Erotic, adic─â eroic - Aliaa Magda Elmahdy

Andra MATZAL
Publicat în Dilema Veche nr. 460 din 6-12 decembrie 2012
Erotic, adic─â eroic   Aliaa Magda Elmahdy jpeg

Prim─âvara arab─â s-a terminat demult ┼či deja peste Cairo a venit toamna, f─âr─â ca protestele s─â fi ├«ncetat. Pe 23 octombrie 2011, cu o lun─â ├«nainte ca Pia┼úa Tahrir s─â fie ocupat─â din nou ┼či s─â redevin─â scena unui masacru cu peste 1500 de r─âni┼úi, printre milioanele de post─âri de pe Blogspot se strecoar─â o fotografie care ar fi putut trece u┼čor neobservat─â, dac─â n-ar fi fost vorba de o ┼úar─â arab─â. Portretul alb-negru al unei tinere care prive┼čte fix spre obiectiv, un corp adolescentin completat de doar c├«teva elemente de recuzit─â: ciorapi de m─âtase cu adeziv, balerini ro┼čii, o floare de aceea┼či culoare prins─â la ureche. Fotografia i-a adus lui Aliaa Magda Elmahdy, egipteanca de 21 ani care ┼či-a descris poza drept un ÔÇ×strig─ât ├«mpotriva unei societ─â┼úi a violen┼úei, rasismului, sexismului, h─âr┼úuirii sexuale ┼či ipocrizieiÔÇŁ, aproape trei milioane de vizualiz─âri ┼či supranumele de ÔÇ×revolu┼úionara goal─âÔÇŁ.

O aur─â indecent─â

├Än plin anotimp al revoltei de strad─â, Aliaa a st├«rnit, cu erotismul ei st├«ngaci, un alt r─âzboi din care mul┼úi se mir─â c─â a sc─âpat cu via┼ú─â, ba chiar continu─â s─â scrie pe blogul personal. Popularitatea ei, alimentat─â de Twitter-aura generat─â viral, n-a fost un pre┼ú mic, iar miile de comentarii inflamate, ajung├«nd chiar la amenin┼ú─âri cu moartea, au scos la lumin─â un lucru pe care, cu aten┼úia noastr─â comprimat─â de cet─â┼úeni gr─âbi┼úi, tindem s─â-l lu─âm drept ÔÇ×diferen┼ú─â cultural─âÔÇŁ ÔÇô tragic─â, ce-i drept. Pentru musulmani, corpul ┼či, odat─â cu el, ├«ntreg teritoriul feminin e fort─ârea┼úa cel mai bine p─âzit─â, chiar ┼či ├«n vremuri ├«n care liberalii ├«┼či joac─â discursul reformei. Nu doar comentatorii f─âr─â nume s-au gr─âbit s─â arunce cu piatra ÔÇ×curvieiÔÇŁ ┼či a ÔÇ×bolii psihiceÔÇŁ ├«n imaginea femeii; r├«ndurile lor au fost masiv ├«ngro┼čate de ziari┼čti, disiden┼úi ┼či liberali st├«ngi┼čti, afla┼úi ├«n plin─â confruntare cu islami┼čtii conservatori.

Aproape surprinz─âtor, nu fundamentali┼čtii au fost cei care au s─ârit s─â acopere cu un v─âl c├«t mai negru nudul de c├«┼úiva by┼úi, ci purt─âtorii ├«nsemnelor seculare, speria┼úi de moarte c─â imaginea studentei ar putea fi asociat─â cu propria idee de emancipare promis─â. ├Än fa┼úa zvonurilor, potrivit c─ârora Aliaa ar fi avut leg─âturi cu Mi┼čcarea 6 Aprilie, puternic implicat─â ├«n protestele care au dus la r─âsturnarea regimului Mubarak, liderii grupului au negat vehement orice implicare, invoc├«nd imoralitatea de neconceput a unui asemenea gest. La doar c├«teva luni dup─â ce ├«n Pia┼úa Tahrir for┼úele de ordine f─âceau teste de virginitate pe band─â rulant─â protestatarelor, jurnalistele egiptene s-au distan┼úat ireversibil de mesajul ei radical, Ethar El-Katatney spun├«nd condescendent─â c─â ├«i pare r─âu pentru biata fat─â. ÔÇ×Abia dac─â are 20 de ani ┼či deja a luat-o pe c─âi gre┼čite. Acest lucru o va stigmatiza pentru totdeauna.ÔÇŁ La scurt─â vreme, o coali┼úie a studen┼úilor la Drept a intentat chiar un proces ├«mpotriva lui Aliaa ┼či a iubitului ei, Kareem Amer, eliberat dup─â patru ani de ├«nchisoare pentru atentatul la siguran┼úa na┼úional─â ÔÇ×comisÔÇŁ printr-o postare de blog, invoc├«nd ÔÇ×violarea moralei, incitarea la indecen┼ú─â ┼či insultarea islamuluiÔÇŁ.                    

