Europa politic─â vs Europa geopolitic─â

Oana POPESCU-ZAMFIR
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 943 din 5 ÔÇô 11 mai 2022
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg

Istoric vorbind, identitatea central-european─â a fost ├«ntr-adev─âr marcat─â de polii de putere din regiune, Germania la vest ┼či Rusia la est. Aceste state, v─âzute mereu ca form├«nd o zon─â-tampon ├«ntre Germania ╚Öi Rusia, s-au v─âzut contr├«nse la unica op╚Ťiune strategic─â de a face un front comun, astfel ├«nc├«t s─â se poat─â opune colectiv influen┼úei acestor dou─â mari puteri. ├Än momentul de fa┼ú─â, e clar de ce continuarea acestui gen de g├«ndire strategic─â, ce presupune constituirea Europei Centrale ca un fel de echilibru ├«ntre Germania ╚Öi Rusia, e o idee proast─â. Mai ├«nt├«i pentru c─â Germania ├«ns─â╚Öi este ├«ntr-o subit─â c─âutare de identitate nou─â la nivel european. Germania era deja de ani de zile sub presiunea insisten┼úelor statelor din Europa Central─â ┼či de Est, c├«t ┼či a Statelor Unite, de a se decupla m─âcar ├«n parte de influen┼úa ruseasc─â venit─â ca urmare a comer╚Ťului energetic, era sub presiunea Washington-ului de a-┼či cre┼čte cheltuielile de ap─ârare, deci de a-┼či asuma un rol de leadership militar la nivel european, rol de care Berlinului ├«i este team─â din considerente istorice. Germaniei ├«i e team─â s─â redevin─â o putere militar─â major─â pentru c─â s-ar putea ca restului Europei s─â-i fie team─â. O Germanie din nou ├«narmat─â ├«i sperie p├«n─â ╚Öi pe nem┼úi tocmai pentru c─â poate speria ┼či restul Europei, iar experien╚Ťa istoric─â traumatic─â a celui de al Doilea R─âzboi Mondial ├«i poate face pe ceilal┼úi europeni s─â se coalizeze ├«mpotriva ei, resim┼úind-o ca pe un poten┼úial adversar.

├Än context, a╚Ö vrea s─â corectez un pic discursul mainstream din media din aceste zile, care continu─â s─â ne prezinte o Germanie nehot─âr├«t─â, care nu vrea s─â se desprind─â de rela┼úiile cu Rusia, care ezit─â s─â trimit─â armament Ucrainei, care ezit─â s─â sus┼úin─â sanc┼úiuni mai puternice ├«mpotriva Rusiei. Acest discurs dovede╚Öte insuficienta cunoa┼čtere a politicii germane. Politica german─â are ca pilon fundamental stabilitatea ┼či predictibilitatea, tocmai pentru c─â Germania, la un moment dat ├«n istorie, a fost ├«n mod fundamental ┼či traumatic imprevizibil─â. Pentru ei, renun┼úarea la o politic─â pe care au avut-o constant timp de decenii ┼či a c─ârei importan┼ú─â nu poate fi supraestimat─â la nivel european ┼či chiar global este ├«n sine un act extrem de dificil. Germania nu ia decizii sub imperiul unei crize de moment, sub imperiul reac┼úiei la un eveniment curent, lucru care poate s─â fie, desigur, problematic ├«ntr-o lume ├«n care vedem c─â se succed crizele mult mai repede dec├«t pare s─â avem capacitatea de a le r─âspunde. Dar, dac─â Germania nu ar avea acest tip de abordare ┼či nu ar ┼úine la predictibilitatea ei mai mult dec├«t la orice altceva, s-ar putea ca nici nou─â s─â nu ne convin─â, dac─â g├«ndim pe termen mediu ┼či lung. Pentru c─â Germania, care ast─âzi ar putea renun┼úa la toate principiile ei dintr-o dat─â ┼či s─â trimit─â armament ├«n Ucraina, s─â sus┼úin─â sanc┼úiuni l─ârgite ├«mpotriva Rusiei, ar putea m├«ine s─â ia la fel de rapid alte decizii care s─â nu fie neap─ârat ├«n beneficiul securit─â┼úii europene. Deci, indiferent cum ne raport─âm la subiectul ÔÇ×politica BerlinuluiÔÇŁ, s─â nu pierdem din vedere c─â este ├«nc─â o politic─â ├«n formare. ┼×i nu este neap─ârat ├«n pozi┼úia de leadership pe care am vrea, poate, s-o vedem de la unul dintre cele dou─â motoare europene.

