Exerciţiul informat al cetăţeniei

Peter GROSS
Publicat în Dilema Veche nr. 114 din 30 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Specialistul american în ştiinţe politice, Seymour Martin Lipset, a susţinut teoretic ideea că un acces sporit al cetăţenilor la informaţii sporeşte beneficiile democraţiei. Dacă nu este examinat sau dacă e cercetat - aşa cum se întîmplă adesea - doar dintr-o perspectivă ideologică îngustă, truismul conform căruia în democraţie e necesară o exercitare informată a cetăţeniei, duce la un număr mare de concepţii şi de percepţii greşite. În primul rînd şi cel mai important: oricît de bine ar fi aprovizionat cetăţeanul cu ştiri proaspete, el decide cînd şi pe ce probleme se informează. Şi aşa cum reiese clar dintr-un şir de sondaje efectuate în Statele Unite, cetăţenii optează pentru informaţia despre viaţa lor cotidiană, despre situaţiile neprevăzute, primejdii sau şanse. (Sporeşte în felul acesta democraţia?) Cu alte cuvinte, media, în special cea care practică un jurnalism vigilent, onest şi echilibrat, poate spune cetăţeanului ce să gîndească şi chiar cum să gîndească despre anumite probleme, dar nu-l poate obliga să gîndească şi să acţioneze. Mai important, media nu-i poate convinge pe cetăţeni să se informeze mai bine. Într-o democraţie, cetăţenii trebuie să participe la treburile civice şi politice din propria lor dorinţă, căutînd şi folosind informaţia. Acestea fiind zise, o exercitare bine informată a cetăţeniei nu asigură participarea la o societate democratică şi, în multe situaţii, cetăţeni care nu sînt bine informaţi sînt extrem de participativi. Şi se adaugă la incertitudinile societăţilor democratice faptul că participarea cetăţenească e lăudată ca atare, deşi nu contribuie la rezolvarea problemelor politice sau sociale şi nu astfel se garantează succesul în lupta împotriva instituţiilor nedemocratice. Gata cu truismele. În cele din urmă, nu există un singur răspuns la problema-cheie "care noutăţi şi informaţii sînt şi care nu sînt esenţiale pentru a dezvolta sau menţine democraţia?". Răspunsurile sînt variate şi depind de obicei de cultura, de ideologia definitorii pentru o democraţie sau alta - şi de forma realităţii politice. Cea mai simplificatoare dihotomie, dar totuşi legitimă, este cea între ţările liberale* şi cele i-liberale, descrisă de Fareed Zakaria în cartea sa Viitorul libertăţii: democraţiile i-liberale la noi şi în alte părţi. Thomas Sowell de la Hoover Institution Stanford University, de exemplu, un susţinător al democraţiei liberale, afirmă că numărul de probleme devenite politice dictează cît de informat trebuie să fie cetăţeanul. Se poate argumenta că, prin creşterea numărului de probleme politizate, se sugerează o implicare mai mare a Guvernului în viaţa cotidiană a indivizilor şi, în concluzie, la o definiţie mai puţin liberală a democraţiei. De altfel - aşa cum sublinia profesorul Sowell într-un mail recent - "dacă observăm cît de mult creşte numărul deciziilor politizate, ne dăm seama că informaţia necesară electoratului pare să depăşească semnificativ ceea ce mulţi dintre oameni pot sau vor să obţină". Într-un sens, se poate spune că într-o democraţie foarte politizată, unde un număr sporit de decizii, privind persoanele şi familiile, se iau la nivel guvernamental, cetăţenii vor solicita o informaţie omogenă şi politică. Dimpotrivă, problemele non-politice, a căror rezolvare trebuie decisă de indivizi, grupuri sau diferite instituţii non-guvernamentale, impun necesitatea unui set eterogen de informaţii oferit cetăţenilor. Deci, chestiunea importantă nu este ce informaţii solicită cetăţenii într-o democraţie, ci cum este democraţia dintr-o anume societate şi, în consecinţă, ce trebuie să ştie cetăţenii ca să funcţioneze într-un anume tip de democraţie, ca să o susţină sau să i se opună. A fi un cetăţean informat este o situaţie relativă; implicarea cetăţenilor şi acţiunea nu sînt, dar pot fi - dacă se pune la socoteală şi nivelul de politizare a problemelor - cheia definirii nevoilor lor informaţionale. Rapida expansiune a globalizării sporeşte nevoile informaţionale ale cetăţenilor, cel puţin în ceea ce priveşte deciziile internaţionale luate de guvernele lor, dar şi în ceea ce priveşte natura democraţiei afectate de globalizare. Astăzi, decizii cu relevanţă naţională capătă adesea importanţă internaţională, iar deciziile internaţionale au directe consecinţe naţionale ori locale. În această situaţie, cel puţin în teorie, cetăţenii trebuie să fie bine informaţi în toate problemele asupra cărora guvernele iau decizii în numele lor. Dar în alte privinţe, ştirile şi informaţiile globale au un unghi local şi de aceea e necesar să fie considerate ştiri şi informaţii locale; or, cînd sînt într-adevăr internaţionale sau globale ca importanţă, nu prezintă un mare interes şi nu sînt folositoare