Etajul de la Humanities

Cornel BAN
Publicat în Dilema Veche nr. 261 din 18 Feb 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Faptul c─â dintr-odat─â trebuie ap─ârat─â legitimitatea finan┼ú─ârii publice a umanioarelor ├«n universitate ├«n fa┼úa discursului de tip business arat─â c├«t de departe a ajuns liberalismul economic integrist. Este triumful pe termen lung al vorbei miliardarului Andrew Carnegie, care ├«i felicita pe absolven┼úii unei facult─â┼úi de afaceri pentru decizia acestora de a se concentra exlcusiv pe acumularea de abilit─â┼úi ├«n stenografie ┼či dactilografie, ├«n loc s─â-┼či "piard─â timpul" cu "limbi moarte". Nu este nimic ciudat sau "mitoc─ânesc" aici. Este doar consecin┼úa logic─â a ofensivei principiilor liberalismului economic radicalizat traduse ├«n context academic: ├«nv─â┼ú─âm├«ntul universitar este un bun privat oferit pe pia┼ú─â (de idei ┼či de profesiuni) ├«ntr-o cantitate determinat─â de o cerere variabil─â. Prin urmare, ofertan┼úii de bunuri educa┼úionale neajustate la cerere trebuie s─â fac─â oferta mai atractiv─â pentru consumatori sau s─â reduc─â oferta pentru a r─âm├«ne pe pia┼ú─â. Pe termen lung, cererea ┼či oferta se vor echilibra ┼či toat─â lumea va avea mai mult de c├«┼čtigat dec├«t din sistemele bazate pe principiul c─â ├«nv─â┼ú─âm├«ntul este un bun public. Nu cred c─â e locul aici pentru o critic─â intern─â a argumentului de mai sus. M─â limitez doar la a remarca banalul fapt c─â el se bazeaz─â pe acceptarea principiului c─â ├«nv─â┼ú─âm├«ntul este un bun privat. Op┼úiunea de a accepta sau nu acest principiu este una strict ideologic─â ┼či are consecin┼úe dramatice. Istoria confrunt─ârii ├«ntre integri┼čtii pie┼úei ┼či linia Kant-Weber (umanioarele au o valoare ├«n sine care nu poate fi comercializat─â) a marcat de la ├«nceput universitatea american─â, de┼či ascensiunea primilor a avut loc mai ales ├«n ultimele trei decenii. ├Äntr-o recent─â carte publicat─â de Frank Donoghue, profesor de literatur─â la o universitate de stat american─â, se arat─â c─â ├«n afara unor universit─â┼úi private "care func┼úioneaz─â aproape ca ni┼čte muzee", situa┼úia arat─â destul de trist (Frank Donoghue, The Last Professors: The Corporate University and the Fate of the Humanities, Fordham University Press, 2008. Frank Donoghue este profesor la Ohio State University). ├Än general, recuno┼čti s─âlile celor de la istorie sau literatur─â dup─â mobilierul de anii ┼čaizeci, profesorii ├«nc─ârca┼úi cu norme didactice mari ┼či, mai nou, dup─â num─ârul mare de profesori pl─âti┼úi cu cursul (profesori adjunc┼úi). Dup─â trei decenii de liberalism economic, pia┼úa muncii ├«n universit─â┼úi este una bipolar─â: profesori titulariza┼úi ┼či titularizabili (de-abia 35% din totalul corpului profesoral), ┼či adjunc┼úii, specie deprimant─â, itineran┼úi lipsi┼úi de asigurare medical─â, prin┼či ├«n eterne navete, ┼či care adesea c├«┼čtig─â mai pu┼úin ca studen┼úii doctorali. Ceea ce ├«ngrijoreaz─â cel mai tare este c─â la fiecare angajare de titular/titularizabil se angajeaz─â trei adjunc┼úi. Situa┼úia cea mai dramatic─â este la umanioare. Cu toat─â ma┼čin─âria complicat─â pus─â la punct pentru a atrage bani de la funda┼úii, de la firme ┼či de la fo┼čtii absolven┼úi (se spune c─â numai moartea te scap─â de m├«na lung─â a celor de la "asocia┼úia absolven┼úilor"), cei din Humanities s├«nt ├«n mod tradi┼úional pe deficit. Banii din grant-uri nu prea pot atrage dec├«t tot de la stat (or, National Endowment for the Humanities este o umbr─â a ceea ce a fost odat─â), iar ┼čansa unui post sponsorizat pe bani priva┼úi (endowed chair) este rarisim─â, chiar ┼či pentru aristocra┼úia sistemului (celebrele universit─â┼úi din Ivy League). Spre deosebire de profesorii de la inginerie, economie sau chiar din ┼čtiin┼úele sociale, cei de la umanioare nu au ┼čansa de a cere salarii competitive lucr├«nd ┼či pentru sectorul privat, a┼ča c─â inegalit─â┼úile de retribuire s-au ad├«ncit. Cum s-a ajuns aici? Nu a fost vorba de un efort concertat, zice Donoghue. Doar de p─âtrunderea logicii