Exist─â pe lume mii de Bagdaduri ┼či mii de Damascuri, dar Ierusalimul este doar unul

Laura SITARU
Publicat în Dilema Veche nr. 693 din 1-7 iunie 2017
Exist─â pe lume mii de Bagdaduri ┼či mii de Damascuri, dar Ierusalimul este doar unul jpeg

ÔÇ×Ierusalimul ┼či arabitatea sa reprezint─â consolarea mea pentru toate nedrept─â┼úile vie┼úii! Exist─â pe lume mii de Bagdaduri ┼či mii de Damascuri, dar Ierusalimul este doar unul! Evreii mi-au cerut s─â le ofer un coridor prin care s─â poat─â ajunge la ÔÇ×zidulÔÇť lor, dar am refuzat; Vaticanul a cerut acces interna┼úional la locurile sfinte, dar am refuzat; Marea Britanie a dorit s─â pun ├«n aplicare decizia de partajare a Ierusalimului, ├«ns─â nu am fost de acord; p├«n─â ┼či Liga arab─â a solicitat retragerea Iordaniei din ora┼čul sf├«nt, iar eu am refuzat.ÔÇť

Aceste r├«nduri ├«i apar┼úin regelui Abdallah I, fondatorul Regatului Ha┼čemit al Iordaniei, care, printr-o ironie a destinului, este ucis chiar la Ierusalim ├«n Moscheea al-Aqsa. La acea dat─â (1951), Regatul iordanian exercita controlul asupra p─âr┼úii de Est a Ierusalimului, ├«n vreme ce partea Vestic─â a ora┼čului fusese declarat─â capital─â de c─âtre statul Israel, pe 23 ianuarie ├«n 1950.

Acesta este doar un episod din istoria tumultuoas─â a Ierusalimului, o istorie de revendic─âri, r─âzboaie ┼či cuceriri care a l─âsat pu┼úine momente de lini┼čte locuitorilor cet─â┼úii. Nu a┼č numi surprinz─âtoare aceast─â istorie, date fiind conota┼úiile religioase ┼či spirituale pe care cetatea Ierusalimului le are pentru cele trei mari monoteisme, iudaismul, cre┼čtinismul ┼či islamul, ca s─â nu aducem ├«n discu┼úie ┼či multiplele subdiviziuni confesionale care complic─â ┼či mai mult tabloul revendic─ârilor asupra locurilor sfinte.