cetăţenilor care iau decizii individuale sau familiale. Pe scurt, mai multă informaţie şi un acces mai larg la aria de informaţii, de ştiri şi puncte de vedere, nu sînt panacee democratice. Internetul e tocmai dovada. Conectarea ultrarapidă şi bogăţia de informaţii ar putea permite unor grupuri specializate, guverne, corporaţii şi alte instituţii nu tocmai democratice, să-i manipuleze pe cetăţeni şi să se introducă în sau să distrugă viaţa privată. Or, ar putea deveni un simplu vehicul ajutător pentru distracţie, indiscreţii, schimb de zvonuri şi puncte de vedere neargumentate, îndepărtîndu-i pe cetăţeni de la viaţa civică şi politică. Lăsînd de o parte toate speculaţiile şi pronosticurile, Internetul este încă necunoscut, necunoscute fiind efectele informaţiilor sale asupra abilităţii, puterii şi eficienţei sale în menţinerea, intensificarea şi stabilizarea democraţiei. Şi e la fel de necunoscut modul în care cetăţenii îl vor folosi pînă la urmă. Fără îndoială, lumea democraţiilor este în ascensiune; în afara oricărui dubiu sînt şi tulburările, nesiguranţele şi provocările interne şi externe. E liberală în unele părţi şi i-liberală în altele; aparent sigură în cîteva ţări şi nu tocmai în altele. Aşa că la întrebarea ce înseamnă să fii informat într-o democraţie astăzi poate fi găsit un răspuns după ce vom găsi răspunsul la altă întrebare: ce fel de democraţie îşi doresc cetăţenii, cît de activ implicaţi vor ei să fie, cum şi în ce scop vor ei să fie informaţi, şi care sînt natura, semnificaţia, sursele, cum pot fi verificate informaţiile la îndemîna lor. ___________________ * Liberalismul clasic sau jeffersonian este definit în Statele Unite prin ideologia progresului, a toleranţei, a minţilor deschise, prin respectul pentru proprietatea privată, pentru drepturile individuale, oferind maximum de libertăţi, protecţia libertăţilor civile, în opoziţie cu acele democraţii conservatoare sau de stînga, care ajustează cele mai multe dintre valorile liberale, redefinindu-le în sens colectiv. Peter GROSS Dr. Peter Gross este profesor de comunicaţii internaţionale la University of Oklahoma.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Arestare generică FOTO Costel Crângan
Trei copii, salvați din „casa ororilor” unde erau sechestrați de peste trei ani. Părinții lor au fost arestați
Un cuplu de germani care trăiau izolaţi de lume şi îşi sechestraseră copiii de peste trei ani a fost arestat luni la Oviedo, în nord-vestul Spaniei, după descoperirea a ceea ce media au supranumit „casa ororilor”.
pana de curent spania lumanari profimedia jpg
Blackoutul din Peninsul Iberică este doar începutul. „Noul Nostradamus” avertizează asupra unui colaps digital global: „Evitați marile centre urbane”
Un blackout de proporții care a lăsat luni, 28 aprilie, regiuni întinse din Spania și Portugalia fără energie electrică ar fi, potrivit unui clarvăzător din Brazilia, doar începutul unui șir lung de întreruperi sistemice.
Batrana la tara FOTO Shutterstock
Curentul naționalist, în creștere în mediul rural din România, unde cei mai mulți l-au votat pe Georgescu
În ultimii ani, furia față de clasa politică din România a alimentat o creștere a sprijinului pentru figurile de extremă dreapta din partea mediului rural, scrie agenția americană Associated Press.
csasteaua jpg
sondaj jpg
Codurile secrete de pe TikTok ale principalilor candidați la prezidențiale. Cum sunt manipulați algoritmii prezidențiabililor
Site-ul Context.ro a analizat peste 4 milioane de comentarii de pe TikTok, peste 500 de conturi și zeci de mii de clipuri generate de ecosistemele de propagandă electorală a candidaților la prezidențialele 2025.
alegeri prezidentiale 2024 tur 1 olt   foto alina mitran (10) jpg
MAE acuză AUR că răspândește informații false și încearcă manipularea alegătorilor: „Există suficiente buletine” pentru diaspora
AUR a menționat că potrivit semnalelor primite de la românii aflaţi în diaspora, dar şi din partea membrilor AUR din străinătate, se constată un număr insuficient de buletine de vot faţă de fluxul mare de alegători preconizat.
proteste serbia FOTO @SimeunovicBajic / X
CEDO ordonă Serbiei să nu folosească „arme sonore” împotriva manifestanţilor
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) somează Serbia să nu utilizeze „arme sonore” pentru dispersarea sau controlul manifestanților.
dan negru si studentii jpg
Ce îi obligă Dan Negru pe studenții de la Jurnalism, legat de serialul „Dallas”, redifuzat în România: „E temă”
Serialul „Dallas” se redifuzează în România. Dan Negru îl dă exemplu la Facultatea Jurnalism
accident mamaia Ziua de Constanta png
Autorul accidentului cu doi morți din Mamaia, trimis în judecată în stare de arest preventiv
Tânărul care a provocat un accident mortal în stațiunea Mamaia, în luna martie, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv.