, au ajuns în posesia discipolului său, Bruce Lincoln, astăzi un emerit profesor american.
image
Dependența de ecrane a copiilor, vindecată în doar două săptămâni. Ce ar trebui să facă părinții. Soluția specialiștilor danezi
3 ore pe săptămână în fața ecranelor și nu mai mult! De atât au nevoie copiii pentru a se dezvolta sănătos din punct de vedere psihic și emoțional. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de specialiștii unei universități de prestigiu din Danemarca.
image
Care sunt cele mai bune companii aeriene din lume în 2024. Care au cele mai puține anulări și întârzieri
Blocajul informatic de vineri ne-a determinat să căutăm care sunt cele mai sigure companii aeriene din lume, premiate pentru cele mai puține anulări și întârzieri.

HIstoria.ro

image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.
image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.