Europa, dincolo de gardul României

Publicat în Dilema Veche nr. 173 din 2 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

S─â mergi prin satul rom├ónesc ┼či s─â-i ├«ntrebi pe ┼ú─ârani despre Uniunea European─â, despre nume alambicate - cum e cel al pre┼čedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso -, s─â pui ├«ntreb─âri despre proiecte, fonduri SAPARD sau despre cine e Leonard Orban e ca ┼či cum l-ai ├«ntreba pe Necuratul de cele Sfinte. Mai degrab─â nu te duci. ┼×i dac─â totu┼či te ├«ncume┼úi, trebuie s─â te ├«narmezi cu mult─â r─âbdare pentru a face fa┼ú─â nu doar ignoran┼úei, care porne┼čte dintr-un h─âu de necunoa┼čtere, c├«t s─âr─âciei ┼či sl─âbiciunii oamenilor de a merge mai departe. Pentru ei nu Europa conteaz─â, ci bra┼úul de f├«n dat vacii, gr─âuntele pentru or─ât─ânii ┼či apa pentru cal. C─âci ei se apuc─â de m├«ncat dup─â ce au hr─ânit animalele. Strategia de informare a popula┼úiei a ├«nceput cum nu se poate mai prost: de la centru ├«nspre foburg. E ca ┼či cum ai vrea s─â reinventezi apa cald─â ├«nt├«i pentru cel care a crescut printre geluri ┼či du┼čuri cu nou─â jeturi pentru relaxare ┼či mai apoi pentru cel care-┼či spal─â rufele cu s─âpun din le┼čie ┼či-┼či scald─â picioarele ├«n butoiul cu ap─â de ploaie. Asta e ┼úara mea ├Än Rom├ónia lui 2006 existau aproape 20 de sate europene care ┼či-au c├«┼čtigat titulatura pe pl─âcu┼úa de "Bine a┼úi venit!". ├Än Rom├ónia lui 2007 exist─â peste 3500 de sate neconectate telefonic, ale c─âror administra┼úii ├«┼či fac planurile ├«n func┼úie de concediile po┼čta┼čului. ├Än Rom├ónia lui 2007, la 5 kilometri de Bucure┼čti, oamenii tr─âiesc pe ├«ntuneric precum ┼čobolanii, de peste 50 de ani. ├Än Rom├ónia lui 2007, ├«n aproape jum─âtate din gospod─âriile din mediul rural anotimpurile se succed ┼či ├«n WC-uri, pentru simplul fapt c─â acestea s├«nt construite ├«n fundul cur┼úii. Asta e Rom├ónia mea care trebuie s─â ├«n┼úeleag─â cu ce se m─ân├«nc─â Uniunea European─â. P─âm├«ntul e-n p├«rloag─â ┼ó─âranul nu merit─â s─â fie batjocorit ┼či criticat pentru c─â nu ┼čtie. ┼ó─âranul nu trebuie r─âstignit c─â nu i-a crescut gr├«ul pe tarla. ┼ó─âranul rom├ón e victima sistemului ┼či a iner┼úiei caracteristice ├«ntregului neam rom├ónesc: las─â-i pe al┼úii s─â g├«ndeasc─â pentru tine! S─â-l lu─âm ca exemplu pe Gheorghe Marin, de pe strada Mic┼čunelelor, sat Zurbaua, comuna Dragomire┼čti Deal. - Ce ┼čti┼úi despre Uniunea European─â? - Vorbesc mult, fac pu┼úin. P─âi, noi st─âm cu p─âm├«ntul gol ┼či nu avem ce planta pe el. R─âspunsul b─ârbatului, fum─âtor activ, dar f─âr─â acte ├«n regul─â, nu este departe de no┼úiunea de adev─âr. Doar c─â pe nea Gheorghe nu l-a ├«ncercat curiozitatea ├«n a┼ča fel ├«nc├«t s─â-i "rup─â" ├«n mijlocul uli┼úei c─âme┼ča domnului primar ┼či s─â-l ├«ntrebe de "s─ân─âtate" ┼či UE. Cifrele s├«nt gr─âitoare ├«n acest caz. De┼či to┼úi ┼ú─âranii se pl├«ng c─â nu fac profit din agricultur─â, abia 40% din cei peste 1,5 milioane de fermieri ├«nscri┼či ├«n Registrul Fermelor ┼či-au depus cererile pentru sprijinul financiar de 50 de euro pentru un teren de hectar agricol. Unul din cei nemul┼úumi┼úi este cu siguran┼ú─â ┼či nea Marin. - ┼×tirile la televizor ┼či ├«n ziare le urm─âri┼úi? - Bine├«n┼úeles. - Ce v─â