Evreul real

Publicat în Dilema Veche nr. 656 din 15-21 septembrie 2016
Evreul real jpeg

Ştim în continuare prea puţine lucruri sau, mai bine zis, prea puţine lucruri corecte şi complete despre evreii români. Cu „evreul imaginar“ e altă poveste. Şi cum cartea lui Andrei Oişteanu Imaginea evreului în cultura română este una dintre marile cărţi de eseuri scrise la noi în ultima jumătate de secol (reeditată de mai multe ori şi tradusă în cîteva limbi), s-a impus de la sine o conferinţă a autorului cu subiectul „Evreii din România în context european: asemănări și deosebiri“ la Alba Iulia, adică acolo unde a existat una dintre cele mai vechi comunități evreiești (care a primit dreptul de ședere în cetate și de organizare în vremea principelui Gabriel Bethlen).

În seara de 27 august, pe terasa Cafenelei cu dileme de la Poarta a III-a a Cetăţii, Andrei Oișteanu a făcut o sinteză despre istoria comunităților evreiești din România, pornind de la faptul că evreii români au fost ultimii din Europa care au primit cetăţenia statului unde locuiau, munceau şi trăiau. Constituţia din 1866 le-a refuzat emanciparea şi abia în 1878 s-au produs primele încetăţeniri, şi acelea făcute individual, nu in corpore, astfel că doar 500 de evrei (adică 1% din întreaga populaţie) au obţinut cetăţenia română, restul rămînînd în continuare neprotejaţi de lege. Această situaţie a condus la eforturi culturale de recunoaştere şi impunere a identităţii. Andrei Oișteanu a amintit faptul că, în 1866, Abraham Goldfaden a înfiinţat la Iaşi primul teatru în limba idiş din lume şi, de asemenea, faptul că în 1881, la Focşani, s-a ţinut primul Congres sionist european.

În chestiunea Holocaustului românesc, Andrei Oișteanu a spus că pe teritoriul României „nu s-au produs orori, dar n-a fost nici pace“, vorbind despre soluţia finală aplicată în nord-vestul Transilvaniei (peste 100.000 de evrei au fost ucişi după anexarea de către regimul horthyst) şi despre evreii din Basarabia şi Bucovina, trimişi în lagărele din Transnistria, spre deosebire de restul României, unde „s-a aplicat «doar» un sîngeros set de legi antievreieşti“: „Antonescu a fost un dictator şi un asasin sîngeros care a aplicat o metodă originală, fiind parțial nesupus lui Hitler. A ţinut să ofere o variantă proprie a soluţiei finale.“

Comunismul românesc a descurajat orice dovadă a ajutorului acordat evreilor (doar 39 de români menţionaţi la sfîrşitul anilor ’80, spre deosebire de cei 3000 de polonezi), a mai spus Andrei Oișteanu, explicaţia fiind că lui Ceauşescu nu-i convenea o astfel de statistică de vreme ce capitolul românesc al Holocaustului era tabu. Dacă în 1940 în România trăiau 800.000 de evrei, fiind a patra comunitate din lume, după Polonia, URSS şi SUA, astăzi mai există doar 8000 de evrei români, spun datele demografice.

Andrei Oișteanu a vorbit şi despre enorma moştenire culturală materială lăsată de evrei ­(şcoli, sinagogi, spitale, băi, cimitire), dar şi despre cea spirituală, numărul de artişti şi savanți de origine evreiască fiind uriaş. Dacă în această toamnă se împlinesc 140 de ani de la fondarea Teatrului evreiesc de la Iaşi, tot anul acesta se sărbătoreşte şi centenarul mişcării Dada, iniţiate la Zürich de Tristan Tzara, scriitorul evreu din Moineşti. „Există o lungă listă de cărturari antisemiţi, dar nu se vorbeşte mai deloc despre cei filosemiţi“, a mai spus Andrei Oișteanu, care a ţinut să-i menţioneze în finalul sintezei sale, printre alţii, pe I.L. Caragiale, Al. Macedonski, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, C. Rădulescu-Motru, Tudor Arghezi, E. Lovinescu, Perpessicius, Ion Vinea şi Geo Bogza.

Foto: M. Oculeanu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

palatul Kiseleff jpg
Reacția Eximbank, după ce Bolojan a cerut demiterea directorului
După ce premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, 8 iulie, că a solicitat Ministerului Finanțelor să demareze procedura de înlocuire a directorului EximBank, arată cum stă de fapt situația.
Sosirea la București a unei delegaţii guvernamentale vietnameze, condusă de Le Thanh Nghi (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 426/1966)
România comunistă, furnizor de arme pentru Vietnam
Nicolae Ceaușescu a oferit armele scumpe gratuit părții vietnameze și a fost un efort financiar care s-a adunat la pasivul economic al țării.
1 usturoi shutterstock 176134616 jpg jpeg
Fructul banal care elimină mirosul de usturoi. Costă puțin și se găsește în orice magazin
Usturoiul, nelipsit din bucătăria românească, este apreciat nu doar pentru aroma sa intensă, ci și pentru beneficiile remarcabile asupra sănătății. Însă, efectul mai puțin plăcut apare după masă, când mirosul specific persistă în gură și în respirație, devenind uneori imposibil de mascat.
trump putin zelenski colaj jpeg
Schimbarea bruscă a președintelui american cu privire la armele pentru Ucraina readuce războiul la punctul zero - analiză CNN
Într-o schimbare bruscă de ton și strategie, președintele american Donald Trump a revenit în ultimele 48 de ore asupra deciziei de a suspenda sprijinul militar pentru Ucraina, anunțând reluarea livrărilor de arme.
Impactul fenomenelor meteorologice severe asupra patrimoniului din Sinaia (© Ministerul Culturii)
Patrimoniul din Sinaia, afectat de fenomene meteorologice severe
În urma fenomenelor meteorologice extreme care au afectat orașul Sinaia și împrejurimile, Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului (INP), a inițiat demersuri pentru evaluarea situației patrimoniului cultural din zonă.
Donald Trump Casa Albă FOTO Profimedia jpg
Donald Trump impune noi taxe vamale majorate pentru alte șase țări, printre care R. Moldova: „Nu vor exista alte amânări”
Statele Unite impun tarife de până la 40% pentru exporturile din mai multe țări, inclusiv Moldova, începând cu 1 august.
cub constantin enceanu png
Constantin Enceanu muncește toată vara! Ce sumă mare câștigă, pe minut, din muzică? Cât costă ciorba de curcan și supa de praz, la localul familiei?
Constantin Enceanu muncește toată vara! Cât câștigă, pe minut, din muzică? La ce preț vinde ciorba de curcan și supa de praz, la localul familiei?
Castelul Peleș (foto: Historia)
Castelul Peleș, afectat de furtuna care a lovit Sinaia. Ministerul Culturii evaluează pagubele produse
Ministerul Culturii a transmis miercuri, 9 iulie, că evaluează situația patrimoniului cultural din Sinaia, afectat de fenomenele meteo extreme.
Insula Ada-Kaleh, în secolul XIX. Gravură de Auguste Dieudonne (© Muzeul Municipiului București)
Pe Dunăre în secolul XIX: insula Ada-Kaleh
În 1865, cu mai bine de un secol înainte de dispariția sub apele Dunării a insulei Ada-Kaleh, un gravor francez, Auguste Dieudonne Lancelot, care explora lumea de pe malurile Dunării, a imortalizat-o într-o schiță.