Etic─â ┼či prejudec─â┼úi, profit ┼či responsabilitate social─â

Publicat în Dilema Veche nr. 97 din 24 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cultura ┼či afacerile - interese diferite sau valori comune? Pe 10 noiembrie a avut loc, la Colegiul "Noua Europ─â", primul Forum Volvo-Dilema veche, prin care ├«ncerc─âm, al─âturi de EIT Forum Auto, importator Volvo ├«n Rom├ónia, s─â punem ├«n contact, ├«ntr-un mod mai sistematic, mediul de afaceri ┼či elitele culturale. Dincolo de simpla sponsorizare, cele dou─â "lumi", aparent foarte ├«ndep─ârtate, s├«nt legate de valori comune. ├Än primul r├«nd, ├«n ambele medii se creeaz─â, prin performan┼ú─â, identitatea Rom├óniei de m├«ine. Dar, pentru ca valorile s─â fie transmise c─âtre restul societ─â┼úii ┼či s─â devin─â repere ale vie┼úii publice, este necesar─â ├«n primul r├«nd o mai bun─â cunoa┼čtere reciproc─â a celor dou─â elite. Paginile de fa┼ú─â cuprind transcrierea celor mai semnificative fragmente ale dezbaterii. Andrei Ple┼ču: ├Än general, se socote┼čte c─â lumea afacerilor este o lume pragmatic─â, eficient─â, lucrativ─â ┼či util─â, ├«n vreme ce lumea culturii este un ornament, o anex─â, un lucru care trebuie avut ├«n cas─â la rubrica "decor", care trebuie frecventat─â din c├«nd ├«n c├«nd, dar care ├«n general cere bani, ├«n loc s─â-i produc─â. Exist─â o prejudecat─â din ce ├«n ce mai solid─â, ┼či anume c─â un om de cultur─â, care arat─â ┼či unele deprinderi manageriale, e suspect: dac─â ├«ncepe s─â se priceap─â c├«t de c├«t la afaceri ├«nseamn─â c─â activitatea cultural─â i s-a terminat ┼či acum se mut─â ├«ntr-un domeniu ├«n care ├«┼či schimb─â valorile, accentele, preocup─ârile. Ideea curent─â este c─â un om de cultur─â adev─ârat trebuie s─â fie, din punct de vedere managerial, idiot: trebuie s─â fie inapt s─â g├«ndeasc─â pragmatic o tem─â sau alta. De asemenea, exist─â prejudecata c─â un om de afaceri trebuie s─â fie culturalmente precar. Eu cred c─â aceste lucruri nu s├«nt adev─ârate. ┼×tiu c├«t sufer─â prietenul meu Gabriel Liiceanu c├«nd este tratat ca un simplu editor sau ca un om de afaceri, c├«nd el are totu┼či unele contacte ┼či cu lumea cultural─â... ┼×tiu, de asemenea, c─â s├«nt mul┼úi oameni de afaceri care nu au doar un interes pentru cultur─â - c─âci nimeni nu ├«ndr─âzne┼čte s─â spun─â c─â n-are - ci au o deschidere autentic─â ┼či competent─â spre aceast─â zon─â. Dar asta nu ├«nseamn─â c─â totul este rezolvat: de aceea facem aceste dezbateri. Unii oameni de afaceri ├«nc─â n-au aflat ├«n ce m─âsur─â poate fi cultura rentabil─â, iar oamenii de cultur─â n-au aflat ├«nc─â ├«n ce m─âsur─â poate fi cultura administrat─â. Problematica acestei dezbateri este enorm─â: de la "dezordinile" din lumea breslelor culturale ┼či eventualele solu┼úii pentru rezolvarea lor, p├«n─â la educarea unui anumit gust pentru art─â ├«n societatea rom├óneasc─â ┼či p├«n─â la detaliile tehnice: am putea vorbi despre legea sponsoriz─ârii, care este prost f─âcut─â ┼či nu ├«i ├«ncurajeaz─â pe oamenii cu bani s─â investeasc─â ├«n obiectul de art─â; am putea vorbi despre mentalitatea general─â a finan┼úatorilor - ce prefer─â s─â finan┼úeze ┼či ce nu - sau despre diferen┼úele de mentalitate dintre Est ┼či Vest, pentru c─â ├«n Vest exist─â uneori cu totul alt tip de criterii, dec├«t la noi, pentru a decide utilitatea unei finan┼ú─âri; am putea vorbi despre ce ├«nseamn─â o investi┼úie sigur─â ┼či o investi┼úie riscant─â ┼či despre faptul c─â, oricum ar fi - sigur─â sau riscant─â -, ├«n general investi┼úia ├«n cultur─â este ieftin─â. ┼×i