Etic─â ┼či prejudec─â┼úi, profit ┼či responsabilitate social─â

Publicat în Dilema Veche nr. 97 din 24 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

(continuare) Cinism, ru┼čine, vinov─â┼úie? Costin Borc: A┼č vrea s─â readuc ├«n discu┼úie afirma┼úia lui Milton Friedman c─â datoria unui om de afaceri este s─â fac─â profit. Dezbaterea despre rela┼úia dintre corporate social responsibility ┼či profitul ├«n afaceri a continuat dou─âzeci-treizeci de ani dup─â articolul pe care l-a citat dl Liiceanu. Milton Friedman contrazice ideea de corporate social responsibility, spun├«nd c─â nu este dec├«t un cinism al oamenilor de afaceri: c├«nd o companie spune "5% din veniturile noastre s├«nt donate ├«n cutare scop cultural sau social", ├«┼či face de fapt reclam─â ┼či, astfel, ├«┼či spore┼čte profitul. Este un demers calculat, care le aduce foarte mult oamenilor de afaceri. Sincer, eu nu ┼čtiu s─â dau un r─âspuns la aceast─â problem─â: firmele care sus┼úin proiecte culturale sau sociale o fac dezinteresat sau dintr-un enorm cinism? Cred c─â este o ├«ntrebare la care trebuie s─â r─âspundem cu foarte mult─â luciditate: sprijinul culturii se face dintr-o dorin┼ú─â dezinteresat─â de a fi buni cet─â┼úeni ┼či de a sus┼úine Statul pe termen lung (┼či nu uita┼úi ce spune Keynes, c─â pe termen lung s├«ntem to┼úi mor┼úi...) sau este doar o promovare a intereselor imediate? H.-R. Patapievici: Problema nu este s─â fii dezinteresat sau cinic, ci dac─â ai un interes. Remarca lui Milton Friedman - "singura etic─â este profitul" - este un ecou t├«rziu la o tez─â care a st├«rnit scandal la vremea respectiv─â: este vorba despre o carte ap─ârut─â pe la 1790 a lui Bernard De Mandelville, Fabula albinelor, care argumenteaz─â faptul c─â viciile private pot fi convertite, ├«n condi┼úii de libertate - adic─â de pia┼ú─â liber─â -, ├«n beneficii publice. Prin urmare, un medic nu deschide un cabinet medical din altruism, ci pentru c─â dore┼čte s─â tr─âiasc─â, ┼či face asta pe seama celor care vin la consulta┼úie. El nu e altruist c├«nd consult─â, dar nu este nici cinic: dac─â ├«┼úi urm─âre┼čti interesul propriu nu ├«nseamn─â c─â e┼čti cinic. Volvo, de pild─â, este o companie cu o mare implicare social─â, ├«ns─â ├«nainte de toate ├«┼či urm─âre┼čte interesul privat. Dar interesul privat pe care ┼či-l urm─âre┼čte, potrivit unei etici a afacerilor, are beneficii publice. Gabriel Liiceanu a ridicat o problem─â important─â folosind metafora arbitrului ┼či a juc─âtorilor. Problema eticii, ├«n momentul c├«nd exist─â un arbitru, este c─â regulile pe care le stabile┼čte nu trebuie s─â-l penalizeze pe cel care este cinstit ┼či s─â-l premieze pe cel care este necinstit. Din acest punct de vedere, infla┼úia este ceva profund imoral, pentru c─â ├«l penalizeaz─â pe cel care economise┼čte ┼či ├«l premiaz─â pe cel care risipe┼čte. Problema la noi este c─â e profitabil s─â fraudezi: un sistem etic ar fi acela ├«n care s─â fie neprofitabil s─â fraudezi. Cum se ajunge la asta? Acolo unde exist─â libertate, exist─â ┼či o posibilitate de ├«mbun─ât─â┼úire gradual─â. M─â g├«ndesc la faptul c─â, la ├«nceputul anilor '90, c├«nd a ap─ârut competi┼úia ├«n domeniul editorial, c─âr┼úile ap─âreau ├«ntr-o form─â care le face ast─âzi nefrecventabile: pe h├«rtie proast─â, cu tipar prost ┼č.a.m.d. ├Äntre timp, Humanitas a impus ni┼čte standarde de calitate pe care le-au adoptat ulterior ┼či al┼úii (unii dintre