Epidemii, vîrcolaci, strigoi, de ieri și de azi

Constan╚Ťa VINTIL─é
Publicat în Dilema Veche nr. 886 din 1 - 7 aprilie 2021
Epidemii, vîrcolaci, strigoi, de ieri și de azi jpeg

Epidemiile au speriat ├«ntotdeauna omenirea prin rapiditatea cu care au sem─ânat moartea. Nu te po╚Ťi apar─â de ceva ce nu cuno╚Öti ╚Öi care pare a fi trimis de Dumnezeu pentru multele p─âcate pres─ârate ├«n via╚Ťa de zi cu zi. Asta credeau oamenii din secolele trecute, asta mai cred ├«nc─â mul╚Ťi dintre noi; pandemia ├«n care ne afund─âm cu fiecare zi, f─âr─â s─â ╚Ötim c├«nd vom sc─âpa, readuce la lumin─â ira╚Ťionalitatea spiritelor adormite. S─â lu─âm un exemplu dintre multe altele. ├Än iarna anului 1785, Moldova ╚Öi Valahia s├«nt str─âb─âtute de o epidemie de grip─â, peri-pleumonie, cum este numit─â ├«n documente. Boala se propag─â cu repeziciune de la unii la al╚Ťii ╚Öi ucide ├«ntr-un ritm galopant familii ├«ntregi, speriind comunit─â╚Ťile. Episoade sezoniere de grip─â apar ├«n societ─â╚Ťile noastre contemporane ╚Öi nu ne mai sperie at├«t de tare. Dar, ├«n secolul al XVIII-lea, majoritatea popula╚Ťiei tr─âie╚Öte ├«n locuin╚Ťe insalubre, prost ├«nc─âlzite, iar igiena nu este ├«nc─â legat─â de s─ân─âtate, a╚Öa cum nici dieta nu apar╚Ťine c├«mpului medical; c├«t despre doctori... doar Dumnezeu ╚Öi mila lui nem─ârginit─â pe care o invoc─â ╚Öi cei boga╚Ťi, ╚Öi cei s─âraci. C├«nd cei din jur se ├«mboln─âvesc peste noapte, tu╚Öesc, se sufoc─â ╚Öi apoi mor, semenii lor se g├«ndesc la evenimentele monstruoase recente, la blestemele ╚Öi p─âcatele p─ârin╚Ťilor, vecinilor, rudelor. ÔÇ×Oamenii au intrat ├«ntr-o p─ârereÔÇŁ, scrie documentul din 16 aprilie 1785 care relateaz─â despre epidemia de grip─â. Intr├«nd la p─âreri, ÔÇ×cum c─â ar fi ie╚Öit strigoiÔÇŁ, ╚Öi tem├«ndu-se de mor╚Ťii blestema╚Ťi, ÔÇ×au pus de au dezgropat pe unii, arz├«nd ╚Öi trupurile lor, d├«ndu-le pe ap─âÔÇŁ. Dolj, Mehedin╚Ťi, Olt, jude╚Ťe din sudul Valahiei, s├«nt cele mai afectate de epidemia de grip─â, dar ╚Öi regiunile b├«ntuite de strigoii pe care popula╚Ťia ├«i consider─â responsabili pentru moartea grabnic─â a semenilor lor. Domnul fanariot Mihai Su╚Ťu (1783-1786) se arat─â indignat de practic─â, dar mai ales de slaba implicare a autorit─â╚Ťilor locale, laice ╚Öi religioase, ├«n ├«ngr─âdirea unor astfel de comportamente: ÔÇ×Ni-am mirat domnia mea, de ce s─â ├«ng─âduie╚Öti dumneata (episcopul de R├«mnic ÔÇô n.n.), c├«t ╚Öi ispravnicii, pe locuitori, a avea acest fel de idee nebuneasc─â, ╚Öi cum s─â se cuteze la o fapt─â ca aceasta, care este ╚Öi ├«mpotriva legeiÔÇŁ. El cere episcopului de R├«mnic, ispravnicilor ╚Öi doctorului trimis la fa╚Ťa locului s─â-i fac─â pe oameni ÔÇ×s─â ├«n╚Ťeleag─âÔÇŁ c─â strigoii nu s├«nt dec├«t ÔÇ×p─âreri nebune╚ÖtiÔÇŁ. Nu ╚Ötim cum ╚Öi dac─â cele trei importante figuri ale autorit─â╚Ťii centrale i-au convins pe oameni s─â nu mai dezgroape mor╚Ťii ╚Öi s─â-i treac─â printr-un ritual menit a transforma haosul ├«n ordine. ╚śtim ├«ns─â c─â strigoii fac parte din credin╚Ťele populare ╚Öi c─â b├«ntuie cu periodicitate lumea rural─â. De altminteri, preo╚Ťii primesc odat─â cu hirotonisirea ╚Öi misiunea de a ÔÇ×cerceta de ceea ce zic unii cum c─â mor╚Ťii s─â fac strigoiÔÇŁ ╚Öi, cu bl├«nde╚Ťe, ÔÇ×s─â le dea ├«nv─â╚Ť─âtur─â ce s─â fac─âÔÇŁ. Tudor Pamfile, Ioan-Aurel Candrea sau Otilia Hede╚Öan au cercetat credin╚Ťele populare n─âscute ├«n jurul strigoilor, v├«rcolacilor sau pricolicilor. O cercetare istoric─â ├«╚Öi a╚Öteapt─â ├«nc─â cercet─âtorul care cu delicate╚Ťe ╚Öi pasiune s─â ÔÇ×dezgroapeÔÇŁ mor╚Ťii-strigoi de prin arhive ╚Öi s─â-i includ─â ├«ntr-o analiz─â comparabil─â cu ceea ce a oferit Carlo Guinzburg ├«n a sa Istorie nocturn─â sau Keith Thomas ├«n Religia ╚Öi declinul magicului. P├«n─â una-alta, s─â revenim la strigoii no╚Ötri. Preo╚Ťii s├«nt trimi╚Öi s─â ├«nve╚Ťe poporenii c─â trupul celui mort n-are cum s─â se prefac─â ├«n strigoi. Dup─â cum scrie la Pravila cea Sf├«nt─â, la glava 378, ÔÇ×trupurile cele moarte ├«╚Öi iau cu ele sufleteleÔÇŁ ╚Öi n-au cum s─â zboare peste sate s─â fure laptele vacilor ╚Öi lini╚Ötea s─âtenilor. Dar, scrie aceea╚Öi Pravil─â, trupurile celor ÔÇ×afurisi╚ŤiÔÇŁ nu se topesc ╚Öi nu putrezesc p├«n─â c├«nd nu ob╚Ťin iertarea celor pe care i-au sup─ârat ├«n timpul vie╚Ťii. Or, aceast─â porti╚Ť─â deschide u╚Öa specula╚Ťiilor, multelor specula╚Ťii...

