Etica în organizații

Mihaela CONSTANTINESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
Etica în organizații jpeg

De douăzeci şi ceva de ani încoace, ne-am obişnuit să auzim de tot felul de cazuri de corupţie şi disfuncţionalităţi ale sistemului public, de la învăţămînt şi sănătate la primării şi fotbal. Deja ultimul exemplu de la Spitalul de Arşi nu ne mai miră, e parte a normalităţii anormale cu care am învăţat să convieţuim. Se fac deal-uri între instituţii publice şi companii private, se „dau“ şi se „iau“ contracte pe bani grei cu statul. Ne-am desensibilizat inclusiv faţă de limbajul asociat corupţiei, nu mai tresărim cînd auzim de mită, termenii au devenit parte dintr-o limbă de lemn care nu mai trezeşte nici o emoţie. Mai e ceva de făcut?

Mă hazardez să răspund afirmativ şi să spun că (încă) nu e prea tîrziu să schimbăm ceva. Şi că, pe lîngă critici, există şi soluţii. Trebuie doar să avem curajul să le aplicăm. Unde? În organizaţii. Să ne imaginăm un manager de instituţie publică sau privată care vrea cu adevărat să schimbe lucrurile în ograda pe care o gospodăreşte. I-ar putea sancţiona prin tăieri de salarii sau chiar prin concediere pe angajaţii care calcă strîmb. Mărul stricat e îndepărtat din lădiţa cu mere bune. Se mai strică un măr, mai facem curat, mai punem un alt măr proaspăt în schimb. Incidente punctuale cer măsuri punctuale. Să ne imaginăm mai departe că managerul nostru de bună-credinţă constată că angajaţii calcă strîmb pentru că „toţi ceilalţi fac aşa“. Poate că lădiţa în sine e putredă şi de acolo prind mucegai şi merele.

Din anii ’80 încoace, cercetări empirice şi teoretice de etică organizaţională arată că mediul sau contextul organizaţional influenţează în mod direct comportamentul (i)moral al angajaţilor. Lădiţa de mere devine poate chiar mai relevantă decît merele individuale pentru a explica de ce angajaţii (nu) acţionează etic. Atunci cînd le sînt impuse, de exemplu, target-uri de performanţă exagerat de înalte (traduse în cifre de vînzări, număr de pacienţi trataţi, număr de ore facturabile etc.) în vederea unei promovări sau chiar pentru a-şi putea păstra locul de muncă, angajaţii vor avea tendinţa să folosească orice mijloace au la îndemînă ca să livreze rezultatele dorite de organizaţie. Specialiştii în etica organizaţională le spun astfel managerilor că trebuie să vadă pădurea dincolo de copaci, că măsurile centrate pe incidente individuale nu dau rezultate pe termen lung şi că e necesar să creeze un mediu etic, pentru a pretinde comportamente etice.

Pînă în prezent, nu dispunem de cercetări care să evidenţieze dacă şi cum integrează organizaţiile din România diverse calităţi morale în propria cultura organizaţională. Avem însă cercetări (puţine, dar să ne bucurăm că măcar există) despre modul în care sînt implementate diferite instrumente etice în structura organizaţională, iar acestea (vezi cercetările derulate de Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Universităţii din Bucureşti, Transparency International sau Centrul de Resurse Juridice privind mecanismele şi instrumentele de instituţionalizare a eticii în România) ne spun, în linii mari, acelaşi lucru. Că organizaţiile din România nu ştiu sau nu vor să vadă pădurea de copaci. Se concentrează aproape exclusiv pe coduri de etică, dar nu se preocupă să le integreze într-un sistem de management al eticii, altfel spus – să implementeze şi să pună în relaţie mai multe instrumente de instituţionalizare a eticii. Codul de etică e un pas important, dar rămîne o acţiune punctuală, atîta timp cît managementul nu se preocupă să facă şi paşii următori pentru a putea vorbi de integritate organizaţională.

Un sistem de management al eticii ne ajută se vedem pădurea în ansamblu şi să o păstrăm curată. Instituţionalizarea normelor morale ar trebui, cel puţin în teorie, să pună în mişcare acele mecanisme care înlătură automat copacii putreziţi. Cu teoria, ca de obicei, stăm bine. Avem însă şi voinţa să o aplicăm?

Mihaela Constantinescu, dr. în filozofie, este cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea Bucureşti. Semnează, împreună cu Valentin Mureşan, lucrarea Instituţionalizarea eticii. Mecanisme şi instrumente (Editura Universităţii din Bucureşti, 2014) şi publică articole de specialitate în reviste prestigioase, printre care şi Journal of Business Ethics.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

vaccin covid foto Pixabay
COVID-19. Unde putem face vaccinul bivalent în România
La finalul săptămânii trecute a sosit în România vaccinul anti-COVID bivalent, care în statele din Vest se administrează încă din septembrie.
Zimbru Romsilva jpg
Un zimbru impunător, filmat la masă într-o pădure din Parcul Natural Vânători Neamț VIDEO
Cel mai mare mamifer terestru din Europa, zimbrul, are în Parcul Natural Vânători Neamț toate condițiile de hrană și adăpost. Este „la el acasă”, după ce specia a fost reintrodusă în urmă cu câteva decenii.
Lukasenko si Vladimir Putin FOTO Profimedia
Lukașenko îl ceartă pe Zelenski că pune condiții „gigantului Rusia” pentru negocieri
Alex=ksandr Lukașenko consideră că Ucraina ar trebui să se așeze la masa negocierilor și că face o „greșeală" prin înaintarea unor condiții prealabile pentru discuțiile de pace cu Rusia.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.