Evocare sentimental─â

Gabriela CREŢIA
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 688 din 27 aprilie ÔÇô 3 mai 2017
Evocare sentimental─â jpeg

Am avut un noroc extraordinar ┼či un privilegiu unic: i-am fost lui Petru student─â, coleg─â, camarad─â de drum pre┼ú de vreo dou─âzeci de ani ┼či apoi prieten─â fr─â┼úeasc─â p├«n─â la plecarea lui dintre noi. Am tr─âit sub binecuv├«ntata lui aur─â.

├Än 1952 eram student─â ├«n anul I la sec┼úia de Filologie Clasic─â. Precum colegii mei, tr─âiam sub semnul setei de cunoa┼čtere ┼či al curiozit─â┼úii, dar ┼či sub cel al tracului ├«n fa┼úa ├«ncerc─ârii care ┼čtiam c─â ne a┼čteapt─â: cu limbile clasice nu era de glumit! Ne-a intrat ├«n clas─â, ├«ntr-un seminar de sear─â, un t├«n─âr asistent senin, voios, nonconformist, frumu┼čel prin z├«mbetul care-i flutura mereu ├«n ochii c─âprui ┼či ├«n col┼úul buzelor c─ârnoase. Dar aparen┼úa prietenoas─â ascundea o neclintit─â rigoare ┼či o ferven┼ú─â a pred─ârii f─âr─â fisur─â; d─âruirea lui fa┼ú─â de actul paideic era total─â, a┼ča ├«nc├«t, precum el se implica f─âr─â rezerve ├«n dialogul cu noi, tot astfel ne-am predat lui ┼či noi, cu to┼úii ÔÇô mai ales cu toatele ÔÇô, devota┼úi ┼či fermeca┼úi.

Ne explica intricata morfologie a verbului grec: din mul┼úimea aparent haotic─â ┼či bizar─â a formelor, asistentul nostru cl─âdea un sistem ordonat ┼či clar, o geometrie disciplinat─â, euclidian─â, consolant─â precum muzica lui Bach, pe care, aveam s─â aflu mai t├«rziu, o iubea at├«t de mult. Iar c├«nd citea cu noi din Iliada, ne invita al─âturi de el, ├«ntr-un univers al vitejiei ┼či al patosului, de o poeticitate f─âr─â pereche ┼či o bog─â┼úie peren─â, nem─ârginit─â, care pentru el nu avea taine. O ini┼úiere ca aceasta nu se uit─â.

Era, ├«ntr-adev─âr, un profesor cu voca┼úie ┼či cu har. Dar ┼či foarte exigent: cerea, cu dreptate, ┼či de la discipoli, un egal respect fa┼ú─â de ├«nv─â┼ú─âtur─â. Mi-l amintesc, ├«n anii urm─âtori, ├«ntorc├«ndu-se literalmente bolnav acas─â dup─â un examen la care studen┼úii nu-l r─âspl─âtiser─â a┼ča cum ├«i pl─âtise el: asemenea cump─ân─â str├«mb─â ├«i r─ânea sufletul.

Era un coleg des─âv├«r┼čit de politicos, cordial chiar, dar nu intim cu ceilal┼úi, excep-t├«nd prietenia literar─â cu profesorii Traian Costa ┼či Cicerone Poghirc. Nu f─âcea rabat de la convingerile lui, ├«n ┼čedin┼úele de catedr─â era ne├«nduplecat ├«n dezv─âluirea erorilor de predare ┼či a nep─âs─ârii, ┼či mai ales neiert─âtor fa┼ú─â de ├«ncerc─ârile de r─âsturnare a sc─ârii valorice reale a studen┼úilor prin not─âri neadecvate (uneori, ├«ntr-adev─âr, func┼úiona sistemul de ÔÇ×pileÔÇť politice, din p─âcate cu acordul, ├«ntr-o vreme, al conducerii prea obediente). De aici un conflict surd, apoi deschis, soldat cu plecarea lui din Universitate, spre marea daun─â a studen┼úilor, dar spre marele noroc al lui Eminescu, a c─ârui exegez─â a c├«┼čtigat un expert ne├«ntrecut, profund similar suflete┼čte poetului.

