Europa arădeană

Publicat în Dilema Veche nr. 943 din 5 – 11 mai 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Prima ediție a Conferințelor Dilema veche din 2022 a avut loc la Arad. Pornite acum patru ani tot de aici, revenind an de an la Arad, conferințele noastre și-au stabilit deja un fel de drept de cetate în peisajul cultural arădean și, adaug imediat, tare bine ne simțim aici. Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre. Cînd a sosit momentul să ne gîndim la subiectul acestei ediții a Conferințelor Dilema veche, aproape că am fost obligați de împrejurări să revenim la seria „Europa versus...” și să vorbim din nou despre inamicii Europei. Am simțit că avem nevoie să vorbim despre ceea ce ne îngrijorează în aceste zile tocmai aici, într-unul dintre cele mai europene orașe românești. Și n-am greșit. Publicul arădean a umplut pînă la refuz Sala „Ferdinand“ a Primăriei, unde conferințele au avut loc pe parcursul serilor de 14, 15 și 16 aprilie. Acest public de mare calitate, informat, interesat și inteligent, răbdător, matur, civilizat, a făcut ca această ediție a conferințelor noastre să fie cu adevărat memorabilă. Mi se pare că nu există un loc mai potrivit în România pentru înființarea unui think-tank dedicat studiilor europene decît Aradul. Vocația europeană a orașului, imediat vizibilă prin arhitectură și urbanistică, dar și prin așezarea sa pe harta bătrînului nostru continent, este deplin susținută de calitatea locuirii sale.

Conferințele au fost consistente, după cum veți vedea în acest Dosar, în cazul în care nu le-ați văzut deja pe canalul YouTube al revistei noastre. În prima seară ne-am referit la inamicii din interior – mai precis la vulnerabilitățile instrinseci democrațiilor europene. Profesorul Ioan Stanomir a conferențiat despre problema libertății în context post-pandemic, iar profesorul Dragoș Paul Aligică a conferențiat despre clivajele ideologice care brăzdează Europa. A doua seară, inevitabil, a fost dedicată Rusiei: Cosmin Popa a conferențiat despre rădăcinile putinismului, iar Petre Guran a analizat una dintre cele mai toxice idei care animă mentalul rus: iluzia „celei de-a treia Rome”. În fine, în ultima seară am vorbit despre Europa Centrală. La profilul geopolitic al regiunii s-a referit Oana Popescu-Zamfir, vorbind despre Grupul Vișegrad și modul în care România ar trebui să se raporteze acum la acest grup, iar despre temeiurile culturale ale identității central-europene a conferențiat Adriana Babeți. Dosarul pe care-l deschideți acum cuprinde fragmente din aceste conferințe. Firește, editarea acestor fragmente a fost necesară, după cum impune trecerea de la versiunea orală la versiunea scrisă a oricărei conferințe publice.

Și de această dată, Conferințele Dilema veche au fost organizate împreună cu Grupul de Mediere și Management Cultural. Primăria Municipiului Arad a susținut, generos, evenimentul. Fundația Superbet s-a alăturat conferințelor, devenind partener strategic pentru întregul an 2022. Grup West Arad – dealer Opel, Citroën, Peugeot –, ne-a fost, iarăși, un sprijin de nădejde. Tuturor le mulțumim. Continuăm!

Bătălia cu giganții jpeg
Unde greșesc autoritățile
Oare, în loc ca autoritățile să încerce să deservească traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca să nu zic mai la îndemînă, să-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spațiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
„Ce nu înțelegeți voi este că…”* – 11 lecții despre oraș
Pietonizarea e permanentă. A merge pe carosabil, chiar dacă temporar ți se dă voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
În Suedia, două roți sînt mai bune decît patru
Municipalități suedeze au început să reducă drastic numărul locurilor de parcare din centru, înlocuindu-le cu parcări pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat în trafic, de a nu plăti rate la mașină, de a nu fi vulnerabil la fluctuațiile prețului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
„În ceea ce privește mobilitatea urbană, cel mai important e să lupți împotriva izolării” – interviu cu Carlos MORENO
Administrațiile locale se confruntă cu această mare provocare de a oferi o alternativă la mașina personală care să fie acceptabilă pentru un număr mare de cetățeni.
Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinzătoare ale unui român care a vrut să afle cât costă viaţa în paradisul din Bali faţă de Cluj sau Bucureşti. „Mă costă 10 euro pe noapte”
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social, după cum spune chiar el. Patrik a vrut să afle cât costă viaţa în paradisul din Bali comparativ cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinzătoare
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actriţa din „Stranger Things“: „M-am îndrăgostit de Unsprezece şi am simţit că vreau să fiu ca ea“
Actriţa Millie Bobby Brown spune că o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficială, căci „Stranger Things“ tratează probleme reale – spre exemplu, personajul pe care îl interpretează, Unsprezece, se confruntă cu „stresul posttraumatic şi traumele din copilărie“.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.