De partea cealalt─â a Europei Centrale este Rusia ╚Öi nu mai e nevoie s─â explic de ce o Europ─â Central─â care-╚Öi caut─â identitatea politic─â singur─â, ├«ncerc├«nd printr-un front comun s─â-i ╚Ťin─â piept, este o cauz─â pierdut─â. Dimensiunea economic─â a acestei c─âut─âri de identitate ├«n Europa Central─â s-a legat ╚Öi ea de ├«ncercarea de a rezista domina┼úiei ┼či exploat─ârii economice din partea Germaniei. Europa Central─â a fost mult timp un fel de extensie a Germaniei, anume acea extensie pe care se baza ├«n mare m─âsur─â cre┼čterea economiei germane, pentru c─â furniza for┼ú─â de munc─â mai ieftin─â, era o bun─â pia╚Ť─â de desfacere ╚Öi furniza materie prim─â. ├Än cazul ├«n care v─â sun─â familiar ┼či ├«n ziua de ast─âzi, tocmai din aceast─â situa╚Ťie economic─â se hr─ânesc resentimentele ├«n cre┼čtere din interiorul V4 fa┼ú─â de Germania ┼či fa┼ú─â de Uniunea European─â. Europa Central─â resimte foarte acut faptul c─â, din cauza migra┼úiei for╚Ťei de munc─â spre Europa de Vest, prin care s-au asigurat acele servicii pe care vesticii nu mai voiau s─â le fac─â ╚Öi s-a asigurat astfel continuarea cre┼čterii economice, nu reu┼če╚Öte s─â produc─â m─ârfuri cu valoare ad─âugat─â ├«nalt─â. ╚śi ca ├«ntr-un cerc vicios, nefiind ├«n stare s─â produc─â, nici transferul de tehnologie nu se realizeaz─â, ceea ce ├«nseamn─â c─â nu vor putea s─â ┼úin─â creierele cele mai str─âlucitoare acas─â, astfel ├«nc├«t s─â-╚Öi asigure o dezvoltare sustenabil─â, pe termen lung. Grupul de la Vi┼čegrad face din acest resentiment aproape o ideologie, reiter├«ndu-se acea ├«ncercare a Europei Centrale de a se extrage de sub domina┼úia german─â, respectiv vest-european─â, inclusiv ├«n materie economic─â.