Disidenţa feminină

Aliaa Magda Elmahdy, student─â la Universitatea American─â din Cairo ┼či autodeclarat─â ÔÇ×secular─â, liberal─â, feminist─â, vegetarian─â ┼či individualist─âÔÇŁ (pe scurt, ├«ncorporarea unor principii tabuizate sau adoptate mai degrab─â sub forma unor cai-troieni), a r─âmas aproape singur─â ├«n fa┼úa valului de ostilitate. Cei care i-au venit ├«n ap─ârare au fost disiden┼úii din afara Egiptului, jurnali┼čtii ┼či activi┼čtii din ÔÇ×rezerva┼úiileÔÇŁ vestice ale democra┼úiei ┼či c├«teva zeci de femei egiptene care ┼či-au luat inima ├«n din┼úi, fotografiindu-se f─âr─â v─âl ┼či post├«ndu-┼či imaginile online. Degeaba ├«ns─â scria Mona Eltahawy, jurnalist─â americano-egiptean─â, c─â Aliaa este ÔÇ×cocktailul Molotov aruncat spre Mubarakii din capetele noastre, spre dictatorii min┼úilor noastreÔÇŁ, at├«ta vreme c├«t ├«n ecourile Pie┼úei Tahrir disiden┼úa r─âm├«ne ceea ce pentru noi, europenii, e o manifestare a banalit─â┼úii. ├Än fond, mica revela┼úie pe care am avut-o, citind nenum─ârate pove┼čti ale femeilor din ┼ú─ârile arabe, tocmai aceasta e: disident─â este femeia care nu ├«ncearc─â s─â se dezbrace doar de v─âl, ci ┼či de prejudec─â┼úi, care vrea s─â-┼či aleag─â singur─â partenerul ┼či s─â-l poat─â p─âr─âsi din propria voin┼ú─â, femeia care vrea s─â plece ├«n str─âin─âtate f─âr─â a-┼či consulta so┼úul, care nu mai vrea s─â fie biciuit─â ├«n pia┼úa public─â, care vrea s─â mearg─â la universitate ┼či s─â fie protejat─â de lege, f─âr─â discriminare.

├Än timp ce Aliaa ├«┼či sus┼úine convingerile ┼či continu─â s─â scrie pe blog, unde public─â, printre altele, pove┼čtile s├«ngeroase ale multor altor femei mutilate, violate, constr├«nse ┼či h─âr┼úuite, noua putere a Egiptului continu─â s─â lucreze la noua constitu┼úie. ÔÇ×M-au violat, Aliaa.┼č...┼ú Nu ┼úi-ar veni s─â crezi ce mi-au f─âcut p├«n─â mi-au dat drumul. M-au tratat ca pe un c├«ine, timp de dou─â zile, ba chiar ┼či-au invitat prietenii s─â m─â violeze ┼či ei. M-au pus s─â fac sex cu un m─âgar, timp ├«n care au r├«s de mine, m-au b─âtut ┼či m-au filmatÔÇŁ, ├«i scrie una dintre femei ÔÇ×revolu┼úionarei goaleÔÇŁ care, cu pre┼úul condamn─ârii publice a ajuns un mediator ├«ntre abuzurile cotidiene ┼či agora virtual─â. ├Än tot acest timp, din viitoarea constitu┼úie, deja ├«nconjurat─â de scandaluri ┼či proteste din partea grupurilor invitate la elaborarea ei, dispar articole vitale pentru protec┼úia drepturilor femeii.

