Eşecul Europei?

Catherine Durandin
Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
Eşecul Europei? jpeg

Din SUA lui Donald Trump, care proclamă „America first“ și promite să închidă granițele ridicînd ziduri și impunînd interdicții de intrare, pînă în Marea Britanie, trecînd prin Franța lui Fillon și a lui Le Pen, pînă în Ungaria, Polonia și, poate, în România, fără să uităm de Rusia și de patriotismul ei revanșard, pare că s-a cam sfîrșit cu iluziile democratice universaliste occidentale din 1989. Acum predomină introversiunea naționalismelor care exclud. Gata cu romantismul de secol XIX, al revoluțiilor pașoptiste, cînd mișcările naționaliste însoțeau o viziune eliberatoare de absolutisme și de imperii…

La originea acestor curente care încearcă să disimuleze teama de viitor făcînd apel la istoriile imaginare, pe care fiecare le vede eroice în lupta cu invazia celuilalt, sînt mai mulți factori. Pentru Europa e un eșec. Trebuie să constatăm asta la mai multe niveluri: nu există apărare comună – efectele s-au văzut în timpul războaielor din Iugoslavia, între 1991 și 1999 –, nu există o politică externă comună, nu există un acord cu privire la integrarea sau nu a Turciei, nu există o influență reală cu privire la războiul civil din Ucraina, nici o poziție comună reală în relația cu Moscova… Lista e lungă. În al doilea rînd, de la Varșovia, Budapesta sau Chișinău și, poate, de la București, percepția UE se înscrie într-un amalgam, e un soi de ecuație între globalismul capitalist și UE. Asta, în vreme ce popoarele, prin Parlamentul European, ar putea avea reprezentanți care să conteste politicile liberale și de austeritate. Dar e mai simplu să acuzi Bruxelles, ca entitate, decît să reflectezi asupra propriului vot și să te angajezi. E mai simplu și pentru politicienii cinici să mizeze pe resorturile fricii și pe aspirațiile unei sweet home naționale decît să explice contractul european și alegerea eurodeputaților.

Așa se face că Ungaria și Polonia s-au îndreptat către mișcări de dreapta, suveraniste: cu Orbán ales președinte, respectiv cu victoria dreptei eurosceptice la legislativele din octombrie 2015. Între Polonia și Ungaria, în ciuda unor dinamici, e imposibil să nu constați disparitățile regionale salariale. Pînă una-alta, efectele integrării europene au accentuat aceste diferențe. Rezultatul: în locul unei dezbateri și al unor întrebări despre procesul de integrare, despre utilizarea sau deturnarea fondurilor structurale etc., s a declanșat o luptă dezlănțuită împotriva dușmanului: imigranții și Bruxelles. Limbajul e simplist: ne-am săturat să ­luăm lecții de la Bruxelles (dar uită să spună că de-acolo vin finanțările), trebuie să ne apărăm pe noi înșine. Unde „noi înșine“ sînt, de fiecare dată, prezentați într-un registru tradiționalist care nu corespunde realităților sociologice, cum ar fi catolicismul în Polonia sau doliul etern de după Tratatul de la Trianon din Ungaria.

Evoluția României din ultimii ani – reperul ar putea fi situat în vara anului 2012 – este îngrijorătoare. Desigur, partidul naționalist brun-roșu care ne-a făcut să tremurăm la prezidențialele din 2000 nu mai e reprezentat în Parlament. Dar e posibil ca mulți dintre urmașii săi să se simtă confortabil în PSD. Să ne amintim: Victor Ponta, premierul care se confrunta cu președintele Băsescu, nu cumva a fost chemat la Bruxelles pentru a da explicații, pe 12 iulie 2012, după ce președintele fusese suspendat prin vot de Parlament și se confrunta cu un referendum de demitere? V. Ponta și aliatul său Crin Antonescu au denunțat atunci lobbyiștii străini etc., acuzîndu-i de campanie de dezinformare.

