"Este inadmisibil ca un guvern să nu ştie ce semnează"

Renate WEBER
Publicat în Dilema Veche nr. 420 din 1-7 martie 2012
"Este inadmisibil ca un guvern să nu ştie ce semnează" jpeg

ACTA porneşte de la o problemă reală şi serioasă: pirateria pe Internet. Rezolvă această problemă? Sau măcar stabileşte nişte premise pentru rezolvarea ei?

ACTA e mai mult decît combaterea pirateriei pe Internet. Acordul îşi propune să combată contrafacerile în general, stabilind un cadru şi cerînd statelor participante la el să adopte legislaţie internă care să protejeze dreptul de proprietate intelectuală prin adoptarea de sancţiuni civile şi penale împotriva contrafacerilor. În sine, problema contrafacerilor în lume e foarte serioasă, iar eu sînt de părere că dreptul de proprietate intelectuală trebuie protejat. Problema cu acest acord este că el se încheie între ţări care au deja legislaţie în acest domeniu şi în care nivelul contrafacerilor este mic, comparativ cu ceea ce există în alte părţi ale lumii. Ţările unde contrafacerea se practică pe scară largă – China, Rusia, Brazilia şi altele – nu sînt parte la acest acord, refuzîndu-l categoric. În mod firesc, întrebarea care se pune e de ce mai avem nevoie de un nou acord între state care apără deja proprietatea intelectuală? Se urmăreşte ceva în plus? Există o agendă ascunsă? Felul în care s-au desfăşurat negocierile, din 2007 încoace, justifică reticenţa enormă faţă de acest acord.

Cum vă explicaţi reacţiile ample anti-ACTA? E vorba doar de atitudinea spontană a tinerilor „crescuţi cu Internetul liber“ sau de o conştientizare a problemelor generate de ACTA?

Din 2007 pînă azi, cei care au reacţionat, în cîteva seminarii şi dezbateri specializate, pe baza unor informaţii „pe surse“ privind conţinutul acordului aflat în negociere, au fost profesori de drept, asociaţii ale providerilor de Internet, organizaţii internaţionale îngrijorate de consecinţele acordului asupra medicamentelor generice. ACTA a suferit schimbări importante în urma acestor dezbateri, care nu au fost nici organizate de statele care negociau, nici nu au fost publice, dar i-au influenţat totuşi pe negociatori.

Cu siguranţă ceea ce este foarte vizibil acum sînt reacţiile a sute de mii de tineri care, deşi nu ştiu foarte bine despre ce e vorba în acord, au devenit extrem de nervoşi la ideea că Internetul ar putea fi cenzurat. Şi au tot dreptul să reacţioneze aşa cîtă vreme un grup de state, dintre cele mai democratice ale lumii, şi-au permis vreme de cinci ani să negocieze în secret acest acord, în dispreţul total al informării publicului, deşi e vorba de afectarea unor drepturi fundamentale. Întrebarea legitimă este: ar deveni autocenzura providerilor de Internet o realitate în urma intrării în vigoare a acestui tratat? Nu am nici un dubiu că aşa ar fi. Poate nu în toate ţările la fel, dar sigur vor exista provideri care fie se vor autocenzura, fie îşi vor urmări utilizatorii. Mie asta mi se pare inadmisibil, mai ales în UE, unde avem suficientă legislaţie, făcută cu grijă, şi nu sub presiunea altor state.

Dumneavoastră aţi fost printre iniţiatorii unei rezoluţii a Parlamentului European în legătură cu ACTA în 2010 şi nu v-aţi schimbat punctul de vedere. Ce vă deranjează cel mai mult: prevederile în sine ale acordului sau felul „discret“, netransparent în care s-a negociat?

Mai multe lucruri mă deranjează la ACTA. Pe de o parte, felul secret în care a fost negociat chiar în dispreţul cetăţenilor presupuşi a respecta acest acord. Pe de altă parte, sînt îngrijorată de eventualele consecinţe. Autocenzura pe Internet ar fi doar un aspect. În egală măsură mă preocupă analizele celor de la Oxfam şi Médecins Sans Frontières care atrag atenţia asupra faptului că în urma acestui acord medicamentele generice, mult mai ieftine, nu vor mai putea fi produse, ceea ce ar însemna că vreo două miliarde de oameni nu vor mai avea acces la medicamente din cauza preţurilor prohibitive. Şi mă deranjează foarte mult şi faptul că prin acest acord tot cetăţenii europeni vor avea parte de obligaţii în plus. Nu în ultimul rînd, sînt revoltată de comportamentul guvernelor statelor membre ale UE. Cele mai multe dintre ele, după protestele populare, s-au trezit că habar n-au avut ce au semnat şi acum nu ştiu cum să dea înapoi. Chiar dacă negocierile au fost purtate de Comisia Europeană, este inadmisibil ca un guvern să nu ştie ce semnează, la ce se angajează, la ce îşi obligă cetăţenii.