ei, poate, fraudulo┼či). Peisajul editorial de ast─âzi nu este doar rezultatul faptului c─â unii au respectat regulile ┼či al┼úii le-au adoptat, dar ┼či al concuren┼úei libere. ├Än acest fel, ┼či arbitrul a fost constr├«ns s─â fie mai pu┼úin fraudulos dec├«t era la ├«nceputul anilor '90. Am o scurt─â interven┼úie ┼či ├«n leg─âtur─â cu arta contemporan─â. Cred c─â mediul de afaceri ar finan┼úa mai degrab─â artele vizuale dec├«t cultura scris─â - de┼či admit, ├«mpreun─â cu Mihai Oroveanu, c─â ├«n Rom├ónia cultura scris─â are o anumit─â preeminen┼ú─â ┼či cineva care ├«┼či dovede┼čte excelen┼úa ├«n scris ajunge cunoscut mai degrab─â dec├«t cineva care ├«┼či dovede┼čte excelen┼úa ├«n zona vizualului. ├Äns─â eu am o problem─â cu arta contemporan─â: nu ┼čtiu ce cump─âr. Ce ├«nseamn─â "art─â contemporan─â"? O instala┼úie video? "┼óeapa" din Pia┼úa Revolu┼úiei?... Mihai Oroveanu: Aceea nu e art─â contemporan─â. G─âse┼čti a┼ča ceva pe drumul spre Paris, la km 30, Marne-la-Vall├ęe, ca semn pentru Carrefour. Tot ce ofer─â cadou pre┼čedin┼úii Rom├óniei ca obiect de sticl─â se g─âse┼čte cu 10 yuani ├«n China, pe la t├«rguri. H.-R. Patapievici: Oamenii de afaceri s├«nt ├«n mod natural interesa┼úi de finan┼úarea zonei culturale, pentru c─â ├«n acest fel ├«┼či promoveaz─â afacerea. Este ceva cu totul legitim, nu e nimic imoral ├«n asta. ├Äns─â am o mic─â rezerv─â cu privire la educa┼úia vizual─â: eu nu vreau s─â m─â educ vizual cu instala┼úii video - nu-mi plac, pur ┼či simplu. Nu vreau s─â m─â educ vizual cu cineva care face un happening ├«n care se preface c─â e umbra mea, m─â ├«nso┼úe┼čte peste tot ┼či crede c─â a f─âcut ceva grozav. Iar uneori astfel de activit─â┼úi s├«nt finan┼úate masiv, ├«n timp ce oameni care lucreaz─â la ┼čevalet nu primesc comenzi. Dar dac─â este finan┼úat un pavilion gol, asta nu este educa┼úie vizual─â. Daniel D─âianu: A┼č vrea s─â ├«ncerc s─â r─âspund la o ├«ntrebare care mi se pare tulbur─âtoare: de ce reputa┼úia nu conteaz─â? ├Än fond, reputa┼úia este o problem─â de capital individual, care trebuie s─â se ┼či socializeze ├«n m─âsura ├«n care o presta┼úie notabil─â include ├«n ea repere care pot fi valabile ┼či pentru ceilal┼úi. De ce nu se ├«nt├«mpl─â ca ├«n societate reputa┼úia s─â se impun─â? De ce po┼úi s─â mori cu cinstea ┼či corectitudinea de g├«t, ├«n timp ce to┼úi ceilal┼úi ├«┼či v─âd de via┼úa lor? Cred c─â, din p─âcate, standardele de reputa┼úie difer─â foarte mult ├«ntr-o geografie global─â - avem standarde generale, despre care vorbim, ├«n timp ce standardele reale, locale s├«nt altele. Asta explic─â ┼či de ce corup┼úia poate deveni endemic─â, ┼či de ce marea mas─â a oamenilor de afaceri este certat─â cu legea, de┼či cadrul normativ exist─â. Lucrurile nu se schimb─â pentru c─â totul func┼úioneaz─â conform unei coali┼úii informale - oamenii nu se adun─â ┼či nu decid ├«n urma unei conven┼úii, ci exist─â o textur─â social─â, exist─â complicit─â┼úi ┼či interese care conduc la perpetuarea acestui comportament. A┼ča ├«nc├«t societatea noastr─â are nevoie de ni┼čte impulsuri din afar─â pentru a reveni la un comportament corect ┼či normal. Intrarea noastr─â ├«n Uniunea European─â reprezint─â un astfel de impuls. Mai intervine ceva: mul┼úi dintre cei care au un comportament condamnabil nu cred c─â au nop┼úi nedormite. Ceea ce unii cercet─âtori numesc shame and guilty nu exist─â, nu se manifest─â. ┼×tiu un caz ├«n care cineva a fost condamnat pe nedrept de plagiat ┼či a sf├«r┼čit prin a-┼či lua zilele. Dar ├«n afaceri - ┼či, ├«n general, la nivelul societ─â┼úii - sentimentele de ru┼čine ┼či vinov─â┼úie nu opereaz─â; iar dac─â nu opereaz─â ├«nseamn─â c─â avem o mare problem─â, ├«nseamn─â c─â oamenii se pot preta la orice: nici legea nu-i condamn─â, nici nu au sentimente care s─â le cenzureze comportamentele reprobabile. Cred c─â, oric├«t am l─âuda cultura noastr─â ┼či europenitatea noastr─â, de fapt tr─âim ├«ntr-o societate subdezvoltat─â. Iar ├«ntr-o astfel de societate, Statul poate face mult mai pu┼úin pentru cultur─â, dec├«t ├«┼či dore┼čte. Dar nu trebuie s─â a┼čtept─âm totul de la Stat, e necesar ┼či sprijinul comunit─â┼úilor locale, mai ales c├«nd se produce o descentralizare, o devolu┼úiune a atribu┼úiilor ┼či a prerogativelor c─âtre administra┼úia local─â. ┼×i mai este vorba ┼či despre apetitul oamenilor pentru cultur─â: c├«┼úi s├«nt dispu┼či s─â-┼či orienteze o parte a bugetului personal c─âtre consumurile culturale? Aceast─â distribu┼úie a bugetului depinde, desigur, de venituri, dar exist─â oameni cu venituri mari pentru care cheltuielile culturale s├«nt zero, dup─â cum exist─â ┼či oameni cu venituri mici care consum─â mult─â cultur─â. Sectorul privat este primitiv din punct de vedere cultural ┼či nu cred c─â trebuie s─â ne a┼čtept─âm la o schimbare radical─â de atitudine. Friedman a spus un lucru foarte simplu: el este un adept al "m├«inii invizibile" care s─â conduc─â la maximizarea v├«nz─ârilor. Varianta dus─â la extrema simplificare a acestei teorii transform─â societatea ├«ntr-o serie de interac┼úiuni ├«ntre indivizi care s├«nt produc─âtori ┼či consumatori de bunuri ┼či servicii. Dar o asemenea viziune nu ┼úine cont c─â ├«n via┼úa oamenilor exist─â foarte multe externalit─â┼úi care, dac─â nu s├«nt internalizate, pot conduce la o realitate foarte precar─â. Apoi, teza lui Friedman face abstrac┼úie de faptul c─â societatea are un anumit nivel al con┼čtiin┼úei de sine, ceea ce ├«n afaceri se exprim─â prin diferen┼úa dintre share holders ┼či stake holders: una este s─â fii un ac┼úionar preocupat exclusiv de maximizarea profitului, ┼či alta este s─â te intereseze ca localitatea ├«n care firma ta ├«┼či are sediul s─â aib─â str─âzi curate, s─â aib─â ┼čcoli bune, un teatru sau o sal─â de oper─â ┼č.a.m.d. Via┼úa omului nu poate fi redus─â la c├«┼úi bani are ├«n buzunar - este o viziune foarte primitiv─â a economiei. Din acest punct de vedere, Friedman nu trebuie luat ca reper. Locul culturii ├«n ecua┼úia capitalist─â Florin Pogonaru: Mediul de afaceri din Rom├ónia e ├«ntr-un proces de schimbare. Exist─â un v├«rf al aisbergului care a ├«nceput s─â g├«ndeasc─â pe termen mediu ┼či lung ┼či dore┼čte s─â mizeze pe reputa┼úie: unii ├«ncearc─â s─â-┼či construiasc─â reputa┼úia, al┼úii s-o cumpere, al┼úii s-o transfere. Din acest punct de vedere, cred c─â omul de cultur─â are datoria de a fi foarte atent la transferul de reputa┼úie care se poate face rapid ┼či ├«n sens invers, c─âtre "cump─âr─âtorii" de reputa┼úie: a transfera reputa┼úia este un lucru bun, dar oamenii de cultur─â trebuie s─â fie aten┼úi cu cine negociaz─â. ├Än al doilea r├«nd a┼č vrea s─â m─â refer la Friedman ┼či Rom├ónia. ├Än context rom├ónesc, cred c─â Friedman are foarte mult─â dreptate: tr─âim ├«ntr-o societate derutat─â, care are deja ideea leg─ârii "m├«inii invizibile" la spate, o societate ├«n care firmele ┼či ├«ntreprinderile s├«nt percepute mai