Astăzi, același ton e folosit de pre­șe­dintele PSD Dragnea, de premierul Grindeanu, obișnuiți, și ei, să pună la îndoială străinii, ONG-urile, pe Soros, atunci cînd agitația străzii se intensifică. Pentru acești politicieni, singurul refugiu e denunțarea unui complot, a mîinii străinului, în numele apărării su­ve­ra­nității naționale. Luarea de poziție a 84 de membri ai Academiei Române e alarmantă. Da, academicienii sînt în cea mai mare parte în vîrstă, dar sînt respectați, membrii vechi nu au fost puși la îndoială după decembrie 1989. În februarie 2017, ei lansează un apel care ar fi putut fi semnat de membrii Institutului de Teorie Militară, cei care produceau ideologia națională socialistă sub oblăduirea generalului-maior Ilie Ceaușescu, fratele lui Nicolae: ei denunță eroziunea identității, rescrierea tendențioasă a istoriei și fac apel la unitatea națională. În legătură cu această denunțare a scrierii istoriei e de notat prezența lui Dan Berindei, cel care, pe vremea lui Ceaușescu, era un purtător de cuvînt al ideologiei oficiale, în special cu privire la istoria milenară a statului dacic. Cît privește tema unității naționale, se pune problema relației cu minoritatea maghiară. În fine, apelul la intelectuali ne incită să ne amintim de iulie 1971, cînd Ceaușescu făcea ordine, invitîndu-i să lucreze în sprijinul socialului și naționalului…

PSD se face înțeles. De către alegătorii săi, de către cei care s-au abținut să voteze, în vreme ce sărăcia lor se adîncește, o sărăcie resimțită cu atît mai acut cu cît disparitățile sociale se accentuează. Conform analizelor Băncii Mondiale, 70% din români trăiesc sub pragul sărăciei.

Reacția nomenclaturilor de azi, pătrunse de mentalitatea comunistă care făcea distincția între ei, Puterea, și noi, poporul, la manifestațiile declanșate la sfîrșitul lunii ianuarie de o ordonanță ce ar fi putut frîna lupta anticorupție care-i amenința, se înscrie în două curente: pe de o parte, obișnuințele din trecutul de dinaintea lui 1989, cînd toate relele veneau din Vest, în special din SUA; apoi, mai este dezvoltarea temerilor contemporane cu privire la ac­tuala incapacitate a democrației liberale de a răspunde unei nevoi de justiție. Aceste temeri primare produc impasuri potențial sîngeroase în Europa.

Mai rămîne vreo licărire de spe­ran­ță? Luminița pîlpîie și e fragilă. E solidaritatea în a refuza orbirea naționalist-extremistă. Numeroși români își exprimă această speranță manifestînd împotriva cinismului și oportunismului unei părți substanțiale a clasei politice. Sînt patrioți, nu vor să emigreze, își înalță steagurile, dar lupta lor va fi grea: cum să respecți instituțiile existente și, în același timp, să te situezi în afara sistemului? Este reformabil sistemul? Ei au ales, ca un prim pas, să instaureze justiția pedepsind corupția și să creeze o patrie în care cetățenii să aibă „dreptul la dreptate“, așa cum apare într-un slogan al manifestațiilor.

traducere de Matei MARTIN

Catherine Durandin este istoric, profesoară la INALCO din Paris. Autoare a numeroase cărți despre istoria României. În curs de apariție: un volum despre experiența primelor călătorii și despre România lui Ceaușescu în perioada 1967-1989.

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Radu Mirică s-a sinucis
Tânărul chirurg Radu Mirică s-a sinucis. Mesajul trimis soției înainte de gestul fatal
Un medic s-a sinucis, joi, aruncându-se de pe un bloc din Pantelimon, în zona Mega Mall. Totul s-ar fi întâmplat,în jurul orei 10:15, iar Poliția Capitalei și Ambulanța au fost anunțate imediat de trecători prin intermediul Serviciului 112.
cimpeanu caseta jpeg
Sorin Cîmpeanu a demisionat. Ministrul Educației a fost acuzat de plagiat
Sorin Cîmpeanu și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Educației, la patru zile de la izbucnirea scandalului de plagiat. Fără a face referire la motivele demisiei, Cîmpeanu a publicat pe Facebook anunțul încetării mandatului său.
covrig foto pexels jpg
Covrigul simplu mâncat pe stomacul gol, cel mai nesănătos aliment. Explicațiile unui medic
Un banal covrig simplu consumat dimineața, pe stomacul gol, are un efect mai dăunător în organism decât o băutură răcoritoare îndulcită, blamată pentru cât de nesănătoasă este.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.