Ce şanse are ACTA să meargă mai departe în forma actuală?

ACTA va fi supus votului Parlamentului European care nu poate decît să-l aprobe sau să-l respingă. Nu se poate face nici o modificare în textul acordului. În acest moment, în Parlamentul European există un curent foarte puternic pentru respingerea ACTA. Votul ar putea avea loc în iunie sau chiar mai tîrziu. Dacă va fi respins, ceea ce sper, el nu va intra în vigoare şi un nou acord va putea fi negociat mai tîrziu. 

Renate WEBER este parlamentar european.

a consemnat Mircea VASILESCU

Punerea pe gînduri, la RFI România, 1 martie 2012

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

UMF IASI jpg
Universitatea de Medicină la care notele de intrare care au coborât chiar și la 5,14. Rector: „Nu cred că este o problemă”
Admiterea la Universitatea de Medicină din Iaşi a înregistrat un record negativ, cu note de intrare care au coborât chiar și la 5,14.
FOTO Captură video png
Un tânăr a furat alimente dintr-un magazin, apoi s-a întors să ia și banii din casa de marcat. A amenințat angajații cu un obiect ascuțit
Un bărbat de 25 de ani a fost arestat preventiv, după ce a furat produse alimentare dintr-un magazin din București, iar apoi s-a întors și a amenințat angajații cu un obiect ascuțit pentru a-i da banii din casa de marcat.
Urna funerară în timpul dezvelirii (© Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni)
Mormântul de incinerație descoperit în situl de la Arcuș–Hosszú din Sfântu Gheorghe
În anul 2020, în urma cercetărilor preventive efectuate de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în parteneriat logistic cu SC Total Business Land SRL, în situl Sfântu Gheorghe-Arcuș–Hosszú a fost descoperit un mormânt de incinerație, format dintr-un vas-urnă și un alt vas, având rol de capac.
George sIMION Fb AUR jpg
AUR amenință cu noi moţiuni de cenzură după următorul pachet de măsuri de austeritate. „Vom contesta la CCR. Vom interpela. Vom merge până la capăt”
Alianța pentru Unirea Românilor amenință, luni seara, că va contesta Legea austerităţii la Curtea Constituţională şi că va depune noi moţiuni de cenzură, „după următorul pachet de măsuri de austeritate și de câte ori va fi nevoie”.
Beach, Please 1, 2025, foto  Beach Please jpg
Bilanț „Beach, Please!”: record de public şi de încasări. Momentele controversate care au stârnit reacții puternice în spațiul public
„Beach, Please!”, festivalul care a transformat Costineștiul în epicentrul muzicii hip-hop şi a aglomerat litoralul, s-a încheiat cu recorduri de public și de încasări, dar cu scandaluri care au stârnit reacții puternice în spațiul public.
5d314c2540a63 q80 jpg
Jan Van Riebeeck, marinarul care a fondat capitala Africii de Sud
Johann Anthoniszoon „Jan” Van Ribeeck pare la prima vedere, un nume absolut necunoscut în Istoria Universală și care nu spune multe nici în cea a Olandei, însă rolul său în dezvoltarea expansiunii teritoriale a Imperiului Olandez a fost...unul major. Acesta a fost un navigator și administrator col
autobuz mercedes conecto cluj foto facebook emil boc
Cea mai mare comună din țară, legată de un mare oraș printr-o nouă linie de autobuz. Anunțul oficial al CTP Cluj-Napoca
Compania de Transport Public Cluj-Napoca a decis să lege comuna Florești de Cluj-Napoca printr-o nouă linie de autobuz, M27.
țantar intepatura   foto pixabay jpg
Dispozitiv împotriva insectelor care promite să elimine zeci de țânțari pe secundă. Cum funcționează
Un inginer chinez a inventat un dispozitiv care elimină țânțarii în zbor cu ajutorul unui laser ghidat de inteligență artificială.
Dr Mihail Pautov, foto Shutterstock, Facebook jpg
Leguma care crește nivelul glicemiei mai mult decât prăjiturile și înghețata. Dr. Mihail Pautov: „Cea mai nocivă mâncare pe care o consumă românii”
Dr. Mihail Pautov a constatat, într-un experiment de măsurare a glicemiei, că o legumă foarte populară în alimentația românilor poate să crească nivelul glicemiei mai mult decât prăjiturile și înghețata. Despre ce aliment este vorba?