ales ca o form─â de asisten┼ú─â social─â, iar dac─â vii pe acest fundal ┼či amesteci criteriile, suprapun├«nd competitivitatea ┼či eficien┼úa peste un mediu plin de confuzii, este destul de riscant. ├Än acest context, ar trebui s─â fim tenta┼úi s─â-i d─âm dreptate lui Friedman. Nu cred ├«ns─â c─â membrii mediului de afaceri trebuie privi┼úi nediferen┼úiat, a┼ča cum au fost privi┼úi p├«n─â acum, ├«n lipsa unor criterii morale. Dup─â p─ârerea mea, cel mai mare salt ├«n mediul de afaceri rom├ónesc este trecerea de la tipul de ├«ntreprindere one man show la ├«ntreprinderea care ├«┼či angajeaz─â manageri profesioni┼čti, l─âs├«nd proprietarului sau ac┼úionarului rolul de a construi viziunea pe termen lung. Probabil c─â mediul de afaceri - vorbesc despre cel bun, care vrea s─â se ├«mbibe de o anume reputa┼úie - ar avea nevoie de manageri culturali care s─â le ofere garan┼úiile c─â eventualele investi┼úii ├«n cultur─â chiar merg acolo unde trebuie ┼či au urm─âri pozitive. Adrian Vasilescu: C├«nd am primit invita┼úia ┼či am aflat tema dezbaterii ("Cultura ┼či afacerile"), mi s-a p─ârut foarte interesant─â. Acum c├«teva minute ├«ns─â, m-am g├«ndit dac─â nu cumva ini┼úiatorii temei au f─âcut o leg─âtur─â imposibil─â. S-ar putea s─â fie imposibil─â, deocamdat─â, dar cu siguran┼ú─â este o leg─âtur─â necesar─â. Pentru c─â s-a discutat despre Friedman, a┼č aminti ┼či eu c├«teva considera┼úii de ale sale. Friedman spunea c─â niciodat─â schimbul liber, singur, nu aduce bog─â┼úie; el enumer─â c├«teva elemente care s├«nt aduc─âtoare de bog─â┼úie: spiritul de ini┼úiativ─â, legea, ordinea ┼či munca. Toate s├«nt valabile, dar cred c─â lipse┼čte ceva din acest "tabel al lui Friedman": cultura. De aici, lucrurile se complic─â, pentru c─â e greu s─â plasezi cultura al─âturi de celelalte patru elemente. ├Än anii '70, l-am auzit pe Grigore Moisil spun├«nd un lucru foarte important. El pleca de la ideea c─â, demult, c├«ndva, nu se putea vorbi despre cultur─â f─âr─â a vorbi despre limba latin─â. Iar Moisil credea c─â "limba latin─â a viitorului" va fi matematica. Viitorul acesta a devenit deja trecut. L-a┼č parafraza pe Moisil, spun├«nd c─â latina viitorului - sau chiar a prezentului - este banca. Acum, nu mai putem vorbi despre cultur─â f─âr─â a vorbi despre cultura creditului, a dob├«nzilor, despre o cultur─â a banilor ┼či a afacerilor. Dac─â lucrurile stau a┼ča, nu ┼čtiu cum s─â plasez cultura ├«n aceast─â ecua┼úie, dar prima lec┼úie despre credite am luat-o ├«n 1994, la Tokio, de la un ┼čofer al Ministerului de Externe al Japoniei. El mi-a spus cam a┼ča: "c├«nd s-a dat drumul la credite, am sim┼úit c─â tr─âim". ├Än alte locuri ale planetei, s-a considerat c─â trebuie schimbat─â filozofia de via┼ú─â. ├Änainte se pleca de la ideea c─â o t├«n─âr─â familie pornea "de la lingur─â", ajung├«nd p├«n─â la pensie s─â-┼či fac─â o cas─â ┼či ce-i mai trebuia. Acum, o t├«n─âr─â familie porne┼čte de la tot - cas─â, ma┼čin─â, mobil─â etc. -, dar nimic nu e al familiei, totul e al b─âncii, pentru c─â e luat pe credit. Deci totul este legat de o slujb─â ┼či de un venit, care trebuie s─â fie c├«t mai mare, pentru a putea pl─âti ratele. C─âci, cum se spune, bancherul ├«┼úi d─â umbrela c├«nd e soare ┼či ┼úi-o ia c├«nd plou─â - adic─â atunci c├«nd ┼úi-ai pierdut slujba. M─â g├«ndesc dac─â nu cumva ├«n aceste probleme ar fi nevoie de o prezen┼úa mai activ─â a societ─â┼úii civile, care ├«n Rom├ónia este prea