Este profitabil să fii altruist

Oana ANTON
Publicat în Dilema Veche nr. 281 din 5 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ascuns de privirile trecătorilor, pe o străduţă din zona La Ribera din Barcelona, Palatul de Muzici Catalane este un exemplu reprezentativ al curentului modernist. În foaierul său, un întreg perete este acoperit cu plăci de marmură neagră inscripţionate cu numele a peste 100 de companii din Spania: sînt numiţi prieteni ai culturii, membrii fondatori sau sponsori "Gold" şi "Silver". Pe baza donaţiilor acestor corporaţii, Guvernul catalan a reuşit să restaureze atît Palatul Muzicii, cît şi una dintre celebrele case ce poartă semnătura lui Gaudí " "La Pedrera". Este evident că, fără sprijinul companiilor amintite, implicate fie prin intermediul unor fundaţii corporatiste, fie prin donaţii ori sponsorizări directe, aceste două monumente ale UNESCO nu ar fi putut fi azi accesibile publicului. Sofocle spunea că "fiecare binefăcător se gîndeşte puţin şi la el însuşi". Rezultatele implicării în sprijinirea culturii catalane nu s-au lăsat mult aşteptate… Cei 3 "R" Asemenea acţiuni de sprijin ilustrează conceptul de "responsabilitate socială corporativă" (CSR) şi ajută companiile să se bucure de respect, reputaţie şi recunoaştere. În cazul companiilor, cei trei "R" joacă un rol tot mai important în construcţia unei imagini respectabile în ochii partenerilor de business, în fidelizarea clienţilor şi, nu în ultimul rînd, în motivarea angajaţilor. Aceste acţiuni nu trebuie confundate cu mecenatul, cu actele de caritate sau cu simple demersuri ale unei campanii de relaţii publice; pentru aceste organizaţii, ele reprezintă o investiţie pe termen lung şi aduc beneficii atît companiei, cît şi comunităţii din care ele fac parte. Ca un prim rezultat, programele culturale de responsabilitate socială au capacitatea de a instaura încrederea între o companie şi publicul său, iar acest sentiment, odată cîştigat, poate ajuta organizaţia să supravieţuiască crizei. În ceea ce priveşte domeniile susţinute de companiile active în România, cele mai multe sponsorizări revin programelor de mediu, educaţie, sănătate şi sprijin comunitar. Companiile au cheltuit anul trecut pentru programele de responsabilitate socială corporativă aproximativ 7,6 milioane de euro, potrivit rapoartelor de activitate trimise organizaţiei Forumul Donatorilor din România. Pe primele poziţii în topul donatorilor s-au clasat, în ordine, Petrom, Vodafone şi Banca Transilvania. Pentru organizaţii, decizia susţinerii unui anumit sector este influenţată de industria din care fac parte, comunitatea în care îşi desfăşoară activitatea, cultura organizaţională şi, nu în ultimul rînd, de clienţi şi de parteneri. Rezultatele acţiunilor nu sînt întotdeauna direct proporţionale cu bugetul investit. Astfel, potrivit Bilanţului Responsabilităţii Sociale pe anul 2008, bazat pe răspunsul a 76 de bloggeri, în topul companiilor care au realizat acţiuni de CSR pe prima poziţie se situează Vodafone. Urmează Petrom, Tuborg, Orange, Unicredit, Coca-Cola, BRD, Cosmote, Procter & Gamble şi Germanos. "Cenuşăreasa" bugetelor de CSR Cauzele în care companiile ar trebui să investească sînt, în opinia bloggerilor: mediul, comportamentul civic al publicului, sprijinirea tinerilor talentaţi, ajutorul categoriilor defavorizate, grija faţă de angajaţi şi, ulterior, sănătatea, cultura şi sportul. O explicaţie pentru această ordine ar putea fi faptul că, cel mai adesea, programele de CSR dedicate culturii se adresează unui public specific, cu educaţie şi venituri peste medie, iar în final acestea nu beneficiază de o expunere mare în mass-media. Cultura devine astfel "Cenuşăreasa" bugetelor de CSR locale. Dintre cele peste 25 de companii cu bugete de CSR de peste 100.000 de euro, mai puţin de o treime au înscris cultura pe lista de priorităţi. Cele mai elocvente exemple de investitori în cultură sînt Alexandrion Group, Japan Tabacco International (JTI), Unicredit Ţiriac, Zentiva, Enel, Mercedes-Benz şi Vodafone. Motivaţiile sînt diferite în funcţie de profilul companiei: în cazul unei firme nou intrate pe piaţă, investiţia într-un program cultural poate crea un curent favorabil unei decizii în mediul de business şi în rîndul societăţii civile, iar pentru alta, poate fi un instrument de consolidare a reputaţiei. JTI a ales să îşi desfăşoare programele culturale sub numele "Întîlnirile JTI", promovînd în România marile valori culturale internaţionale (Bejart Ballet, compania Nacional de Danza, Cullberg Ballet, Nacho Duato, Mats Ek, Joaquin Cortes) şi susţinînd financiar Festivalul "George Enescu". Alexandrion Group a sponsorizat în special programele dedicate teatrului şi actorilor. Şi în cazul Unicredit Ţiriac Bank, cultura este o parte din platforma de comunicare, banca avînd în desfăşurare parteneriate cu diverse evenimente culturale, precum Festivalul Internaţional de Film "Anonimul" sau Bienala de Artă Contemporană Bucureşti. Aceeaşi companie a transformat un sediu spaţios, plasat central, în Centru pentru Artă & Cultură Contemporană. Răvan Ion şi Eugen Rădescu coordonează programele Pavilion Unicredit: e vorba de expoziţii periodice, de un centru de documentare, de ateliere şi de conferinţe etc. De altfel, Unicredit Ţiriac este una dintre puţinele instituţii private care nu intenţionează să îşi reducă bugetul alocat culturii, menţinîndu-l la nivelul anului trecut, respectiv 800.000 de euro. Principala activitate de sponsorizare este Festivalul "George Enescu". Cele mai multe sistări ale investiţiilor s-au produs în rîndul jucătorilor din sectorul auto, imobiliar şi financiar-bancar, unde criza a lovit încă din toamna anului trecut. Cu reduceri ale profitului se confruntă majoritatea companiilor, prin urmare este de aşteptat ca multe alte industrii să fie reţinute în alocarea de donaţii sau sponsorizări. Adevăratele tăieri de bugete urmează de-abia anul viitor. Sistarea sponsorizărilor şi a investiţiilor în programe de CSR poate avea un efect de bumerang, atît în imagine, cît şi în vînzări, pentru că tocmai acum corporaţiile se confruntă cu cel mai mare deficit de încredere. Renunţarea la aceste programe spulberă practic rezultatele pozitive obţinute în trecut, iar pe viitor face mult mai puţin credibil în ochii publicului efortul de "cetăţean responsabil" al companiei. Oana Anton este redactor la Capital.

Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Iubirile Principesei Margareta: un student socialist și un actor
Principesa Margareta împlinește la 26 martie vârsta de 74 de ani. Fiica cea mare a regelui Mihai I a avut două mari iubiri în viață: Gordon Brown, cel care avea să devină prim-ministru și actorul Radu Duda, cu care s-a căsătorit.
image
„Regele criptomonedelor”, răpit și torturat după ce și-a înșelat investitorii cu 29 de milioane de dolari
Aiden Pleterski, în vârstă de 23 de ani, care s-a autoproclamat „regele criptomonedelor din Canada” a fost răpit și torturat, după ce și-ar fi înșelat investitorii cu 29 milioane de dolari, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.