e cu at├«t mai trist c─â ea r─âm├«ne precar─â. ├Än general, exist─â mentalitatea c─â educa┼úia ┼či cultura s├«nt treburi ale Statului ┼či c─â, prin urmare, noi n-am avea de ce s─â ne ocup─âm de ele: este una dintre problemele cu care ne confrunt─âm zilnic. Etica afacerilor Gabriel Liiceanu: Dac─â ├«nt├«lnirea noastr─â de ast─âzi se nume┼čte "Cultura ┼či afacerile", cred c─â primul lucru care ar trebui discutat este etica afacerilor. Cred c─â acest subiect ┼úine de cultura afacerilor ┼či de aceea am ┼úinut s─â vorbesc despre a┼ča ceva. Nu am citit o bibliografie bogat─â pentru a v─â vorbi ast─âzi; ceea ce vreau s─â spun provine din experien┼úa mea, din durerile pe care le-am sim┼úit str─âb─ât├«nd climatul afacerilor de la nivelul unui om de cultur─â care a pus pe picioare o afacere cultural─â. Discu┼úiile privind etica afacerilor se poart─â, ast─âzi, ├«n Occident, ├«n direc┼úia urm─âtoare: se poate reduce comportamentul etic la ra┼úionalitatea economic─â? ├Än 1970, a ap─ârut un articol celebru al lui Milton Friedman, care se numea "The Social Responsibility of Business is Increase Its Profits" ("Responsabilitatea social─â a afacerilor este s─â-┼či sporeasc─â profiturile"). Milton Friedman, care avea o autoritate uria┼č─â, a ├«ncercat s─â conving─â lumea c─â, ├«n mod spontan, orice om de afaceri, care ├«┼či urm─âre┼čte profitul, ac┼úioneaz─â spre binele societ─â┼úii, ┼či c─â simpla urm─ârire a profitului propriu se confund─â, ├«n cazul afacerilor, cu o reu┼čit─â social─â global─â. Poate fi aceast─â propozi┼úie a lui Friedman - the profit is ethical - luat─â ca atare ├«n prezent? Poate fi realizat binele comun prin simpla urm─ârire de c─âtre un ├«ntreprinz─âtor a profitului s─âu? Iar lucrurile se discut─â pe larg, se dau exemple, se corijeaz─â, se pune ├«ntrebarea dac─â o ├«ntreprindere de tutun, urm─ârindu-┼či profitul, realizeaz─â un bine pentru societate, ┼či discu┼úiile s├«nt extrem de subtile. Pesemne, vom ajunge ┼či noi c├«ndva s─â discut─âm ├«n aceast─â sfer─â. Eu ├«ns─â mi-am notat, deocamdat─â, ├«ntr-un moment de medita┼úie pe aceast─â tem─â, reflect├«nd la ceea ce mi s-a ├«nt├«mplat ├«n ultimii 15 ani, c├«teva g├«nduri. Primul - prin deforma┼úie teoretic─â - ar fi: de unde ├«ncepe etica sau, mai bine zis, unde ├«nceteaz─â cadrul juridic ├«n afaceri? Exist─â un cadru al afacerilor, care este creat de Stat - de ministere, de oficiul concuren┼úei ┼č.a.m.d. -, iar acest cadru legal creat de institu┼úiile statale devine o regul─â obligatorie de comportament pentru to┼úi participan┼úii la afaceri. Cu alte cuvinte, este vorba despre un "macro-management" care creeaz─â regulile de joc pentru absolut to┼úi juc─âtorii. Etica nu apare la acest nivel - s├«ntem ├«ntr-un spa┼úiu strict legislativ, strict juridic, care prevede obliga┼úiile comportamentale pentru to┼úi juc─âtorii ┼či sanc┼úiunile ├«n eventualitatea ├«n care aceste obliga┼úii nu s├«nt respectate. Etica afacerilor survine din clipa ├«n care juc─âtorii decid asupra felului ├«n care vor juca jocul; ├«n spe┼ú─â, din clipa ├«n care ei se raporteaz─â, ├«ntr-un fel sau altul, la regulile impuse de Stat pentru joc. Dac─â juc─âtorii joac─â acela┼či joc, dar ignor─â regulile sau creeaz─â altele pentru ei, atunci avem de-a face cu lipsa unei economii liber-concuren┼úiale. Prima mea senza┼úie - cel pu┼úin p├«n─â acum - a fost c─â ├«n Rom├ónia nu exist─â cu adev─ârat o economie liber-concuren┼úial─â, at├«ta timp c├«t o parte din juc─âtorii domeniului ├«n care m─â mi┼čc eu respect─â aceste reguli (fiscale, ├«n principal), iar