Este România în măsură să exporte democraţie?

Traian BĂSESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 95 din 10 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

România este un stat care de cîţiva ani buni şi-a dobîndit eticheta şi aprecierea ca fiind un stat democratic. Întrebarea este cît de rapid se face importul de democraţie într-o ţară cum este România. Cît de rapid s-au produs schimbările şi cît de profunde au fost ele după căderea regimului Ceauşescu? Chiar de a doua zi susţineam tot ce înseamnă democraţie de tip european. De la a o afirma pînă la a o avea este o cale lungă, iar eu vă pot spune că România, îndeplinind criteriile de la Copenhaga, fiind fără nici un semn de întrebare definită ca o ţară democratică, încă are probleme. Are probleme care n-o afectează profund, dar asta nu înseamnă că odată cu dobîndirea statutului de stat democratic totul funcţionează la nivelul unor democraţii experimentate. O să dau şi cîteva exemple, pentru că mă obligă poziţia să ies din dezbaterea pur teoretică. Avem Parlament ales, Guvern, preşedinte ales, avem presă liberă, justiţie independentă. Problema este: funcţionează toate aceste instituţii la standarde democratice? Numai dacă ne uităm la justiţie constatăm că, deşi avem o Constituţie, o Curte Constituţională, toată structura justiţiei moderne, avem legi moderne, satisfacţia populaţiei faţă de justiţie este extrem de scăzută. De regulă, sîntem judecaţi după conţinutul legilor şi, dacă vreţi, tot pentru exemplificare, aici este şi marea problemă pe care România o are cu procesul de integrare. Nu spune nimeni că are legi proaste, din punctul de vedere al justiţiei, mai trebuie ajustate pe ici-pe colo, dar fondul lor este democratic. "Bătălia" Comisiei Europene cu România este ca justiţia să facă ce scrie în lege, de fapt este bătălia societăţii civile, a omului nemulţumit de justiţie, este o manifestare democratică, dar care creează o presiune pe sistem, în aşa fel încît el să lucreze în conformitate cu legile democratice pe care statul român le are. Aşa cum sîntem, am parcurs indiscutabil un drum destul de lung în 15 ani, iar statul democratic de azi nu mai are nimic comun cu statul de dinainte de decembrie 1989. S-a produs aşezarea de fond a României pe direcţia a ceea ce înseamnă democraţie de tip european, cu lacunele de diferenţă dintre realitate şi lege, dar ea s-a produs, este profundă, democraţia este ireversibilă în România. Care sînt obligaţiile României în calitatea ei de ţară europeană în raport cu ţările din zonă? Aşa cum am fost un importator de democraţie în primii ani după revoluţie, avem obligaţia să devenim un exportator de democraţie către ţările din Balcanii de Vest şi către ţările din bazinul Mării Negre. România are o frontieră de peste 2.000 km cu spaţiul non-european: Moldova, Ucraina, spaţiul ex-iugoslav. Avem Marea Neagră, o frontieră cu extraordinar de multe probleme. Este România în măsură să exporte democraţie? Răspunsul meu categoric este "Da". Sîntem la stadiul la care, prin participare la organisme regionale specifice sud-estului Europei, prin participare la organisme care reunesc ţări din jurul Mării Negre, România a devenit deja un exportator de democraţie prin principiile pe care le afirmă şi le susţine în aceste conferinţe. Am avut discuţii cu lideri ai statelor din Balcanii de Vest, tot timpul poziţia noastră a fost "nu închideţi drumul Balcanilor de Vest către Europa prin blocarea în atitudini şi poziţii care nu sînt în standarde europene". Dacă Balcanii de vest au un potenţial distructiv consumat în război, în crime de război, zona Mării Negre acumulează potenţial negativ, fie în nord, în zonele de conflict mai mult sau mai puţin îngheţate - Transnistria, Osetia -, fie în relaţiile colaterale dintre state. Dacă Balcanii de Vest sînt o zonă în care UE, NATO, OSCE s-au implicat, zona Mării Negre este încă neglijată şi acumulează continuu potenţial negativ. Singurul mod de a preveni ca pe termen mediu şi lung zona Mării Negre să devină o zonă explozivă este exportul de democraţie. Fie că-l face UE, fie că-l face NATO, fie că-l face România în relaţiile bilaterale, fie că-l fac mai multe state în organizaţii regionale, fără o puternică împingere a democraţiei către zona statelor Mării Negre, această zonă va acumula un potenţial conflictual care mai devreme sau mai tîrziu va crea probleme regionale, cel puţin. Vin la un subiect pe care l-am mai abordat şi în discuţii cu politicienii europeni: Ucraina. Aici, în zona Mării Negre, se produce un al doilea val de democratizare. A fost primul val în Europa de Est la sfîrşitul anilor '80 şi zona Mării Negre cunoaşte în spaţiul ex-sovietic un al doilea val, la peste 10 ani distanţă. Georgia, Ucraina, chiar Moldova, se constituie în noi democraţii. Problema este: doar îi aplaudăm sau îi şi sprijinim? Pentru că, aşa cum ştim din România, din experienţa democraţiei noastre, una este să cîştigi alegerile democratic şi cu totul altceva să cîştigi şi puterea. Preşedintele Iuşcenko a cîştigat alegerile, dar are nişte structuri ale vechiului regim care numai democratice nu sînt. Dacă ne vom limita la a-l felicita şi a-i da flori şi nu-l sprijinim efectiv să democratizeze instituţiile statului, vom regreta şi noi, şi ucrainenii că am avut cîndva o şansă.

marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.
index jpeg 8 webp
Părinți la judecată
Totdeauna au existat dezacorduri între părinți și copii; ar fi ciudată o lume în care să nu existe acest tip de neînțelegeri!
p 13 sus Universitatea Babes Bolyai WC jpg
Aș fi fost o exigentă profă de mate
Se spune despre anumite telefoane care îți schimbă viața că ții minte cu precizie detaliile momentului în care te-au găsit.
index jpeg 5 webp
Cîteva ocazii
Oi fi ratat astfel ultima șansă să primesc o ofertă de „muncă cinstită”?
p 14 986 t blocat in propriul film jpg
Blocat în propriul film
Ajung acasă și deschid calculatorul, scriind Andrei Cătălin Băleanu.
Rue Campo Formio   Paris XIII (FR75)   2021 06 29   1 jpg
Oameni ca mine
Mai toate amintirile se mătuiesc fără să se șteargă, chiar dacă știu că odată au fost bune.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîne iubirea
„Koi no yokan” este un termen folosit pentru a desemna un fel de „premoniție a iubirii”.
985 t 10 Ilustratie de Jules Perahim jpg
„Și nu mă înșel în privința asta”
Un obiect manufacturat rătăcit în montura metalică a unei cărți

Adevarul.ro

image
Singura fabrică românească de ciocolată și-a cerut insolvența
În perioada de glorie, fabrica producea 2.000 de tone de ciocolată pe an. Unul dintre sortimente a fost premiat cu medalia „Marca de Aur“.
image
Fanii lui David Attenborough, dezgustați de scenele din cel mai recent documentar: „Nu voiam să văd asta”
Ultimul episod al documentarului TV Wild Isles, al cercetătorului David Attenborough, a trezit repulsie în unii telespectatori.
image
De ce sunt finlandezii cei mai fericiți oameni din lume
Românii sunt mai fericiți față de anul trecut, potrivit World Happiness Report, care arată că ţara noastră a urcat 4 locuri în acest top. Cea mai fericită ţară, din cele 137 câte au fost incluse în clasament, rămâne Finlanda.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.