Dou─â decenii mai t├«rziu, tot ├«n timpul prim─âverii, pe fondul unei alte epidemii de friguri, s─âtenii din Stroe╚Öti, jude╚Ťul Arge╚Ö, speria╚Ťi de moartea fulger─âtoare a unora dintre ei, s-au g├«ndit c─â v├«rcolacii au revenit printre ei. A╚Öa c─â au dezgropat dou─â trupuri, un b─ârbat ╚Öi o femeie, ╚Öi ├«n frunte cu preo╚Ťii satului le-au ÔÇ×cetit molitfe, au turnat osfe╚Ötanie pe d├«nsele ╚Öi le-au ├«ngropat la locÔÇŁ. Dar, pentru c─â moartea ├«nc─â f─âcea victime, spaima s─âtenilor i-a ├«mpins s─â dezgroape iar─â╚Öi unul dintre cadavre care noaptea, ├«n haina v├«rcolacului, d─âdea t├«rcoale pe la casele lor. Cadavrul femeii este cel redezgropat ╚Öi, mai ├«nt├«i, sf─âr├«mat, apoi ars ╚Öi ├«ngropat. De v├«rcolaci n-au sc─âpat, dar povestea despre v├«n─âtoarea de v├«rcolaci s-a r─âsp├«ndit prin satele din jur ╚Öi a ajuns apoi la urechile episcopului de Arge╚Ö, Iosif. Episcop luminat, Iosif al Arge╚Öului s-a cobor├«t printre s─âteni s─â le aduc─â aminte c─â ÔÇ×s─âp─âtorii de cadavreÔÇŁ s├«nt pedepsi╚Ťi de Pravile ╚Öi vor fi excomunica╚Ťi dac─â se mai dedau la astfel de practici. Ba mai mult, ini╚Ťiatorii acestui episod ÔÇ×p─âg├«nÔÇŁ s├«nt pedepsi╚Ťi cu 200 de toiege aplicate la t─âlpi, ├«n pia╚Ťa public─â ╚Öi ├«n v─âzul tuturor.