Unul dintre primele articole despre care sursele citate de pres─â afirm─â c─â ar fi fost eliminate vizeaz─â chiar baza pe care s-ar putea sprijini orice tentativ─â de stabilire a egalit─â┼úii dintre cele dou─â genuri. Articolul 68 sus┼úinea, printre altele, c─â ÔÇ×Statul ofer─â servicii gratuite pentru mame ┼či copii. Statul asigur─â serviciile medicale pentru femei, drepturi sociale ┼či economice, precum ┼či dreptul la mo┼čtenire ┼č...┼ú. Statul ofer─â protec┼úie ┼či aten┼úie special─â femeilor c─âs─âtorite, divor┼úate sau v─âduve, precum ┼či altor femei defavorizateÔÇŁ. Noua constitu┼úie, de la scrierea c─âreia s-au retras, printre al┼úii, Sindicatul Jurnali┼čtilor Egipteni ┼či Biserica Cre┼čtin─â Copt─â, pe motiv c─â opiniile lor nu au fost luate ├«n calcul, ar mai prevedea sc─âderea v├«rstei de c─âs─âtorie sub 18 ani ┼či relegalizarea mutil─ârilor genitale.

Pove┼čti necunoscute

Aliaa, cyber-disidenta c─âreia i-a fost de ajuns un nud pentru a-i polariza, la r├«ndul ei, pe disiden┼úi, tr─âie┼čte al─âturi de familia sa ├«ntr-o ┼úar─â unde aproape 90% dintre femei s├«nt mutilate genital, chiar dac─â aceast─â practic─â a fost, oficial, interzis─â, ├«n urm─â cu cinci ani. Argumentul istoric al acestei traumatizante proceduri ├«i face loc ├«n nara┼úiune chiar ┼či artistul francez Vivant Deno, primul director al Muzeului Luvru, care la 1799 a c─âl─âtorit ├«n Egipt, ├«n cohorta de capete luminate care ├«l ├«nso┼úea pe Napoleon. Deno, unul dintre primii vestici care au f─âcut ├«nsemn─âri pe marginea vie┼úii moderne din ┼ú─ârile arabe, ├«┼či nota pe atunci ├«n jurnal c─â, merg├«nd de-a lungul Nilului, a ├«nt├«lnit o feti┼ú─â de vreo 8 ani, c─âreia ├«i fusese f─âcut─â ÔÇ×o t─âietur─â, deopotriv─â crud─â ┼či brutal─â, care o v─âduvise de mijloacele satisfacerii celei mai arz─âtoare nevoi ┼či, uneori, ale celor mai ├«ngrozitoare convulsiiÔÇŁ. Mai bine de dou─â sute de ani au trecut de atunci ┼či, totu┼či, la traversarea cu ochi proasp─ât a Egiptului, c─âl─âtorul ar putea asculta milioane de asemenea pove┼čti, ascunse sub v─âluri ┼či chiar sub fustele de firm─â.

├Än loc de teorii savante cu multe -isme ┼či rapoarte ├«n care dramele s├«nt reduse la cifre ┼či statistici, putem ├«ncerca, din c├«nd ├«n c├«nd, s─â ne apropiem de pove┼čtile acestor oameni necunoscu┼úi, chiar ├«n ciuda barierei lingvistice. Unealt─â imprecis─â, dar relativ eficient─â, Google Translate transform─â ┼čirurile de litere arabe de pe blogruile lor ├«n mesaje universale de durere ┼či furie. Pe Facebook sau Twitter, re┼úelele care vorbesc succint limba global─â, ni-i putem face prieteni pe unii dintre ei, ca s─â-i mai ├«ntreb─âm de s─ân─âtate ┼či s─â le spunem c─â, undeva ├«ntr-o ┼úar─â obscur─â, cineva se g├«nde┼čte la ei.