Al-Quds (numele arab al Ierusalimului) este cel de-al treilea loc sf├«nt al religiei islamice, dup─â Mecca, locul na┼čterii profetului Muhammad ┼či a islamului, ┼či Medina, ora┼čul ├«n care s-a coagulat prima comunitate de musulmani (umma). Direc┼úie ini┼úial─â a rug─âciunii pentru musulmani ├«n primii ani ai islamului, Ierusalimul, mai precis locul pe care se ├«n─âl┼úa c├«ndva templul lui Solomon, este ├«n tradi┼úia islamic─â punctul din care profetul Muhammad ┼či-a ├«nceput c─âl─âtoria nocturn─â c─âtre Ceruri (al-miÔÇÖraj), unde a primit revela┼úia. Tot aici, pe locul templului lui Solomon, Muhammad s-a rugat ├«mpreun─â cu profe┼úii Abraham, Moise ┼či Iisus ÔÇô afirm─â tradi┼úia islamic─â ÔÇô, ├«n timpul miticei c─âl─âtorii nocturne a fondatorului islamului (al-israÔÇÖ). ├Än amintirea acestor momente din via┼úa ┼či profe┼úia lui Muhammad, califul omeyyad Abd al-Malik construie┼čte, peste c├«teva decenii, Domul St├«ncii (├«n 691) ┼či Moscheea al-Aqsa (705). Ierusalimul a avut o importan┼ú─â cov├«r┼čitoare pentru primele genera┼úii de musulmani, ora┼čul fiind cucerit ├«n 638, la numai patru ani de la preluarea fr├«ielor noului stat din Peninsula arab─â de c─âtre califul Umar ibn al-Khattab (634-644). Istoriografia islamic─â manifest├«nd o evident─â preferin┼ú─â pentru cel de-al doilea calif al islamului, Umar ibn al-Khattab, acord─â spa┼úii largi intr─ârii lui Umar ├«n Ierusalim, ├«n urma negocierilor cu patriarhul Sofronie. Comportamentul exemplar al califului Umar, care refuz─â invita┼úia de a se ruga al─âturi de patriarhul Ierusalimului ├«n biserica Sf├«ntului Morm├«nt, pentru a preveni implica┼úiile viitoare ale gestului s─âu, este intens subliniat de sursele istorice islamice. Pactul pentru Ierusalim asupra c─âruia au convenit cei doi conduc─âtori, califul Umar ┼či patriarhul Sofronie, este prezentat de c─âtre istoriografia islamic─â ca fiind un exemplu de convie┼úuire ┼či relaxare ├«n rela┼úiile intercomunitare ┼či interconfesionale. Califii islamului nu au sc─âpat din aten┼úie cetatea Ierusalimului, chiar dac─â centrul de putere al statului s-a deplasat geografic dinspre centrul Peninsulei arabe c─âtre Damasc, Bagdad, Cairo sau Istanbul. Califul omeyyad Abd al-Malik construie┼čte mai ├«nt├«i ├«n Ierusalim splendidul Dom al St├«ncii, una dintre emblemele vizuale ale cet─â┼úii p├«n─â ├«n zilele noastre, ┼či abia apoi este proiectat─â construirea Marii Moschei Omeyyade din capitala Damasc (705) de c─âtre fiul s─âu, califul al-Walid, moment care coincide ┼či cu debutul lucr─ârilor la ridicarea Moscheei al-Aqsa din al-Quds. Nici abbasizii, lega┼úi mai ales de ora┼čele Mesopotamiei ÔÇô Bagdad, Kufa, mai apoi SamarraÔÇÖ ÔÇô, nu au neglijat Ierusalimul, ref─âc├«nd sau ├«ntre┼úin├«nd monumentele de cult ale islamului. ├Än 771, califul abbasid al-Mansur reface Moscheea al-Aqsa, serios avariat─â ├«n urma unui cutremur; ├«n 1187, sultanul Salah ad-Din (cunoscut nou─â ca Saladin) reface moscheea dup─â ce fusese anterior modificat─â de c─âtre crucia┼úi. Otomanii s├«nt deopotriv─â preocupa┼úi de Ierusalim; este cunoscut─â ac┼úiunea de reconstruc┼úie a Domului St├«ncii ┼či a Moscheei al-Aqsa, sub atenta supraveghere a sultanului Suleiman Magnificul. Nici dinastiile ┼čiite (referin┼úa prive┼čte explicit dinastia fatimid─â, 909-1171), care au st─âp├«nit vremelnic Ierusalimul, nu s-au dovedit lipsite de interes fa┼ú─â de cetatea istoric─â. Califul al-Aziz (975-996), care reprezint─â apogeul dinastiei fatimide, era ├«nconjurat de cre┼čtini care ocupau pozi┼úii importante ├«n ierarhia statului (so┼úia rusoaic─â a vizirului s─âu cre┼čtin era ┼či sora celor doi patriarhi, al Alexandriei ┼či al Ierusalimului). Toate acestea nu ┼čterg, desigur, episoadele de violen┼ú─â ira┼úional─â ├«ndreptat─â ├«mpotriva Ierusalimului cre┼čtin din partea unor califi, precum fatimidul al-Hakim (996-1021), care a ordonat demolarea bisericii Sf├«ntului Morm├«nt ├«n 1009, iar cre┼čtinilor ┼či evreilor din cetate le-a impus o serie de particularit─â┼úi vestimentare (purtarea de ve┼čminte negre, iar la b─âile publice, cre┼čtinii erau obliga┼úi s─â poarte o cruce, iar evreii ÔÇô un fel de jug cu clopo┼úei, consemneaz─â istoricul Philip Hitti).