alt─â parte nu le respect─â. Din acest motiv, nu se na┼čte o economie liber-concuren┼úial─â, iar la rampa societ─â┼úii c├«┼čtig─âtorii s├«nt cei fraudulo┼či, iar perdan┼úii s├«nt cei mai ├«nzestra┼úi ┼či mai cinsti┼úi dintre juc─âtori. At├«ta timp c├«t ├«i scoate la suprafa┼ú─â pe cei care ├«ncalc─â regulile, o ├«ntreag─â economie se bazeaz─â pe fraud─â. Etica afacerilor la noi nu prive┼čte numai felul ├«n care juc─âtorii se raporteaz─â la regulile de joc. Lucrurile se complic─â ├«n momentul ├«n care Statul devine un agent fraudulos, intervine ca arbitru ├«n joc, p─âgubindu-i pe unii ┼či favoriz├«ndu-i pe al┼úii. Un stat care face asta este un stat mafiot: se identific─â cu unii juc─âtori pentru c─â interesele lor s├«nt ┼či interesele celor care reprezint─â Statul. ├Än acest caz, nu doar juc─âtorii ├«ncalc─â regulile, ci ┼či arbitrul, care ├«i sanc┼úioneaz─â foarte sever pe unii, invoc├«nd regulamentul, ┼či ├«nchide ochii fa┼ú─â de al┼úii. Statul corupt este principalul agent al comportamentului ne-etic. ├Änc─âlcarea eticii afacerilor apare ┼či datorit─â unui factor psihologic, care presupune o anumit─â evaluare a segmentelor de timp. Dac─â cel care intr─â ├«n lumea afacerilor merge pe ideea c─â o afacere trebuie s─â dea rezultate spectaculoase rapid, dac─â etica sa ┼úinte┼čte termenul scurt, rezultatul va fi, automat, un comportament ne-etic: asta se nume┼čte, ├«n general, a da un tun, a da o lovitur─â. Agen┼úii economici de la noi - cel pu┼úin ├«n primii ani de dup─â 1990 - au pornit de la ideea c─â lucrurile trebuie f─âcute rapid, eficace ┼či cu rezultate spectaculoase pe termen scurt; or, o adev─ârat─â etic─â a afacerilor presupune o construc┼úie care merge pe termene lungi. Se pune ├«ntrebarea dac─â e rentabil s─â fii ne-etic. A┼č spune c─â, pe termen lung, este total nerentabil. Momentul meu de revela┼úie a fost c├«nd mi-am pus problema dac─â eu pot continua ├«ntr-o logic─â a afacerilor ├«n care eu joc conform regulilor, iar unii colegi de breasl─â le ├«ncalc─â. ┼×i mi-am spus c─â energia pe care o investe┼čte un concurent ├«n a fura este mai mare ┼či, pe termen lung, cu rezultate mai proaste - deci nerentabil─â - dec├«t energia pe care trebuie s─â o investesc eu ├«n creativitatea construc┼úiei. Cu alte cuvinte, este mai bine ca energia pierdut─â ├«n furt s─â fie investit─â ├«n c─âi de dezvoltare. ├Än clipa ├«n care am descoperit acest lucru, mi-am spus c─â ceilal┼úi vor pierde pe termen lung, chiar dac─â ├«n imediat eu voi face figur─â de naiv. ┼×i apoi, ├«ntr-un asemenea stat, care func┼úioneaz─â ca un agent corupt ┼či, arbitr├«nd lumea afacerilor, ├«i avantajeaz─â pe unii ┼či ├«i deprim─â pe al┼úii, unde mai am eu recurs pentru a putea restabili regulile? ┼×i mi-am imaginat c─â se poate crea o etic─â a breslelor, ├«n spe┼ú─â o urm─ârire a standardelor de comportament al oamenilor de afaceri, de c─âtre asocia┼úiile profesionale. A┼ča cum breslele medievale nu le ├«ng─âduiau celor care jucau pe acela┼či teren acela┼či joc s─â aplice reguli diferite, ├«n cazul nostru poate ar fi interesant, pentru a re-crea etica afacerilor, s─â constituim asocia┼úii profesionale care s─â poat─â urm─âri jocurile necinstite ale celor care fac parte din breasla respectiv─â. Adic─â un fel de "micro-management", ├«n care lucrurile s-ar putea ├«ndrepta. Ca pre┼čedinte al Asocia┼úiei Editorilor, mi-am invitat colegii s─â spun─â care s├«nt cele mai importante tiraje ale c─âr┼úilor pe care le-au publicat. ├Än afar─â de Humanitas, nimeni nu a f─âcut public tirajul vreunui autor. Recent, unul