Europa: proba de echitate și de solidaritate - interviu cu Robert LUPIȚU

14 mai 2020
Europa: proba de echitate și de solidaritate   interviu cu Robert LUPIȚU jpeg

Ce poate face Uniunea Europeană pentru a susține economia după criza sanitară? Cum poate fi evitată o recesiune economică gravă? Fiecare guvern a adoptat propriile strategii. Există însă și un plan european? L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al publicației Calea Europeană.

Relansarea economiei după criza sanitară presupune eforturi din partea statelor și din partea Uniunii Europene. Vi se pare că măsurile adoptate de Bruxelles sînt echitabile?

Cred că măsurile asumate de la nivelul Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE – au două componente: măsurile imediate și măsurile viitoare. Măsurile imediate – inter alia, un prim răspuns economic de 37 de miliarde de euro din bugetul deja existent, extinderea Fondului de Solidaritate al UE la 800 de milioane de euro, schemele privind ajutoarele de stat, utilizarea flexibilă a fondurilor UE sau schema SURE de 100 de miliarde de euro pentru susținerea lucrătorilor, evitarea concedierilor și sprijinirea companiilor – relevă o anumită echitate.

De exemplu, Italia și Spania vor beneficia de cele mai mari finanțări din cadrul planului de 37 de miliarde de euro. Și România a primit deja aproximativ 1,5 miliarde de euro. Italia este primul stat membru care accesează Fondul de Solidaritate în această situație provocată de COVID-19, iar aici este și o simbolistică. Cele 240 de miliarde de euro ce vor puse la dispoziție prin Mecanismul European de Stabilitate, cel mai probabil la 1 iunie, sînt în special destinate statelor din zona euro. Schemele privind ajutoarele de stat, adică banii pe care statele membre îi pot acorda din bugetul național pentru companii, ajută deja state precum Franța, Germania sau România. De pildă, Comisia Europeană a aprobat ajutorul de stat pregătit de Guvernul României pentru susținerea IMM-urilor, în valoare de 3,3 miliarde de euro. Tot în ceea ce privește România și statele care sînt net beneficiare de fonduri europene, posibilitatea de transfer între fonduri și de a obține o finanțare integrală de 100% din partea Comisiei Europene sînt măsuri care sprijină statele care nu beneficiază de același arsenal economic precum țările occidentale.

Este necesar însă și ca măsurile viitoare să reflecte o solidaritate. Cu alte cuvinte, noul fond de relansare europeană, chiar dacă va fi atașat bugetului UE, trebuie să fie accesibil tuturor statelor membre. Aceasta va fi deopotrivă o probă de echitate, dar mai ales de solidaritate.

Uniunea Europeană a relaxat normele privind disciplina bugetară. Unele state aflate oricum în pericol de infringement se vor îndatora încă și mai mult. Nu e un risc pentru întreaga economie europeană?

Clauza de relaxare a regulilor bugetare, care permite o abatere de la disciplina fiscală, reprezintă o măsură fără precedent în istoria Pactului de Stabilitate și Creștere. Practic, statelor membre le este permis să pompeze cu toată puterea lor financiară în economie și să depășească nivelul maxim acceptat pentru deficitul bugetar (3% din PIB) sau nivelul datoriei publice (60% din PIB). Germania, de pildă, a anunțat deja că va depăși nivelul de îndatorare la peste 70% din PIB. În ceea ce privește deficitul bugetar, România este într-o situație interesantă pentru că, anterior izbucnirii crizei COVID-19, Comisia Europeană anunțase deschiderea unei proceduri de deficit excesiv împotriva României. În 2019, țara noastră a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 4,3% din PIB. Această relaxare istorică vine și cu cîteva precizări, anume că nivelul cheltuielilor poate fi sporit la atît cît este necesar pentru ca șocul unei recesiuni severe să fie atenuat cît mai mult posibil și cu scopul clar de a sprijini sistemele de sănătate și protecție civilă și pentru a proteja economiile. În egală măsură, Comisia și statele membre și-au asumat că vor fi elaborate planuri post-criză pentru ca regulile de disciplină bugetară să poată fi implementate din nou. Trebuie spus că măsurile acestea au fost menite să anticipeze ceea ce a urmat din punct de vedere al impactului. Comisia Europeană a recunoscut oficial, prin intermediul previziunilor economice de primăvară, faptul că Uniunea Europeană se va confrunta cu cea mai severă recesiune din istorie, o contracție economică de 7,5% în 2020, dar cu perspective de creștere pentru 2021. În privința deficitelor guvernamentale, asistăm la o deteriorare fulminantă. Cu excepția previziunilor legate de Bulgaria (2,8%), toate celelalte 26 de țări UE vor înregistra un deficit de peste 3% din PIB, nivelurile-record urmînd a fi înregistrate în Italia (11,1%), Spania (10,1%), Franța (9,9%), Polonia (9,5%) și România (9,2%).

Eurobondurile/„coronabonds“ chiar reprezintă o soluție de finanțare a „găurilor“ din economie? Cum vor putea fi recuperate?