***

Nazar Ahari

├Än timp ce scriu toate aceste lucruri, ├«ntr-o ├«nchisoare din Teheran ├«╚Öi execut─â cei patru ani de deten╚Ťie un alt personaj care a ales s─â-╚Öi transforme via╚Ťa ├«n interfa╚Ť─â pentru ap─ârarea drepturilor celor mul╚Ťi, fie ei copii for╚Ťa╚Ťi s─â munceasc─â, femei abuzate sau de╚Ťinu╚Ťi politici. Shiva Nazar Ahari, activist ╚Öi membr─â fondatoare a Comitetului Reporterilor pentru Drepturile Omului, are 28 de ani, iar din 2002 pe harta vie╚Ťii ei s-a trasat un labirint de proteste, re╚Ťineri, interogatorii ╚Öi zile petrecute dup─â gratii.

Dup─â ce a studiat ingineria civil─â, Nazar Ahari a fost nevoit─â s─â renun╚Ťe la cariera academic─â din cauza a dou─â asteriscuri ÔÇô semnul distinct ╚Öi aparent inofensiv, prin care regimul iranian ├«i stigmatizeaz─â pe studen╚Ťii activi╚Öti, ├«mpiedic├«ndu-i s─â mai participe la via╚Ťa universitar─â. ├Än anumite cazuri, dou─â sau trei asteriscuri pot ├«nsemna, de altfel, exilul sau chiar ├«ncarcerarea.

Pentru jurnalista implicat─â activ ├«n cyberdisiden╚Ť─â care, din 2003, a devenit purt─âtoarea de cuv├«nt a Comitetului Reporterilor pentru Drepturile Omului, prima ├«nt├«lnire cu ├«nchisoarea a avut loc ├«ntr-o zi din 2002, c├«nd se plimba prin libr─âriile din jurul Universit─â╚Ťii din Teheran. A fost ├«nchis─â pentru 23 de zile, dar eliberat─â dup─â ce familia a pl─âtit o cau╚Ťiune de 50.000 de dolari. De la precau╚Ťia ini╚Ťial─â a regimului, care voia s─â ├«mpiedice organizarea unor proteste studen╚Ťe╚Öti, a urmat un lung ╚Öir de arest─âri, un continuu joc de ╚Öah al ochiului politic omniscient cu m├«inile ├«ntinse de cet─â╚Ťeni altora ca ei, printre care ╚Öi Nazar Ahari. ├Än 2009, dup─â realegerea ├«n func╚Ťie a pre╚Öedintelui Ahmadinejad, Shiva a fost din nou arestat─â, dup─â ce participase la mi╚Öc─ârile de strad─â ÔÇô pa╚Önice, de altfel ÔÇô ce sanc╚Ťionau jocul politic. Au urmat 33 de zile de izolare, fiindu-i refuzat contactul cu familia, iar dup─â ce a fost mutat─â ├«n celul─â, un alt personaj esen╚Ťial pentru destinul tinerei jurnaliste a intrat ├«n scen─â: Atefeh Nabavi, o alt─â student─â-activist─â care trecuse, la propriu, prin infernul abuzului insitu╚Ťionalizat, fiind supus─â violen╚Ťei fizice ╚Öi torturii sexuale.