utilitariste schi┼úate mai sus. Pe m─âsur─â ce, ├«ncep├«nd cu anii ├ó┬Ç┬Ö80, bugetele universit─â┼úilor s-au comprimat, ├«n timp ce num─ârul de studen┼úi a crescut mereu, facult─â┼úile au fost supuse presiunii de a angaja nu pe baz─â de experien┼ú─â sau de calitatea cercet─ârii, ci pe baz─â de pre┼ú. De fiecare dat─â, austeritatea bugetar─â a fost prezentat─â ca m─âsur─â temporar─â, "de tranzi┼úie", ┼či nu ca manifestare a unei logici alternative, vechiul principiu potrivit c─âruia nu po┼úi evalua umanioarele ├«n termenii pie┼úei continu├«nd s─â fie onorat doar la nivel retoric. Remarcile lui Donoghue deprim─â, dar s├«nt bine documentate. Pe de alt─â parte, chiar ┼či autorul recunoa┼čte c─â, ├«n general, regimul de bugetare ┼či organizare al umanioarelor din universit─â┼úile americane continu─â s─â fie marcat mai degrab─â de faptul c─â, ├«n cele din urm─â, aceste facult─â┼úi continu─â s─â existe ┼či s─â dea excelen┼ú─â pentru c─â sistemul continu─â s─â func┼úioneze doar rezist├«nd logicii pie┼úei. Deficitele acestor facult─â┼úi continu─â s─â fie acoperite, mai totdeauna c├«nd e nevoie prin redistribu┼úie, de la bugetul central al universit─â┼úii. Banii gra┼či adu┼či de facult─â┼úile profitabile (┼čtiin┼úe, inginerie) se redistribuie "socialist" ┼či c─âtre umanioare. Da, dac─â ├«┼úi faci treaba decent ┼či cu toate acestea nu po┼úi aduna mai mult de cinci studen┼úi la cursul de literatur─â est-european─â, cursul merge ├«nainte. Da, finan┼ú─ârile nu se aloc─â de regul─â "pe cap de student". Da, bugetele alocate anual de la rectorat s├«nt ├«n general fixe, indiferent de fluctua┼úia cererii. Da, rectoratele for┼úeaz─â adesea fuziuni ├«ntre facult─â┼úile de limbi str─âine, ├«ns─â aceasta nu se face cu concedieri ┼či t─âiat din salarii. Impresia general─â a profesorilor de la Maryland, Brown sau Massachussetts cu care am vorbit despre subiect a fost c─â, de┼či umanioarele s├«nt un fel de cet─â┼úeni de m├«na a doua ├«n universitate, soarta lor nu este decis─â ├«n mod strict pe grila legit─â┼úilor pie┼úei. Este un fel de economie mixt─â cu geometrie variabil─â ├«n care principiile pie┼úei ┼či ale interven┼úionismului se amestec─â dup─â proceduri de negociere colectiv─â a regulilor ├«n care capacitatea de organizare a profesorilor ┼či expertiza lor juridico-organizatoric─â ├«n fa┼úa administratorilor joac─â un rol decisiv. Cum se men┼úin ├«ns─â ├«n via┼ú─â aceste principii ├«n fa┼úa ├«ncerc─ârilor de a recoda semnifica┼úia social─â a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului universitar spre integrarea lui total─â ├«n economia de pia┼ú─â? Un profesor de literatur─â de la Universitatea Columbia spunea c─â melancoliei generate de situa┼úia trist─â a umanioarelor trebuie s─â i se prefere activismul profesional bazat pe acceptarea premisei c─â "universit─â┼úile ├«n general ┼či studiul literaturii ├«n particular nu s├«nt un fel de esen┼úe platonice autonome, ci institu┼úii sociale ├«ntemeiate pe un mandat social" (Bruce Robbins, "The Scholar in Society", The Chronicle of Higher Education, 8 iunie 2007). Or, acest mandat trebuie ap─ârat ├«n cel mai convingator mod posibil, at├«t prin cultivarea meritocra┼úiei ├«n interiorul facult─â┼úilor de umanioare, c├«t ┼či prin contestarea inevitabilit─â┼úii aplic─ârii principiilor pie┼úei complet dereglementate ├«n interiorul universit─â┼úii. ├Än loc de retrageri estetizante ├«n turnul de filde┼č, trebuie construite de jos ├«n sus forme democratice de organizare a profesoratului, care s─â fie capabile de ac┼úiune colectiv─â ├«mpotriva transform─ârii organiz─ârii interne a universit─â┼úii pe modelul firmelor de prest─âri de servicii. Din acest punct de vedere subtilitatea juridic─â, solidaritatea ┼či talentul organizatoric vor conta mai mult ca ├«nainte. Miza nu este doar ap─ârarea drepturilor universitarilor ├«n fa┼úa comercializ─ârii generale, ci chiar capacitatea democra┼úiei de a-┼či produce pe termen lung necesarii anticorpi de g├«ndire critic─â, reflexivitate ┼či autonomie.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.