"Este nevoie de informaţie şi pregătire..." - interviu cu Valentina ZAHARIA, director de dezvoltare al Fundaţiei "Copii în dificultate" -

Publicat în Dilema Veche nr. 132 din 3 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Din 2003, Ministerul Educaţiei a aprobat înfiinţarea unei clase de şcoală şi a trei clase de grădiniţă pentru copiii cu autism. Cum se desfăşoară lucrurile în aceste clase? Faptul că Ministerul Educaţiei a aprobat, în urmă cu trei ani, înfiinţarea acestor clase este un lucru extraordinar, însemnînd recunoaşterea acestei categorii de copii cu probleme. Lucrurile nu se desfăşoară aşa cum ar trebui, în primul rînd pentru că nu există profesori/educatori titulari pe aceste posturi. În fiecare an trebuie să ne ocupăm de pregătirea educatorilor, iar dacă avem norocul să ni se repartizeze un suplinitor ieşit la pensie, lucrurile se complică şi mai mult. În al doilea rînd, nu există un curriculum naţional după care să se lucreze la aceste clase. Ministerul şi-a dat acordul ca noi să putem aplica la aceste grupe metodele terapeutice şi educaţionale care se aplică cu succes în străinătate. În România, multă lume crede că autismul este o boală legată de auz. Ce-ar trebui făcut pentru informarea, înţelegerea şi conştientizarea societăţii în privinţa autismului? Fundaţia noastră s-a confruntat cu această problemă încă în urmă cu cinci ani, de cînd am iniţiat acest serviciu - Centru de zi pentru copiii cu autism. De aceea, în fiecare an am organizat cîte un eveniment gen seminar, masă rotundă sau conferinţă, care să aducă un plus de informaţii şi să dea posibilitatea celor care se confruntă cu această problemă (părinţi, specialişti) să iniţieze discuţii şi să găsească răspuns la întrebările lor. Repet, aceste evenimente se adresează în mod direct celor implicaţi în îngrijirea copiilor cu autism. Pentru conştientizarea societăţii trebuie organizate campanii de informare prin mass-media, prin care să se explice, pe înţelesul tuturor, că aceste persoane (cu autism) nu au nici deficienţe de auz şi nu sînt nici "handicapate mintal". Ele devin persoane cu deficienţe asociate, dacă nu sînt tratate aşa cum trebuie sau nu se intervine la timp. Credem că o altă măsură importantă în acest sens ar fi să se aprofundeze informaţiile despre acest sindrom, în curriculum-ul universitar al facultăţilor de psihologie, asistenţă socială şi medicină. Conferinţa internaţională de anul acesta, organizată de fundaţia pe care o conduceţi împreună cu dna Monique Gruber, soţia ambasadorului Germaniei la Bucureşti, a avut un impact social, dar şi personal, extraordinar. Ce se va întîmpla în viitor? Veţi publica actele colocviului, veţi demara alte proiecte? Este adevărat că anul acesta am organizat evenimentul cu impactul cel mai mare. Ni s-a demonstrat încă o dată că este nevoie de informaţie şi de pregătire în domeniu. Lucrările conferinţei vor fi publicate pe un site... imediat ce acesta va fi gata. O primă acţiune este aceea că am început deja pregătirea evenimentului de anul viitor. Dar, pornind de la concluziile generale ale conferinţei de anul acesta, Fundaţia "Copii în dificultate" şi-a trasat un plan de proiecte pentru perioada ce urmează, plan pentru care s-au demarat discuţii cu prim-ministrul, cu autoritatea pentru protecţia copilului, Ministerul Educaţiei etc. Acest plan constă în înfiinţarea unui centru de formare pentru specialişti şi părinţi, înfiinţarea unui centru pentru diagnosticare timpurie, elaborarea unui curriculum naţional pentru clasele/grupele destinate copiilor cu autism, înfiinţarea unor centre pentru adolescenţi şi adulţi şi organizarea unei campanii de strîngere de date pentru formarea unei baze de date cu numărul persoanelor cu autism (copii şi adulţi), pentru a se cunoaşte amploarea fenomenului în România. Dl Matei Călinescu spunea că, în legislaţia românească, problema adulţilor cu autism este complet neglijată. Ce s-ar putea face? Din păcate, după vîrsta de 14 ani educaţia şi îngrijirea persoanelor cu autism devine o problemă. Mai mult decît atît, după vîrsta de 18 ani nici măcar nu se mai regăsesc în statistici ca persoane cu autism, ci automat devin schizofrenici. Trebuie înţeles că un copil cu autism devine un adult cu autism şi nu schizofrenic. Pînă nu se înţelege acest lucru, nu se poate face nimic. Autorităţile trebuie să sprijine iniţiativele ONG-urilor şi ale celor care înfiinţează centre pentru adolescenţi şi adulţi, cu scopul de a se asigura continuitatea educaţiei şi a terapiei, altfel tot ce se întreprinde pînă la această vîrstă se pierde în numai cîteva luni. Şi tot în acest sens, ne întoarcem la campaniile de conştientizare a comunităţii prin care trebuie să explicăm că aceşti oameni (autiştii) au nevoie de sprijinul nostru pentru a se integra, deoarece percep într-un mod diferit lumea. a consemnat Simona SORA

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Campania de recrutare a Kievului capătă ritm. Noile metode prin care sunt atrași voluntari pentru armata ucraineană
Campaniile menite să intensifice recrutarea voluntară, inclusiv campanii de relații publice au pus pe roate efortul de mobilizare a noi recruți pentru armata ucraineană, pe fondul entuziasmului scăzut al ucrainenilor de a se înrola, relatează Reuters și The Guardian.
image
Cum să folosești corect aerul condiționat de la mașină. Sfaturi pentru economia de combustibil: „nu mori, va fi rece mașina” VIDEO
Vara aceasta, temperaturile ridicate ne fac să apelăm din ce în ce mai des la aerul condiționat al mașinii. Însă, o utilizare incorectă a acestuia poate duce la un consum crescut de combustibil și chiar la probleme tehnice.
image
Seceta lovește România. Sute de localități rămân fără apă. Se face apel la rațiune
România se confruntă cu o criză acută a apei, zeci de localități rămânând fără această resursă vitală. Seceta prelungită a dus la scăderea semnificativă a nivelului în lacurile de acumulare, iar debitele râurilor sunt sub media multianuală.

HIstoria.ro

image
Destinul unui general uitat, în „Historia” de iulie
„Rareori un simț mai înalt al datoriei și al dreptății s-a împerecheat cu o mai desăvârșită simplicitate, cu o mai prietenească modestie,” spunea istoricul Gheorghe Brătianu despre Nicolae Dăscălescu – general decorat, apoi deținut politic și țăran sărac. Descoperiți un destin excepțional.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni
image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?