Este Moldova pregătită pentru UE?

Igor MUNTEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 109 din 23 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La 27 februarie 2005, cu două săptămîni înainte ca alegerile parlamentare să schimbe "la faţă" peisajul politic de la Chişinău, Republica Moldova a semnat la Bruxelles un Plan de acţiune cu UE. Deşi nu se referă la obligativitatea asimilării "aquis-ului comunitar" şi nici nu promite "o perspectivă europeană", mult aşteptată la Chişinău, Planul de acţiune este centrat pe cîteva priorităţi: (1) implicarea UE în procesul de reglementare a conflictului transnistrean (inclusiv managementul eficient al frontierei cu Ucraina), (2) consolidarea instituţiilor democratice şi supremaţia legii (alegeri, libertatea de expresie, justiţie), (3) consolidarea sectorului privat şi relansarea reformelor economice (regim de tarife preferenţiale), (4) întărirea capacităţii administrative şi judiciare (anticorupţie, stoparea migraţiei ilegale), (5) eradicarea sărăciei şi întărirea relaţiilor cu organizaţiile financiare internaţionale. Ce poate face Europa pentru Moldova? Spre deosebire de alţi ani în care a tratat cu Republica Moldova de pe "poziţii de forţă", Comisia Europeană pare a fi acum mult mai favorabilă Moldovei. Deschiderea Delegaţiei UE la Chişinău şi implicarea directă a UE în procesul de reglementare sînt semne clare de interes, dar aceste semnale nu trebuie să se oprească aici. Ce aşteaptă moldovenii de la UE? O perspectivă europeană, după 2007, dacă Planul de acţiune va fi aplicat satisfăcător. Îndeplinirea criteriilor politice de la Copenhaga, în a doua fază, ar trebui să ducă la aderarea Moldovei. În al doilea rînd, liberalizarea regimului de vize. UE ar putea perfecta vize Schengen multiple, pe termen mai lung, pentru diverse categorii de persoane. De exemplu, persoanele şi delegaţiile oficiale (membrii Guvernului, parlamentarii), oamenii de afaceri, cercetătorii ştiinţifici ar trebui să beneficieze de vize Schengen multiple pe 3-5 ani; studenţii, elevii, lectorii universitari - pe 1-2 ani (un asemenea acord a fost deja semnat de Franţa şi Italia cu Federaţia Rusă). Liberalizarea regimului de vize ar contribui la "europenizarea" instituţiilor din Republica Moldova şi, totodată, la uşurarea presiunii emigraţioniste, inclusiv prin legalizarea migranţilor ilegali, care n-au comis alte încălcări ale legii, şi stabilirea unor cote, iniţial pentru muncitorii sezonieri, ulterior şi pentru alte categorii. În al treilea rînd, deschiderea asimetrică şi reală a pieţei UE pentru producătorii din Republica Moldova, care ar include eventual şi accesul garantat pentru exporturile (legalizate de Republica Moldova) din Transnistria, astfel ca oamenii de afaceri de acolo să fie interesaţi să se înregistreze ca agenţi economici legali ai Republicii Moldova. Chiar de la prima sa sesiune din aprilie 2005, Parlamentul a adoptat unanim o Declaraţie Politică statuînd aderarea la UE drept obiectiv strategic. Guvernul a adoptat un Program de implementare a Planului de acţiune. Progresul va fi măsurat prin rapoarte periodice de evaluare. Autorităţile moldovene aveau obligaţia de a prezenta un raport la un an de implementare (2005 -2006), în timp ce UE va efectua o evaluare paralelă (în iunie). Nerăbdător să-şi confirme angajamentele asumate, Ministerul de Externe de la Chişinău a elaborat în 2005 două rapoarte intermediare (în lunile august şi noiembrie), rămase fără comentarii din partea UE. Aceste rapoarte interimare au fost intens criticate de societatea civilă din Republica Moldova, nici unul nefiind suficient de credibil, transparent şi documentat. UE a descurajat orice discuţii privind conturarea unei finalităţi de integrare. Moldovenii ar dori să audă un mesaj clar: vă primim, chiar dacă nu acum. O altă problemă - cu efecte demoralizatoare pentru Moldova - este că relaţiile UE promovate în regiune au fost centrate mult timp pe optica "business-ului comun" cu Rusia, ceea ce se reflectă indirect şi asupra atenţiei acordate unor ţări mai mici, cum este Moldova.Mai mulţi experţi menţionează că într-un stat slab şi o ţară săracă este foarte greu să convingi societatea să efectueze reforme dureroase fără a defini în mod explicit care este scopul final sau fără ca obiectivele de integrare să fie recunoscute ca atare de UE. La rîndul său, UE pedalează pe o abordare numită generic "ambiguitate constructivă", aşteptînd ca autorităţile de la Chişinău să se mobilizeze pentru atingerea obiectivelor de integrare, edificînd un stat viabil, stabil şi democratic, pe baza unor legături strînse şi valori europene legate de democraţie, supremaţia legii, drepturile omului, inclusiv libertatea de expresie. Un fel de: faceţi voi ce trebuie şi apoi mai vedem. Ce poate face Moldova pentru "europenizarea" sa? Din păcate sau din fericire, Republica Moldova nu are alternativă faţă de oferta UE (Planul de acţiune) şi, respectiv, înţelege că doar aplicarea cu succes