Eu ┼či ea

Publicat în Dilema Veche nr. 685 din 6-12 aprilie 2017
Eu ┼či ea jpeg

Mama e oncopediatru ╚Öi profesor universitar, ╚Öi toat─â copil─âria mea a citit ╚Öi a scris c─âr╚Ťi de medicin─â, ╚Öi-a dat doctoratul, a f─âcut g─ârzi, a predat, a mers la congrese, i-a tratat pe copiii bolnavi de SIDA, leucemie, cancer, hemofilie, pe care nimeni nu voia s─â-i trateze, s-a luptat cu un sistem medical defect, cu nep─âsarea colegilor ei din spital, cu lipsa medicamentelor ╚Öi cu moartea.

Eu ╚Öi mama n-am fost niciodat─â prietene, n-am fost niciodat─â la cump─âr─âturi de haine ├«mpreun─â, n-am vorbit niciodat─â despre b─âie╚Ťi, n-am avut niciodat─â secretele noastre ╚Öi nu ne-am spus niciodat─â una alteia c─â ne iubim. Am pu╚Ťine amintiri tandre cu mama ╚Öi le ╚Ťin ascunse bine, pentru c─â intimitatea acestor scene m─â r─âne╚Öte ╚Öi ├«mi aduce aminte c─â au fost prea pu╚Ťine. Mama ├«mi ├«mplete╚Öte p─ârul dup─â baie, de╚Öi s├«nt adolescent─â ╚Öi ├«ntre noi mocne╚Öte o puternic─â ostilitate. Mama r├«de ╚Öi c├«nd r├«de e frumoas─â, ├«i dispar venele umflate de pe frunte, face gropi╚Ťe ├«n obraji ╚Öi, pentru scurt timp, apartamentul ├«ntunecat din Craiova se lumineaz─â. Mama cur─â╚Ť─â o gutuie ╚Öi o m├«nc─âm ├«n pat, sub plapum─â. E singura dat─â c├«nd ├«mi amintesc s─â fi dormit ├«mpreun─â cu mama, ├«ntr-o dup─â-amiaz─â de toamn─â c├«nd eu aveam ╚Öase sau ╚Öapte ani.

Mama a lipsit din copil─âria mea. A lipsit fizic, pentru c─â era ├«nchis─â la ea ├«n camer─â ╚Öi citea sau scria c─âr╚Ťi ╚Öi articole, era de gard─â, era plecat─â la congrese sau venea t├«rziu de la serviciu, mai ales c├«nd vreunul dintre copiii ei era ├«n stare grav─â. Mama se ├«ntorcea din g─ârzi nervoas─â, eram mic─â ╚Öi nu ├«n╚Ťelegeam ce ├«nseamn─â moartea, a╚Öa c─â nu mi-a p─âsat c├«nd a strigat la mine ÔÇô nu mai ╚Ötiu ce prostie f─âcusem ÔÇô c─â i-au murit trei copii ├«n gard─â ╚Öi c─â numai de t├«mpeniile mele nu-i arde acum. Mai t├«rziu ÔÇô eram deja adolescent─â ÔÇô mi-a povestit despre un b─âiat de ╚Öase ani care i a spus c─â ╚Ötie c-o s─â moar─â ╚Öi care avea la capul patului c├«teva lum├«n─âri, pe care le aranjase frumos.

Detaliile acestea mi se par sf├«╚Öietoare acum, dar c├«nd eram mic─â, fiic─â de doi medici, nu le ├«n╚Ťelegeam. Nu ├«n╚Ťelegeam nici ce aveam s─â aflu abia mult mai t├«rziu: c─â mama e un doctor bun, c─â ╚Öi-a dedicat via╚Ťa unor copii care vin la ea din toate satele din Oltenia cu diagnostice ├«ngrozitoare, c─â e cumplit s─â ├«nfrun╚Ťi nedreptatea, lipsa citostaticelor ╚Öi disperarea p─ârin╚Ťilor. Nu ├«n╚Ťelegeam de ce mama a sacrificat timpul pe care trebuia s─â l petreac─â cu mine, copilul ei, ╚Öi l-a oferit altor copii, care au fost mai mult copiii ei dec├«t am fost eu.

Tata a fost cel care s-a ocupat ╚Öi de mine, ╚Öi de sora mea, care e cu zece ani mai mare. El ne g─âtea, f─âcea curat, sp─âla vasele, ne d─âdea bani, ne b─âtea cu cureaua, vorbea cu noi despre b─âie╚Ťi, ne citea jurnalele pe ascuns ╚Öi m─â prindea s─ârut├«ndu-m─â ├«n fa╚Ťa blocului. A f─âcut ce-a putut, n-a ╚Ötiut s─â fie mai bun, asta ne-a zis o mereu, s-ar fi descurcat mai bine dac─â avea b─âie╚Ťi, dar pentru dou─â fete n-a fost deloc preg─âtit.

Eu m-am r─âzvr─âtit la 12 ani, am chiulit, m-am certat cu profesorii, am refuzat orice form─â de autoritate, am fost exmatriculat─â, am fugit de-acas─â, am fumat, am b─âut, cred c─â m-a╚Ö fi ╚Öi drogat dac─â se g─âseau droguri pe-atunci ├«n Craiova. Cu c├«t luam mai mult─â b─âtaie, cu at├«t mai furioas─â ╚Öi mai autodistructiv─â deveneam ╚Öi cu at├«t mai mult─â b─âtaie luam ╚Öi cu at├«t mai tare ├«mi transformam p─ârin╚Ťii ├«n du╚Ömani, p├«n─â c├«nd am crescut, am plecat la facultate la Bucure╚Öti ╚Öi ├«ntre noi a r─âmas o pr─âpastie pe care n-am ╚Ötiut niciodat─â cu ce altceva s-o umplem ├«n afar─â de repro╚Öuri.