mult preocupat─â de politic─â. Eu ├«n┼úeleg c─â e nevoie de un Parlament curat, dar e nevoie ┼či de o economie curat─â. Pentru asta, e nevoie ┼či de cultur─â. Dar nu ┼čtiu exact unde ar trebui plasat─â ├«n aceast─â ecua┼úie. R─âzvan Penescu: Eu s├«nt un fel de dr. Jekyll ┼či Mr. Hyde, pentru c─â ziua lucrez la o firm─â de consultan┼ú─â financiar─â, iar seara m─â ocup de site-ul liternet.ro, a┼ča ├«nc├«t a┼č putea s─â comentez cele dou─â lumi ├«ntre care m─â mi┼čc. Cred c─â oamenii de cultur─â s├«nt un pic cam tri┼čti, iar oamenii de afaceri s├«nt un pic cam obosi┼úi. C├«nd oamenii de cultur─â ├«┼či plaseaz─â triste┼úea peste oboseala oamenilor de afaceri, apare o reac┼úie de respingere. Problema este c─â oamenii de cultur─â ar trebui s─â-┼či ├«n┼úeleag─â mai bine "consumatorii", s─â se deschid─â c─âtre ei, s─â le ├«n┼úeleag─â nevoile ┼či timpul, s─â nu propun─â opere care s─â fie prezentate doar ├«n cerc restr├«ns sau cu u┼čile ├«nchise ┼či, ├«n principiu, s─â ├«ncerce s─â comunice mai bine ┼či cu publicul, ┼či cu oamenii de afaceri care ar putea finan┼úa proiectele culturale. Experien┼úa dob├«ndit─â la LiterNet.ro mi-a ar─âtat c─â trebuie ca oamenii de cultur─â s─â fie interesa┼úi de ceea ce vrea consumatorul, s─â nu-l victimizeze pentru c─â nu le cump─âr─â produsul, s─â nu-l invadeze cu triste┼úea lor. ┼×i apoi, dac─â oamenii de cultur─â le pretind celor din mediul de afaceri s─â fie preocupa┼úi de zona cultural─â, atunci ┼či ei, la r├«ndul lor, ar trebui s─â ├«ncerce s─â ├«n┼úeleag─â limbajul ┼či preocup─ârile oamenilor de afaceri, astfel ├«nc├«t, atunci c├«nd le solicit─â colaborarea sau finan┼úarea, s─â poat─â comunica mai eficient. Andrei Ple┼ču: Am observat, ├«n ultimii 15 ani, c─â tot ce nu func┼úioneaz─â se transfer─â societ─â┼úii civile. Dar s─â nu uit─âm c─â ┼či societatea civil─â are toate p─âcatele societ─â┼úii "necivile" ├«n care tr─âim. Mi se pare important - ┼či acesta este scopul forumurilor noastre - s─â facem contacte, s─â ├«ncerc─âm s─â vedem pe ce pozi┼úii ne afl─âm. Ast─âzi s-au spus lucruri foarte interesante, chiar dac─â e greu s─â ob┼úii rezultate imediate adun├«nd la un loc "obosi┼úi" ┼či "tri┼čti", f─âc├«nd un melanj din aceste dou─â categorii melancolice. Cred totu┼či c─â e important ca fiecare dintre noi s─â cread─â c─â cel─âlalt exist─â, c─â e un partener posibil, c─â e o valoare util─â. Dac─â facem, de ambele p─âr┼úi, acest pas, vom putea ├«ncepe un tip de evolu┼úie care s─â fie ├«n beneficiul tuturor. A┼č avea, ├«n final, o observa┼úie despre rela┼úia dintre ru┼čine ┼či vinov─â┼úie. Dac─â ar fi s─â facem un colocviu pe aceast─â tem─â ├«n ambian┼úa cultural─â curent─â am afla, printre altele, c─â acestea s├«nt dou─â concepte masiv marcate cultural: s├«nt lucruri care au fost s─âdite ├«n atmosfera dezbaterii interioare a fiec─âruia dintre noi printr-o anumit─â evolu┼úie cultural─â. Despre ru┼čine ┼či vinov─â┼úie afli, citind Dostoievski, ceva la fel de interesant ca atunci c├«nd cite┼čti Friedman, care a fost vedeta discret─â a acestei dezbateri. Experien┼úa mea concret─â ├«n Rom├ónia arat─â c─â ceea ce lipse┼čte deocamdat─â este ini┼úiativa generoas─â, disponibil─â, prompt─â, a lumii de afaceri c─âtre lumea culturii. Mai cur├«nd se ├«nt├«mpl─â ca lumea culturii s─â cear─â, dec├«t lumea afacerilor s─â ofere. Am vrea s─â primim ┼či f─âr─â s─â cerem. Acesta ar fi rezultatul optim.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.