Principal motiv de disput─â ├«ntre musulmani ┼či crucia┼úi, Ierusalimul a trecut pe r├«nd de la o st─âp├«nire la alta, cunosc├«nd tot at├«tea episoade s├«ngeroase care au pus la grea ├«ncercare buna func┼úionare a rela┼úiilor interconfesionale, iar uneori ├«ns─â┼či existen┼úa ora┼čului. ├Än 1099, crucia┼úii cuceresc Ierusalimul din m├«inile unei garnizoane fatimide care nu rezist─â foarte mult asediului cre┼čtin, intr─â ├«n ora┼č ┼či masacreaz─â popula┼úia. (Pe str─âzile ora┼čului, z─âceau mun┼úi de capete, de bra┼úe ┼či de picioare, noteaz─â deopotriv─â cronicile cre┼čtine ┼či islamice, citate de istoricul Philip Hitti.) ÔÇ×Aceste animale curajoase ┼či b─ât─âioaseÔÇť, cum s├«nt numi┼úi crucia┼úii ├«n cronicile musulmanilor, au devenit ulterior alia┼úi ai diferitelor state musulmane, stabilind rela┼úii trainice cu acestea. De┼či mare cuceritor al Ierusalimului (├«n 1187), figur─â-simbol ├«n istoria islamului clasic, recuperat─â mai t├«rziu, ├«n secolul XX, de c─âtre discursul na┼úionalist arab, Salah ad-Din (Saladin) ┼či a c─âp─âtat faima ┼či datorit─â manierei rafinate ├«n care a negociat ┼či interac┼úionat cu regii cre┼čtini, mai ales cu Richard Inim─â de Leu.

C─âderea Imperiului Otoman schimb─â configura┼úia geopolitic─â a Orientului Mijlociu, iar Ierusalimul devine obiectul disputelor locale ┼či interna┼úionale, ├«n contextul mandatului britanic asupra fostei provincii otomane a Palestinei ┼či, ulterior, al apari┼úiei ├«n regiune a statului Israel, ├«ncep├«nd cu anul 1948. Statutul interna┼úional special propus de Liga Na┼úiunilor, ├«n 1947, pentru Ierusalim nu este agreat de p─âr┼úile vizate de planul de parti┼úie a Palestinei ├«ntre evrei ┼či palestinieni. Identitatea religioas─â a Ierusalimului cap─ât─â concrete┼úe ┼či relevan┼ú─â teritorial─â at├«t pentru palestinieni, c├«t ┼či pentru evrei, mai ales pe fondul exacerb─ârii ideii de structurare na┼úional─â, adic─â ├«n na┼úiuni de sine st─ât─âtoare. Dimensiunea spiritual─â cov├«r┼čitoare a Ierusalimului face din acesta ÔÇô ├«n proiec┼úia statal─â ideal─â ÔÇô capitala prin excelen┼ú─â a noului stat Israel, dar ┼či a proiectului statal palestinian. Discursurile radicale, ┼či dintr-o tab─âr─â, ┼či din cealalt─â ÔÇô dar nu numai cele radicale ÔÇô nu renun┼ú─â la ideea unei capitale la Ierusalim, ├«mp─âr┼úit deja ├«ntre partea sa vestic─â, evreiasc─â ┼či cea estic─â, arab─â ┼či palestinian─â. Ierusalimul, ast─âzi ca ┼či alt─âdat─â ├«n istoria sa, pare s─â pl─âteasc─â pre┼úul sacralit─â┼úii sale ┼či al locului central, fundamental, pe care ├«l ocup─â ├«n structura de profunzime a celor trei mari monoteisme. Dac─â disputele ├«ntre cre┼čtini ┼či musulmani s-au atenuat ├«ntruc├«tva, a venit r├«ndul celor dintre evrei ┼či musulmani, dar, de data aceasta, factorii teritorial ┼či geopolitic dau o greutate ├«n plus situa┼úiei. Vai, ┼úie, Ierusalim, floare a ora┼čelor! ÔÇô cum spunea Feiruz, minunata c├«nt─ârea┼ú─â a Levantului, ├«ntr-o la fel de minunat─â interpretare. 

Laura Sitaru este conferen┼úiar la sec┼úia de arab─â a Facult─â┼úii de Limbi ┼či Literaturi Str─âine, Universitatea din Bucure┼čti.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?