Mama n-a fost niciodat─â mul╚Ťumit─â de mine, de notele mele proaste, de muzica pe care o ascultam, de prietenii mei, de felul meu de-a fi. Nici acum, c├«nd s├«nt ditamai adultul, nu e mul╚Ťumit─â de mine: tr─âiesc ├«n concubinaj, m-am mutat ├«ntr-o autorulot─â, nu am nici o inten╚Ťie s─â fac copii, s├«nt jurnalist ╚Öi iubitul meu e fotograf (─âsta e hobby, nu meserie, zice mama). Nu m-a alintat niciodat─â ÔÇô poate atunci c├«nd eram mic─â, dar nu-mi amintesc ÔÇô, nu m a ├«mbr─â╚Ťi╚Öat niciodat─â, nu mi-a spus niciodat─â c─â s├«nt cea mai cea. Eram la facultate atunci c├«nd le-am repro╚Öat c─â nu mi-au spus niciodat─â c─â m─â iubesc ╚Öi de atunci tata a ├«nceput s─â scrie la sf├«r╚Öitul SMS-urilor ÔÇ×Te iubim! P─ârin╚ŤiiÔÇť.

Am fost o adolescent─â ÔÇô ╚Öi s├«nt un adult ÔÇô cu mari probleme emo╚Ťionale. Durerea s-a estompat de c├«nd am ├«nceput s-o apreciez pe mama profesional, de c├«nd am v─âzut-o la spital, printre copiii ei, de c├«nd i am cunoscut fo╚Ötii ei pacien╚Ťi, acum tineri de 20 de ani, care vin uneori s-o viziteze ╚Öi s─â-i mul╚Ťumeasc─â. A meritat sacrificiul, m─â g├«ndesc. Acum, mama are 71 de ani ╚Öi nu vrea s─â ias─â la pensie, de╚Öi eu, tata ╚Öi sora mea insist─âm, mai ales de c├«nd a avut un cancer de tiroid─â ╚Öi ne a fost team─â c-o s-o pierdem. Mama nu vrea s─â se pensioneze pentru c─â e singura oncopediatr─â din jude╚Ť ╚Öi ├«i e team─â c─â dac─â pleac─â n-o s─â se mai ocupe nimeni de copiii din Craiova ╚Öi din ├«mprejurimi, ai c─âror p─ârin╚Ťi n-au bani s─â-i duc─â la Timi╚Öoara sau la Bucure╚Öti.

M-am tot g├«ndit la mama ├«n ultimii ani, am ├«ncercat s-o cunosc ╚Öi s-o ├«n╚Ťeleg mai bine. Mama s-a n─âscut ├«ntr-o familie cu zece copii dintr-un sat din Arge╚Ö. Bunicul meu a fost preot ╚Öi mama a mers la liceu la Cluj ╚Öi la facultate la Bucure╚Öti ÔÇô la Pite╚Öti n-a intrat la liceu pentru c─â nu era ÔÇ×de origine s─ân─âtoas─âÔÇť, a╚Öa c─â a plecat din jude╚Ť, s─â i se piard─â urma. A tr─âit ├«n c─âmine, cu bani pu╚Ťini, departe de p─ârin╚Ťii ei ╚Öi de cas─â de c├«nd avea 14 ani. A ├«nv─â╚Ťat cu ├«nd├«rjire, iar ╚Öcoala ╚Öi Facultatea de Medicin─â au fost cele mai importante lucruri pentru ea. Avea note excep╚Ťionale ╚Öi ar fi putut r─âm├«ne ├«n Bucure╚Öti, la Institutul Fundeni, dar s-a m─âritat ╚Öi l-a urmat pe tata, care prinsese un post ├«ntr-un sat din Dolj.

Mama s-a n─âscut ├«n 1946 ╚Öi s-a m─âritat ├«n 1970. Era o vreme ├«n care femeile trebuiau s─â se m─ârite ╚Öi s─â fac─â copii, acesta era rostul lor, iar mama a f─âcut lucrurile pe care trebuia s─â le fac─â o femeie. Nici nu i-ar fi trecut prin cap c─â ar putea s─â se ocupe doar de medicin─â, s─â tr─âiasc─â ├«n concubinaj sau s─â aleag─â s─â nu aib─â copii. Lucrurile acestea trebuiau f─âcute, bunicul meu, preot, ar fi fost nemul╚Ťumit altfel, colegii, oamenii ar fi judecat-o. A╚Öa c─â mama s a m─âritat ╚Öi a f─âcut dou─â fete, dar ├«ntotdeauna medicina a fost mai important─â dec├«t familia ei. C├«nd i-am pl├«ns lui tata pe um─âr ╚Öi i-am spus c─â mama nu mi a zis niciodat─â c─â m─â iube╚Öte, tata mi-a r─âspuns: ÔÇ×Nici mie nu mi-a zis niciodat─â c─â m─â iube╚ÖteÔÇť. 

Elena Stancu este jurnalist─â la teleleu.eu.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.