├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului. Primul motiv este c─â aceast─â regiune geografic─â nu e o regiune geopolitic─â. Foarte des facem aceast─â gre┼čeal─â, inclusiv Rom├ónia o face atunci c├«nd vorbe┼čte despre Marea Neagr─â, s─â confund─âm regiunile geografice cu regiunile geopolitice. O regiune geografic─â unde nu exist─â coeziune ├«ntre ╚Ť─âri, unde nu exist─â o leg─âtur─â istoric─â, o rela╚Ťie veche, de influen╚Ť─â reciproc─â, nu este o regiune ├«n sens geopolitic. Polonia ╚Öi statele baltice au foarte multe ├«n comun, au foarte multe forme de cooperare, au o istorie, o bogat─â convergen┼ú─â socio-cultural─â, da, formeaz─â o regiune geopolitic─â. Statele scandinave formeaz─â ╚Öi ele o regiune. Nordul Africii ┼či Orientul Mijlociu s├«nt ╚Öi ele regiuni, pentru c─â ├«mpart inclusiv conflicte de decenii. Regiunea M─ârii Negre, ├«ns─â, nu este o regiune geopolitic vorbind, a╚Öa cum nici Europa Central─â nu este. Adesea exist─â dificult─â┼úi enorme de colaborare ├«ntre statele din V4. ┼×i dac─â p├«n─â acum au reu┼čit, totu┼či, s─â se ├«nt├«lneasc─â pe chestiuni securitare ┼či au reu┼čit s─â se ├«nt├«lneasc─â acolo unde Polonia ┼či Ungaria f─âceau front comun ├«n momentul ├«n care Bruxelles-ul le repro┼ča regrese ├«n materie de stat de drept, odat─â cu alegerile din Ungaria de acum ┼či cu victoria lui Orb├ín, cu criza din Ucraina, aceste dou─â ┼ú─âri care, reamintesc, la un moment dat au agreat c─â o ┼úar─â mai mare, Polonia, accept─â s─â fie condus─â de regele unei ╚Ť─âri mai mici tocmai pentru c─â rela┼úiile erau at├«t de apropiate, ├«n momentul de fa┼ú─â Polonia ┼či Ungaria se situeaz─â la extremele spectrului de raportare la Rusia ├«n UE. Polonia, care este ┼úara ce conduce frontul central-est-european ╚Öi pledeaz─â pentru ca partenerii occidentali s─â acorde mai mult sprijin Ucrainei, s─â trimit─â armament Ucrainei, s─â fac─â absolut orice pentru a putea s─â ├«mping─â Rusia ├«napoi ├«n grani┼úele sale, este ÔÇô ┼či tradi┼úional a┼ča a fost ┬şÔÇô statul central-est-european cel mai antirus ca politic─â extern─â ┼či de securitate ┼či cel care a tras constant de partenerii euroatlantici s─â ia foarte ├«n serios agresivitatea ruseasc─â.

Ungaria se afl─â exact pe partea cealalt─â a spectrului de pozi┼úion─âri. Pu╚Ťin lipse╚Öte ca Viktor Orb├ín s─â se declare ├«n mod deschis ├«n favoarea ac┼úiunii Rusiei ├«n Ucraina, c─âci ├«n rest s-a opus sanc┼úiunilor, continu─â s─â ia gaz rusesc la pre┼úul foarte avantajos pe care i-l ofer─â Putin, media din Ungaria reproduce aproape integral narativele celei din Rusia. Ungaria este, din p─âcate, ÔÇ×calul troianÔÇŁ al Rusiei ├«n UE. ┼×i atunci e greu s─â mai poat─â exista o rela┼úie ├«ntre cele dou─â state ├«n momentul de fa┼ú─â, fie ├«n interiorul V4, fie al oric─âror formule de cooperare ├«n Europa Central─â. Iar dac─â axa Budapesta-Var┼čovia se rupe, e foarte pu┼úin probabil ca cehii ┼či slovacii ÔÇô cehii mult mai dezinteresa┼úi, slovacii mult mai mici ÔÇô s─â duc─â ├«n continuare un format care s─â aib─â preten╚Ťia s─â fie un format central-european.