dintre editori a cerut la televizor ca, dac─â am f─âcut aceast─â impruden┼ú─â, s─â suport ┼či consecin┼úele: ar fi bine ca Garda Financiar─â s─â m─â viziteze pentru a constata ce s-a ├«nt├«mplat cu impozitele care trebuiau pl─âtite pe tiraje at├«t de mari. Cu alte cuvinte, aceast─â lips─â de transparen┼ú─â a lumii ├«n care m─â mi┼čc pune mereu aceast─â ├«ntrebare: exist─â o etic─â a afacerilor ├«n Rom├ónia? Din perspectiva mea, r─âspunsul este nu. Opera de art─â - o valoare comercial─â Mihai Oroveanu: C├«nd dl Gabriel Liiceanu vorbea despre etica breslelor, m─â g├«ndeam la ce se ├«nt├«mpl─â la noi cu o breasl─â, Uniunea Arti┼čtilor Plastici, obligatorie pentru a-┼úi putea men┼úine statutul profesional: ├«n ea, profesioni┼čtii mai degrab─â au fost aduna┼úi, dec├«t s-au adunat. Acum reprezint─â cel mai conservator ┼či cel mai reac┼úionar organism, care prin structura piramidal─â ┼či prin dezn─âdejdea cu care se lupt─â ├«mpotriva unei pie┼úe de art─â, prin obstina┼úia cu care se lupt─â ├«mpotriva drepturilor individuale ale arti┼čtilor, a f─âcut ca meseriile de art─â s─â fie de-a dreptul evitate ca situa┼úie social─â. UAP nu recunoa┼čte pia┼úa de art─â, recunoa┼čte doar valorificarea operei de art─â, nu recunoa┼čte obiectul de art─â ca av├«nd o valoare de pia┼ú─â, ci o intereseaz─â mai mult activitatea cultural─â, nu o intereseaz─â s─â personalizeze galeriile, astfel ├«nc├«t s─â existe o minim─â concuren┼ú─â, ci o intereseaz─â s─â p─âstreze supersti┼úiile ┼či ierarhiile stabilite de 40-50 de ani. Intra┼úi ├«ntr-o libr─ârie de art─â din Bucure┼čti ┼či intra┼úi ├«n orice libr─ârie de muzeu din str─âin─âtate: la noi nu ve┼úi g─âsi nici 1% din c─âr┼úile ┼či albumele de art─â contemporan─â care circul─â acum ├«n Occident. Nimic din acest fenomen extraordinar de interesant care s-a ├«nt├«mplat dup─â apari┼úia computerului, cu consecin┼úele care au decurs de aici - evolu┼úia edit─ârii de albume, de fotografie, de grafic─â cu totul ┼či cu totul deosebit─â, de tehnicitate maxim─â ├«n prezentarea c─âr┼úii-obiect - nu apare ├«n preocup─ârile editorilor, dar nici ale importatorilor de carte din Rom├ónia. ┼×i atunci, de ce s─â ne mai mir─âm c─â intelectualul rom├ón este format de slova scris─â ┼či nu de imagine, de ce s─â ne mir─âm c─â din punctul de vedere al artelor vizuale ne g─âsim ├«ntr-un dezastru de nenumit? Ast─âzi, cu toate ├«ncerc─ârile noastre de a induce obiectul de art─â ca valoare comercial─â, ajungem la concluzii foarte stranii. A fost imposibil s─â ob┼úinem de la Ministerul Finan┼úelor ca drepturile de succesiune s─â poat─â fi pl─âtite ├«n opere de art─â. ├Än alte ┼ú─âri s-au f─âcut muzee ├«ntregi ├«n acest fel. Achizi┼úiile s├«nt rezervate, prin amploarea lor ┼či printr-o anumit─â succesiune ├«n timp, Ministerului Culturii, ceea ce este aberant. Ministerul Culturii a propus ini┼úiative legislative care, de fapt, interzic orice comer┼ú de art─â: prin lege, acesta este monopolul Uniunii Arti┼čtilor Plastici. Un galerist str─âin nu poate s─â cumpere direct o oper─â de art─â din Rom├ónia ┼či nu poate s─â o scoat─â din ┼úar─â dec├«t pl─âtind o tax─â Uniunii Arti┼čtilor Plastici; nu cred c─â mai exist─â ├«n Europa o astfel de impunere. La fel, cea mai mare tax─â de intrare a operelor de art─â ├«n ┼úar─â este ├«n Rom├ónia: 42%. Toate aceste abera┼úii se men┼úin pentru c─â intelectualul rom├ón este educat de slova scris─â ┼či nu pare a-i fi necesar─â imaginea. Educa┼úia prin imagine este mai mult dec├«t sumar─â.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?