Expresii ale iubirii creștine

George ISTODOR
Publicat în Dilema Veche nr. 400 din 13-19 octombrie 2011
Expresii ale iubirii creștine jpeg

Atunci c├«nd auzim sau ne referim la altruism sau la atitudinea civic─â, g├«ndul nostru se ├«ndreapt─â spre dou─â dintre cele mai respectate ┼či serioase virtu┼úi ale societ─â┼úii contemporane. Putem vorbi ÔÇô f─âr─â teama de a gre┼či ÔÇô de dou─â coordonate fundamentale ale societ─â┼úii zilelor noastre. Folosite ├«ns─â ├«n mod autonom ÔÇô secular, ├«ntr-o lume f─âr─â Dumnezeu ┼či f─âr─â valorile cre┼čtine, exist─â riscul ca aceste dou─â virtu┼úi s─â devin─â doar cuvinte golite de con┼úinut, utilizate frecvent ├«n dezbateri, simpozioane, mese rotunde, de c─âtre diferi┼úi speciali┼čti sau  organiza┼úii filantropice ┼či sociale; mai mult, ele pot deveni elemente eficiente de manipulare ├«n cadrul discursurilor politice ce s├«nt parte a luptei de partid... 

Astfel, desacralizate, ele ├«┼či schimb─â fundamental at├«t con┼úinutul, c├«t ┼či semnifica┼úia sau finalitatea: atitudinea civic─â devine doar un slogan utopic, iar altruismul ÔÇô doar o manifestare utilitarist─â a omului ├«n plan social. Nealterate, ├«ns─â, de materialismul ┼či ateismul omului contemporan, cele dou─â vizeaz─â omul ├«n dimensiunea lui, at├«t personal─â, c├«t ┼či social─â. Astfel, altruismul accentueaz─â dimensiunea interpersonal─â, iar atitudinea civic─â accentueaz─â dimensiunea institu┼úional─â, parte a vie┼úii acesteia. ├Äns─â, din perspectiv─â cre┼čtin─â, altruismul este rodul jertfei de sine, pe c├«nd atitudinea civic─â este rodul demnit─â┼úii, al curajului duhovnicesc ┼či al responsabilit─â┼úii cre┼čtine. 

Am├«ndou─â s├«nt expresii ale iubirii cre┼čtine. Iubirea cre┼čtin─â cuprinde ┼či cople┼če┼čte toat─â legea lui Dumnezeu: ÔÇ×El i-a r─âspuns: S─â iube┼čti pe Domnul Dumnezeul t─âu, cu toat─â inima ta, cu tot sufletul t─âu ┼či cu tot cugetul t─âu. Aceasta este marea ┼či ├«nt├«ia porunc─â. Iar a doua la fel ca aceasta: S─â iube┼čti pe aproapele t─âu ca pe tine ├«nsu┼úi. ├Än aceste dou─â porunci se cuprind toat─â Legea ┼či proorociiÔÇť (Matei XXII, 36-40). Vedem clar din r─âspunsul M├«ntuitorului dat ├«nv─â┼ú─âtorului de lege ce-L ispitea, c─â iubirea cre┼čtin─â este deopotriv─â iubire fa┼ú─â de Dumnezeu ┼či fa┼ú─â de aproapele. Prima este dimensiunea ontologic─â (existen┼úial─â) a iubirii ┼či une┼čte cerul cu p─âm├«ntul, iar cea de-a doua este dimensiunea istoric─â a iubirii ┼či ├«i une┼čte pe oameni ├«ntre ei. Dac─â atitudinea civic─â ┼úine mai mult de fermitate, de hot─âr├«rea de a ac┼úiona, de nevoia de dreptate (din toate perspectivele), ea nu ├«nceteaz─â de a se raporta la iubirea cre┼čtin─â, ac┼úion├«nd ├«n numele lui Dumnezeu ┼či nutrind iubire, compasiune ┼či respect pentru aproapele. 

Altruismul, ├«n schimb, are leg─âtur─â indestructibil─â cu iubirea aproapelui, cu jertfa de sine, cu mila cre┼čtin─â, cu starea de s─ân─âtate duhovniceasc─â ┼či ├«i d─â omului un dar rar: ├«l face s─â aib─â ÔÇ×verticalitate fiin┼úial─âÔÇť. Acest dar se manifest─â prin generozitate ┼či este antidot pentru egoism, r─âutate, oportunism, viclenie ┼či pentru toate viciile care-l afecteaz─â pe om. Iubirea cre┼čtin─â, de la care se revendic─â at├«t altruismul, c├«t ┼či atitudinea civic─â, r─âm├«ne o stare des─âv├«r┼čit─â a omului ┼či este indispensabil─â tuturor virtu┼úilor ┼či realiz─ârilor omului, at├«t ├«n plan duhovnicesc ÔÇô personal, c├«t ┼či ├«n plan social ÔÇô comunitar. 

Ea este o porunc─â nou─â: ÔÇ×Porunc─â nou─â dau vou─â: s─â v─â iubi┼úi unul pe altul. ├Äntru aceasta vor cunoa┼čte to┼úi c─â s├«nte┼úi ucenicii Mei, dac─â ve┼úi avea dragoste unii fa┼ú─â de al┼úiiÔÇť (Ioan XIII, 34-35). Iubirea cre┼čtin─â ca porunc─â nou─â nu-l mai are ca model pe omul c─âzut ├«n p─âcat, care-┼či iube┼čte aproapele ┼či implicit pe Dumnezeu, ci pe ├Änsu┼či Dumnezeu Fiul ├«ntrupat care-l iube┼čte pe om p├«n─â la jertfa Sa suprem─â pe Cruce. 

Revenind la cele dou─â elemente constitutive ale iubirii cre┼čtine, putem spune c─â atitudinea civic─â ├«ns─ân─âto┼če┼čte societatea ca parte a Trupului tainic care este Biserica, pe c├«nd altruismul ├«l ├«nnobileaz─â ┼či ├«l des─âv├«r┼če┼čte pe om, se constituie ca o punte peste moartea trupului ┼či totodat─â dep─â┼če┼čte at├«t limit─ârile omului, c├«t ┼či ├«ns─â┼či condi┼úia acestuia pe p─âm├«nt. ├Än concluzie, reflect├«nd la imnul dragostei (I Corinteni capitolul XIII), parafraz├«nd cuv├«ntul Sf├«ntului Apostol Pavel, putem afirma cu t─ârie: Dac─â dragoste nu e, nimic nu e ÔÇô nici altruism sau atitudine civic─â... 

Gheorghe Istodor este profesor universitar, conduc─âtor de doctorat, specialist ├«n misiunea Bisericii, ├«n fenomenul neo-religios ┼či ├«n dialogul teologie-┼čtiin┼ú─â.

Foto: V. Dorolţi

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.