Iar aici se deschide oportunitatea pe care o v─âd eu pentru Rom├ónia, dar ┼či pentru Europa Central─â. Acea identitate central-european─â, ca s─â fie diferit─â de cea occidental─â, adesea ┼úinea mor┼úi┼č s─â aib─â ni┼čte elemente acut na┼úionaliste, ├«n opozi┼úie cu Bruxelles-ul, ┼či atunci c├«nd avea sens, dar ┼či atunci c├«nd nu avea. Rom├ónia ar avea mult de ├«nv─â╚Ťat din pozi┼úionarea mult mai puternic─â ├«n negocieri a statelor din Europa Central─â ├«n raport cu Bruxelles-ul ┼či cu Washington-ul. De pild─â, ├«nainte de aderarea la Uniunea European─â, statele acestea au v─âzut acest proces nu ca pe o absorb┼úie ├«n interiorul UE, ci ca pe un joint-venture, ca pe un contract ├«n care ei intr─â ┼či subscriu regulilor clubului, dar, din momentul ├«n care devin membri cu drept egal, negociaz─â la fel ca to┼úi ceilal┼úi membri ai clubului condi┼úiile de func╚Ťionare ├«n viitor. Le accept─â pe cele de p├«n─â la aderare, dar vor s─â le infleun╚Ťeze pe cele care definesc acest club dup─â aderare. Rom├ónia n-a avut niciodat─â acest tip de ambi┼úie. ├Äns─â, foarte des, statele din Europa Central─â, poate ┼či din diverse tradi┼úii ideologice, s-au opus ┼či au refuzat s─â adere inclusiv la valorile fondatoare ale UE, iar aceast─â opozi┼úie, a┼ča cum spuneam, a luat adesea ┼či forme extreme. Diferen╚Ťa dintre Rom├ónia ╚Öi membrii V4 a fost, dac─â vre╚Ťi, urm─âtoarea: Rom├ónia a spus ÔÇ×Hai s─â fim ni┼čte parteneri c├«t mai de ├«ncredere, ca s─â aib─â nevoie de noi ┼či s─â putem avea o rela┼úie c├«t mai bun─â ├«n continuareÔÇŁ, ╚Ť─ârile V4 au spus ÔÇ×Hai s─â fim o problem─â pentru partenerii occidentali, astfel ├«nc├«t s─â ┼čtie c─â ├«ntotdeauna trebuie s─â negocieze cu noi, c─â nimic nu va fi u┼čor ┼či s─â nu ne ia cumva de-a gata, c─â nu accept─âm orice condi┼úii, oric├«nd, oricumÔÇŁ. Numai c─â, mai ales ├«n contextul unor guverne care au virat-o c─âtre dreapta extrem─â sau c─âtre oportunisn, cleptocra┼úie ┼či corup┼úie, aceast─â abordare a ajuns s─â serveasc─â interesele proprii, personale, ale liderilor politici ┼či nu neap─ârat interesele na┼úionale. ╚śi tocmai de aceea cred c─â Rom├ónia nu a gre┼čit ├«n momentul ├«n care nu s-a al─âturat acestui format.

┼×i am s─â ├«nchei prin a spune c─â ÔÇ×moartea cerebral─âÔÇŁ, cel pu┼úin aceea ├«n care se afl─â acum axa Var┼čovia-Budapesta ┼či deci formatul V4, deschide Poloniei, de pild─â, pentru c─â este principalul stat cu ini┼úiativ─â ├«n regiune, oportunitatea de a l─ârgi acest format, de a se uita dincolo de cele patru state, de a se uita dincolo de o Europ─â Central─â ├«ngust definit─â. Dac─â Polonia se uit─â ├«n jur, se uit─â dincolo de V4 ┼či se ├«ntreab─â ce aliat poate avea ├«n regiune care s─â fie suficient de mare ┼či economic, ┼či politic, pe care s─â se poat─â bizui ┼či care, pe c├«t posibil, s─â fie plasat mai ├«n sud-est (Polonia fiind plasat─â ├«n nord-est), r─âspunsul natural este Rom├ónia.

Sigur că această oportunitate are un asterisc: România este în criză cronică de iniţiativă de politică externă, de imaginaţie, de ambiţie, de îndrăzneală, deci aici realmente depinde foarte mult de noi dacă vom înţelege că acesta este un context care ne avantajează și ne dă un nou culoar ca să contăm mult mai mult decît pînă acum.

Oana Popescu-Zamfir este director al Centrului Global Focus ╚Öi Fellow al Programului EuropeÔÇÖs Future al Institutului pentru ╚śtiin╚Ťe Umaniste din Viena.

Credit foto: Ciprian Hord

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.