Odat─â eliberat─â provizoriu, Nazar Ahari a continuat s─â-╚Öi duc─â mai departe misiunea care, de-a lungul anilor, a costat-o libertatea: a spus povestea de╚Ťinutei abuzate, lucru care a readus-o ├«n ├«nchisoare c├«teva luni mai t├«rziu. De aceast─â dat─â, lec╚Ťia trebuia spus─â f─âr─â echivoc, ia vocea trebuia anihilat─â cu orice pre╚Ť. Peste 200 de zile petrecute ├«n izolare, ├«ntr-o cu╚Öc─â unde abia dac─â se putea mi╚Öca. Nici greva foamei n-a reu╚Öit s─â-i aduc─â libertatea, ba dimpotriv─â: o pedeaps─â de patru ani de ├«nchisoare ╚Öi 47 de bice, pentru moharebeth (faptul de a fi du╚Ömanul lui Dumnezeu), participarea la ├«nt├«lniri ilegale ce pun ├«n pericol nezaam (sistemul politic) ╚Öi diseminarea de materiale propagandistice anti-sistem. Dat fiind c─â, ├«n genere, pedeapsa pentru r─âzvr─âtirea ├«mpotriva lui Dumnezeu este execu╚Ťia, via╚Ťa lui Nazar Ahari pare s─â fi sc─âpat ÔÇô pentru a c├«ta oar─â? ÔÇô ca prin urechile acului. De╚Öi t├«n─âra iranian─â se afl─â ├«nc─â ├«n ├«nchisoare, iar vocea ei nu se mai poate face auzit─â de c─âtre nenum─âra╚Ťii de╚Ťinu╚Ťi politici pe care i-a sprijinit ╚Öi nici de r├«ndurile din ce ├«n ce mai numeroase de femei care ├«╚Öi pierd, pe zi ce trece, drepturile fundamentale, numele lui Nazar Ahari e deja ├«nscris ├«n memoria ╚Öi agenda de telefon a disiden╚Ťilor iranieni. ÔÇŁTo╚Ťi prizonierii politici din Iran, indidferent de ideologiile lor, au un lucru ├«n comun: num─ârul de telefon al lui Shiva Nazar Ahari. Dac─â ea ar fi putut primi pedeapsa cu moartea, este pentru c─â ╚Öi-a petrecut zilele ├«n libertate lupt├«nd pentru ace╚Öti prizonieri, r─âspunz├«nd apelurilor lor ╚Öi ascult├«ndu-le dramele despre tortur─â, izolare ╚Öi alte asemenea ├«nc─âlc─âri ale drepturilor,ÔÇŁ sus╚Ťine un articol publicat pe Forumul pentru Drepturile Omului ╚Öi Democra╚Ťie ├«n Iran.

Din nou, traseul acestei femei este departe de a fi singular: Iranul de╚Ťine recordul ├«ntunecat pentru ├«ntemni╚Ťarea celor mai multe jurnaliste ╚Öi bloggeri╚Ťe. De la realegerea lui Mahmoud Ahmadinejad ├«n 2009, cel pu╚Ťin 57 de activiste au fost arestate, primind pedepse ├«ntre ╚Öase luni ╚Öi ╚Öapte ani de ├«nchisoare. Perspectiva se ├«ntunec─â ╚Öi mai tare dac─â facem o banal─â revist─â a presei din aceast─â ╚Ťar─â, unde femeilor li se preg─âte╚Öte un viitor distopic. ├Än condi╚Ťiile ├«n care universit─â╚Ťile iraniene s├«nt ocupate acum, ├«n propor╚Ťie de 60%, de studente, decizia insitu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, sub degetul ap─âs─âtor al regimului politic, de a restric╚Ťiona accesul femeilor la 77 de specializ─âri ÔÇô de la arheologie, la managamentul afacerilor ÔÇô cade ca o ghilotin─â peste milioanele de capete acoperite de v─âl. ├Än ╚Ťara unde femeile s├«nt luate ╚Öi oferite ca so╚Ťii de la v├«rsta de 13 ani, tendin╚Ťa impus─â de la v├«rf nu face loc schimb─ârii spre echilibru, nici m─âcar cu pre╚Ťul at├«tor vie╚Ťi irosite ├«n ├«ntunericul pu╚Öc─âriilor. Cea mai nou─â veste venit─â dinspre Iran ne anun╚Ť─â c─â guvernul va restric╚Ťiona dreptul femeilor de a c─âl─âtori ├«n str─âin─âtate, ├«n func╚Ťie de acordul tat─âlui sau al so╚Ťului. Poate c─â, ├«n afar─â de mesajele trimise ├«n sticle virtuale cum e povestea de fa╚Ť─â, ar trebui s─â c─âl─âtorim cu to╚Ťii, la un semnal invizibil, spre aceste insule ├«nv─âluite ├«n teroare.

Andra Matzal este redactor-┼čef la Think Outside The Box (totb.ro).

ilustraţie de Alina Filipoiu

E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
p 14 jpg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.