La momentul actual, subiectul „coronabonds” este îngropat. Planul de mutualizare a datoriilor dorit de Italia, Spania ori Franța a fost ocolit prin disciplina și consecvența Germaniei. Am asistat recent și la o decizie a Curții Constituționale din Germania care a cerut Băncii Centrale Europene să justifice achizițiile făcute prin intermediul unui program de obligațiuni lansat în 2015. Nu există o legătură directă cu situația actuală, însă vorbim despre o decizie cu un dublu ricoșeu: o știrbire a independenței BCE și un potențial conflict între decizia Curții germane și deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene. Revenind la sfera relansării economice a Uniunii, sîntem în situația în care liderii celor 27 de state membre au dat mandat Comisiei Europene să vină urgent cu o nouă propunere de buget pentru perioada 2021-2027 și cu un plan de relansare economică, atașat propunerii bugetare. Asistăm, practic, la un compromis. State precum Franța, Italia și Spania au insistat pentru un astfel de fond european de relansare economică, în vreme ce Germania, care de la 1 iulie preia președinția Consiliului UE, a pledat pentru ca acest fond economic să fie atașat cadrului financiar multianual. În consecință, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a explicat că noua propunere de buget va fi schematizată astfel: cadrul financiar multianual dedicat investițiilor și un fond de relansare bazat pe instrumente financiare pe care Comisia Europeană le va explora.

Măsurile de combatere a pandemiei presupun închiderea granițelor, restrîngerea libertăților etc. În același timp, am constatat o repliere spre susținerea economiilor naționale: fiecare stat își consolidează domeniile critice, sistemul medical, industria de apărare, agricultura etc. Nu riscăm să ne întoarcem la o Europă a națiunilor tocmai cînd e nevoie de accelerarea integrării, de Europa Federală?

Riscurile reprezentate de comportamentul naționalist nu ar trebui asociate, în situația actuală, cu nevoia corectă, necesară și legitimă de susținere a economiilor naționale. În contextul pandemiei, riscul unei întoarceri la o Europă a națiunilor este mai degrabă demagogic, politic și este alimentat de retorica identificată de anumiți actori iliberali care pun în practică scenariul ,,Uniunea Europeană, țap ispășitor“. În privința economiilor putem sesiza mai mult o fereastră de oportunitate.

În primul rînd, criza sanitară provocată de COVID-19 a reliefat o realitate dură: cea mai performantă și mai puternică piață unică din lume nu a avut la dispoziție produse critice pentru a satisface un lanț de aprovizionare absolut necesar, fie că ne referim la măști de protecție, echipamente de protecție, combinezoane sau ventilatoare. Direcția în care se îndreaptă mediul internațional de securitate, grăbită și de această pandemie, ne demonstrează că reducerea dependenței de state terțe în domeniile critice este primordială. Inclusiv foaia de parcurs pentru relansare către o Europă rezilientă, sustenabilă și echitabilă pregătită de președintele Consiliului European, Charles Michel, subliniază în mod clar necesitatea de a investi în lanțuri cu valoare strategică și de a reduce dependența excesivă de țările terțe. Cuvîntul de ordine este, în acest caz, reziliența, iar sintagma este autonomia strategică. Uniunea Europeană și Occidentul în sensul său cel mai larg și cuprinzător trebuie să își regîndească procesul de producție, de aprovizionare și, eventual, de repatriere a producției strategice. Trebuie contrabalansată, practic, monopolizarea procesului global de producție.

În acest context, Uniunea Europeană are o oportunitate. Sîntem 27 de state membre care, în pofida unei lipse inițiale de solidaritate sau a unor accente naționaliste, avem poate cel mai ridicat grad de interdependență economică, bazată inclusiv pe norme și reguli comune. Și fiindcă tot sîntem în preajma Zilei Europei, este util să avem în vedere că UE este un proiect al păcii și al prosperității pus laolaltă prin cooperare economică.

În acest spirit, replierea spre susținerea economiilor naționale este o soluție numai dacă ea reprezintă rezultatul unui proces coordonat, fie el și retroactiv, de regîndire și desfacere a lanțurilor economice și de reechilibrare a procesului de producție. Cînd invoc un proces coordonat, am în minte embrionii unei strategii prin care un anumit tip de proces de producție într-un domeniu critic poate fi realizat în România, iar altele în Spania, Italia, Polonia, Ungaria sau Germania. În felul acesta putem vorbi de un întreg ecosistem în care sînt susținute deopotrivă și sînt reciproc potențate economiile naționale, economia UE și reziliența și autonomia strategică ale Uniunii Europene.

a consemnat Matei MARTIN

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

soldati rusi in ucraina FOTO ZDF
Mărturia unui rus care a scăpat din încercuirea ucrainenilor: Lunetiștii noștri aveau puști din 1939
Rușii sunt trimiși să lupte pe frontul din Ucraina fără să fie pregătiți militar, fără veste antiglonț, fără hrană și cu arme vechi, conform unui militar.
Generalul Mark Hertling FOTO EPA-EFE
Bătălia Crimeei va fi „dificilă” pentru armata ucraineană, afirmă fostul comandant al trupelor americane în Europa
Bătălia pentru Crimeea va fi „dificilă” pentru armata ucraineană în cazul în care va ajunge în situația de a elibera peninsula din Marea Neagră, apreciază fostul comandant al trupelor americane în Europa, generalul în rezervă Mark Hertling.
Deepfake Technology. FOTO Discover Magazine
Proces Deep Fake în premieră. Elevă din Giurgiu, condamnată de instanță pentru un trucaj video
Primul proces din România cu tema DeepFake a fost judecat la o instanță din județul Giurgiu. O elevă a fost obligată să achite o sumă importantă pentru că și-a bătut joc de un coleg de clasă.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.