a acestui Plan îi va putea demonstra credibilitatea, îi va oferi accesul pe pieţele europene şi îi va aduce sprijin financiar şi politic. Dar un obstacol important faţă de implementarea Planului este chiar modul în care a fost conceput: prea complicat, prea ambiţios şi prea general totodată. Negociind în regim confidenţial şi avînd la activ o experienţă mai mult decît modestă, autorii ("scriitorii") actualului Plan de acţiune au încercat să deseneze o ofertă cît mai ambiţioasă pentru UE, şi totodată cît mai dificil de implementat pe plan intern. Integrarea UE rămîne exclusiv la nivelul discursului bombastic al politicienilor şi aproape niciodată nu coboară la nivelul politicilor sectoriale. Reformele sînt condiţionate extern, iar rolul birocraţiei de stat în implementarea politicilor care derivă din structura Planului este cel puţin dubios. Calitatea serviciului public este sub orice critică, iar ajustările propuse prin Strategia de Reformă a Administraţiei Centrale (decembrie 2005) se ciocnesc în mod explicabil de rezistenţa factorului politic. Existenţa unei stabilităţi politice relative în anul 2005, datorate unei cooperări "constructive" între PCRM şi aliaţii săi politici, reprezintă cu siguranţă un factor necesar, dar insuficient pentru convertirea aspiraţiilor în materie de politici efective. Stabilitatea politică se datorează consensului atins de către toate formaţiunile parlamentare din Republica Moldova în vederea obţinerii unui statut de membru al UE. Totuşi Moldova nu este astăzi nici măcar "candidat potenţial" pentru că se confruntă cu numeroase slăbiciuni structurale. Problema-cheie ţine de calitatea reformelor interne pentru că, chiar dacă s-ar găsi o soluţie fezabilă în 2006 pentru reglementarea conflictului transnistrean, Republica Moldova tot nu ar fi capabilă să se asocieze Uniunii Europene: instituţiile sale sînt prea slabe, autorităţile publice prea dominate de "verticala puterii", în timp ce economia subterană şi conflictul nereglementat din Transnistria sînt piedici mult prea serioase pentru a speria chiar şi pe cei mai înfocaţi "avocaţi" ai Republica Moldova în UE. O gravă carenţă este şi "conservarea" unei abordări asistenţialiste faţă de UE, odată cu evitarea responsabilităţii individuale şi mimarea unui proces de reforme interne, mult prea dependent de finanţarea externă. Lipsa de gîndire strategică în gestionarea procesului intern de "europenizare" prin "contaminare instituţională" poate fi astăzi cel mai mare obstacol pe calea integrării europene a Republicii Moldova. Procesul este dificil şi nimeni nu trebuie să se aştepte la concesii în aplicarea regulilor de calificare ale UE.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Libertățile lui Niță
Dosarul de față marchează un secol de la acea Constituție și o privește cu luciditate.
constitutia din 1923 2 jpg
Triumful efemer al brătianismului – Constituția de la 1923
Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu
img jpg
De la formă la forță: starea de asediu
O altă Constituție urma să fie proclamată la sfîrșitul lui februarie 1938, instaurînd formal autoritarismul carlist.
p 11 Carol al II lea WC jpg
Între bovarism și realitate tradiții constituționale la centenar
Constituția din 1923 e mai mult un abandon al constituționalizării și, în felul ei, un pas precar spre maturizare.
p 12 Juliu Maniu WC jpg
p 13 Statuia lui Ion I C  Bratianu WC jpg
Cît de liberală putea fi Constituția din 29 martie 1923?
Din punct de vedere politic, adoptarea Constituției României Mari reprezintă un considerabil succes al PNL.
culisele promulgarii constitutiei din 1923 bataie ca in filme in jpg
A fost suficient să vi se prezinte chestiunea femeilor...
Dl. V. Pella: Ce legătură are igiena cu drepturile politice ale femeilor?
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.

Adevarul.ro

image
Femeia fatală a anilor '70: „M-am săturat să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat!“ VIDEO
Talentată și frumoasă, Vasilica Tastaman, femeia fatală a anilor '70, a atras cu mare ușurință spectatorii în sălile de spectacole și bărbații în viața ei. Este una dintre marile actrițe pe care le-a avut România. Astăzi se împlinesc 20 de ani de la decesul artistei.
image
Céline Dion la 55 de ani. Ce i-ar fi declanșat boala nemiloasă: „I-au dispărut cei doi stâlpi și s-a prăbușit“
Cântăreaţa de origine canadiană, Céline Dion, este una dintre cele mai de succes interprete din istoria muzicii pop. În cei peste 35 de ani de carieră a vândut peste 250 de milioane de albume. S-a căsătorit cu impresarul ei cu care are trei copii și alături de care a rămas până finalul vieții lui.
image
Rusoaică voluntar în Ucraina, dezvăluiri șocante. Femeile din unitatea sa, folosite ca sclave sexuale
Un militar rus detașat în Ucraina a declarat că ofițeri de rang înalt au folosit femeile medic din propria armată ca sclave sexuale și le-au pedepsit pe cele care nu cooperau.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.