Dar cum de au ajuns strigoii strigoi ╚Öi v├«rcolacii v├«rcolaci? Prin ce metamorfoze ├«nsp─âim├«nt─âtoare trupurile bie╚Ťilor cre╚Ötini c─âp─âtau aspecte de fiare ne├«mb├«nzite ╚Öi colindau nop╚Ťile, zbur├«nd deasupra satelor ╚Öi ├«nfrico╚Ö├«nd popola╚Ťia? Multe s├«nt cauzele acestor transform─âri, inventariate de etnologi, dar poate cea mai important─â se leag─â de moartea rea. ├Än vizita╚Ťiunile sale canonice (1746-1747) de-a lungul Valahiei, mitropolitul Neofit Cretanul (1738-1753) culegea informa╚Ťii despre starea Bisericii ╚Öi spiritualitatea enoria╚Öilor. Asupra unuia dintre cazuri insist─â ├«ndelung, tocmai pentru a-l oferi drept exemplu ╚Öi lec╚Ťie tuturor cre╚Ötinilor: ├«ntr-unul din satele vizitate a aflat povestea unor s─âteni care au jurat str├«mb, pierz├«ndu-╚Öi sufletele pentru o bucat─â de p─âm├«nt; sperjurii ╚Öi familiile lor p├«n─â la c├«teva genera╚Ťii au fost pedepsite de divinitate cu mor╚Ťi groaznice, trupurile lor nefiind primite nici m─âcar la por╚Ťile cerurilor: trupurile neputrezite a╚Öteptau ├«nc─â iertarea, scrie mitropolitul Neofit. Or, de aici, din aceste mor╚Ťi cumplite ╚Öi blestemate, ap─âreau strigoii ╚Öi v├«rcolacii pleca╚Ťi nop╚Ťile s─â se r─âzbune ╚Öi s─â-╚Öi g─âseasc─â lini╚Ötea. Un tribunal al Inchizi╚Ťiei care s─â inventarieze, s─â judece ╚Öi apoi s─â pedepseasc─â astfel de ├«nchipuiri fantastice n-a existat ├«n ╚Ť─ârile rom├óne. Biserica ortodox─â ÔÇ×n-a v├«nat vr─âjitoareÔÇŁ, ci s-a acomodat vremurilor ╚Öi credin╚Ťelor, afl├«ndu-se deseori printre enoria╚Öii c─âut─âtori de spirite rele ╚Öi metode de ├«mbl├«nzire a mor╚Ťii.

Constan╚Ťa Vintil─â este cercet─âtoare la Institutul de Istorie ÔÇ×Nicolae IorgaÔÇť al Academiei Rom├óne. Cea mai recent─â carte publicat─â: Tinere╚Ťile unui ciocoia╚Ö, Editura Humanitas, 2019.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.