A┼č vrea acum s─â enum─âr trei ├«nsu┼čiri ale lui Petru Cre┼úia, cardinale, din perspectiva mea. ├Änt├«i, capacitatea lui de a ghici ├«ntr-o clip─â str─âfundurile alc─âtuirii persoanelor din fa┼úa lui, cu o acuitate de laser. A┼ča fiind, le oferea acestora exact ce le trebuia, exact c├«nd le trebuia, f─âc├«ndu-se ecoul n─âzuin┼úelor lor secrete. Lecturi, consolare, ├«ndreptare, sfat, luminare ÔÇô puteai primi totul de la el. Astfel te c├«┼čtiga pe vecie ┼či r─âm├«neai sub pecetea lui indelebil─â, ruda lui de suflet, recunosc─âtoare. A fost un mare binef─âc─âtor.

├Än al doilea r├«nd, bl├«nde┼úea lui, compasiunea lui, astfel spus, agape sau caritas, virtute care, cum frumos spune el ├«nsu┼či, nu are nimic de-a face cu lipsa de fermitate sau cu toleran┼úa vinovat─â. Dup─â nenum─ârate lecturi (din care nu lipseau Marcus Aurelius sau La Rochefoucauld) ┼či ├«ndelungi medita┼úii asupra firii omene┼čti, cu toate p─âcatele ┼či sc─âderile ei, ├«n┼úeleg├«nd, ierta. A fost un mare ├«n┼úelept.

├Än sf├«r┼čit, cred c─â se cuvine amintit─â ┼či onorat─â aspira┼úia lui permanent─â c─âtre ├«nalt, c─âtre sublim, c─âtre des─âv├«r┼čire. Nu admitea aproxima┼úia, neglijen┼úa, lipsa de r─âspundere, purtarea calp─â. Cerea perfec┼úiune mai ales de la sine ├«nsu┼či. Dar, cum ┼čtim, o ┼čtachet─â foarte ├«nalt─â nu poate fi ├«ntotdeauna trecut─â. De aici o surs─â continu─â, chinuitoare, de insatisfac┼úie, de automustr─âri, de suferin┼ú─â pentru a nu fi fost ├«n stare s─â ating─â soarele cu m├«na.

Un ecou al acestui zbucium nepotolit mi se pare c─â reg─âsesc ├«ntr-un minunat pasaj din Norii: ÔÇ×Pantocratul sufletelor i-a spus astfel ├«ntr-o zi arheghetului s─âu de-al doilea: ┬źS─â iei aminte c─â un copil a ├«nceput s─â se afle prin preajma puterii noastre, ├«nspre gr─âdinile de r─âsaduri ┼či altoiuri, dar nu-┼či afl─â locul. Las─â-l s─â nu ┼či-l afle, dar, f─âr─â a-l lua anume ├«n seam─â ca ┼či c├«nd n-ar fi primit r├«nduiala grijii noastre, veghea┼úi asupra lui tu ┼či c├«┼úiva slujitori, ├«n numele meu ┼či cu dragostea lui cuvenit─â, nu mai mult─â ┼či nici mai pu┼úin─â. Este de cinstit─â ob├«r┼čie, e n─âr─âva┼č f─âr─â s─â fie d├«rz ┼či sperios f─âr─â s─â fie r─âu. Este ales, dar nu este chemat. S─â fie l─âsat, spre ├«ntremare ┼či cur─â┼úire, s─â tr─âiasc─â ┼či s─â uite, s─â creasc─â ┼či s─â cugete, s─â priceap─â ┼či s─â nu priceap─â, dar s─â ia aminte la prea lesnea z─âbav─â ├«n timpii soroci┼úi ┼či s─â se ┼čtie pe el ├«nsu┼či ca str─âin ├«ntru cele ale sale ┼či ca pribeag ├«n l─âca┼čul lui, ca p─âr─âsit ├«n umbra darului nostru. ├Än mare tain─â s─â-i fie date ajutorul ┼či c─âl─âuzirea ┼či, cu preau┼čoara, nev─âzuta m├«n─â a rangului t─âu, acele feluri de sfinte b─âuturi ce par c─â nu s├«nt, iar tu bine le ┼čtii. Astfel s─â taci, ┼či mirungerea s─â nu o ui┼úi, la ceasul ei.┬╗ÔÇť

A┼č vrea s─â cred c─â ┼či-a g─âsit pacea ├«n locul unde este, ┼či c─â-l m├«ng├«ie cumva g├«ndul nostru comun c─âtre el. 

Gabriela Cre┼úia este specialist─â ├«n filologie clasic─â ┼či traduc─âtoare.

Foto: Petru cu Gabriela Creţia

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.