spune numele de Leonard Orban? - Un ho┼ú ┼či-un ┼čmecher care face prostii pe la PNL ┼či lupt─â ├«mpotriva lui B─âsescu. L-am urm─ârit de la bun ├«nceput de c├«nd a ap─ârut pe la televizor. Nu mi-e drag c─â umbl─â cu T─âriceanu. Nu trebuie s─â fim indiferen┼úi ├Än satul Zurbaua nu a auzit nimeni de programele ┼či campaniile de informare ├«n mediul rural, toate "cl─âdite" pe banii UE. Str─âin─â este ┼či campania din 2005 "Nu a┼čtepta 2007 ca s─â fii european. Informeaz─â-te" sau programul "Satul rom├ónesc, sat european", ca s─â nu mai amintim de publica┼úia cu acela┼či titlu care se distribuie gratuit administra┼úiilor publice locale din zona rural─â (aproximativ 3000 de comune). Oamenii nu s├«nt informa┼úi, lacune exist─â, sistemul d─â dovad─â de sl─âbiciune. Unde e hiba? Unde e sc─âparea? "Fiecare pe cont propriu" e r─âspunsul. Imaginea ┼či opiniile despre UE se modific─â de ├«ndat─â ce interesul spre mai bine primeaz─â asupra scopurilor m─ârunte. Exact peste drum de nea Marin, la num─ârul 167, dna Cristina nu crede c─â Leonard Orban, comisarul european desemnat pentru multilingvism, reprezint─â na┼úiunea rom├ón─â. Ba mai mult, femeia crede c─â Bruxelles-ul va cere activarea clauzei de salvgardare pe justi┼úie. "Nu trebuie s─â fim indiferen┼úi. Trebuie s─â g├«ndim pentru noi. ├Än localitate nu a venit nimeni s─â ├«mpart─â bro┼čuri, de┼či am auzit c─â se face asta. Atunci m─âcar s─â urm─ârim televizorul ┼či ziarele." Pe poarta casei st─â scris mare, ca semn de respect: "V├«nd Porci, V├«nd Pui". La muchia flancului st├«ng al casei, o ma┼čin─â str─âin─â ├«┼či arat─â stopurile timid. "Trebuie s─â ne descurc─âm ┼či noi cum putem, c─â nu se grije┼čte altcineva de noi, dec├«t noi ├«n┼čine, nu?!" Dac─â nici m─âcar ┼čoseaua primarului nu e asfaltat─â... Plou─â moc─âne┼čte. C─âru┼úa lui Tudor sc├«r┼ú├«ie pe sub osie. ├Änalt, usc─â┼úiv ca o barz─â ┼či tras la fa┼ú─â precum un corb fl─âm├«nd, Tudor ├«┼či d─â geaca de pe el ┼či acoper─â crupele calului. "Eu nu ┼čtiu ce-i aia Uniunea European─â - urc─â ├«n c─âru┼ú─â. Dac─â umblu toat─â ziua ┼či fac transport, nu mai am timp de televizor. Dar nici nu cred c─â o s─â fie bine. Nu vede┼úi... dac─â nici m─âcar ┼čoseaua pe care st─â primarul nu e asfaltat─â, noi ce s─â mai zicem ├«n sat?!" Plou─â moc─âne┼čte, dar cu picuri mari, grei. WC-ul lui nea Marin e opintit ┼či parc─â se vait─â c─â nu-l mai ┼úine constitu┼úia robust─â din placaj. "S─â-i ia dracu├ó┬Ç┬Ö pe to┼úi. Eu nici la vot n-am fost, c─â nu m-au primit." S-a oprit ploaia, dar ulucii casei dlui Chi┼úoi tot mai pocnesc a ap─â. "┼×tiu c─â erau 16 state odat─â ┼či acum s├«nt vreo 27. Poate o s─â fie mai bine. Cu Dumnezeu..." ├Än dreapta, Dinu Ilie, socrul, ├«┼či mestec─â m─âselele surd. Poc... poc... poc... Se aude maxilarul b─âtr├«n lovindu-┼či puternic ciocurile. Dl Chi┼úoi ├«┼či neteze┼čte burta mare de la at├«ta iernat ┼či ├«┼či ├«ntinde barba ar─ât├«nd ├«nspre mo┼čneag. "Noi ca noi, cei tineri, dar e greu cu b─âtr├«nii ─â┼čtia care nici m─âcar nu ┼čtiu despre ce e vorba cu Uniunea asta ┼či ce moment istoric au tr─âit." - Dle Ilie, ce ┼čti┼úi despre Uniunea European─â? - E greu dom├ó┬Ç┬Öle, foarte greu. Greu atunci, greu ┼či acuma. Greu.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.