Energia ┼či mediul

Aureliu LECA
Publicat în Dilema Veche nr. 555 din 2-8 octombrie 2014
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Al─âturi de fenomene de o amploare deosebit─â, precum rata ridicat─â la care popula┼úia globului continu─â s─â se m─âreasc─â, cre┼čterea asociat─â ┼či inevitabil─â a consumului de energie, descre┼čterea resurselor minerale ┼či realitatea rezultant─â a deterior─ârii ├«ngrijor─âtoare a mediului ambiant, ├«nso┼úit─â de ├«nc─âlzirea global─â, societatea contemporan─â este confruntat─â cu o triad─â de probleme foarte complexe ÔÇô cre┼čterea economic─â ┼či demografic─â, consumul de energie ┼či de resurse, conservarea mediului ├«nconjur─âtor ÔÇô cu alte cuvinte, lumea se g─âse┼čte ast─âzi ├«n fa┼úa unei trileme f─âr─â precedent.

Energia este un produs cu o mare valoare economic─â, social─â, strategic─â ┼či politic─â. Este indispensabil─â pentru ├«ntreaga economie a unei ┼ú─âri, respectiv pentru industrie, servicii ┼či activit─â┼úi sociale. Lipsa accesului la energie are consecin┼úe mari, iar rolul strategic ┼či politic al energiei a fost ├«n mod clar eviden┼úiat ├«n ultimii 30-40 de ani de diferitele crize petroliere sau energetice, conflicte regionale, care au degenerat ├«n r─âzboaie, avarii energetice grave, tensiuni sociale sau erori ├«n politica energetic─â a unei ┼ú─âri.

Ca particularit─â┼úi specifice ale sectorului energetic ies ├«n eviden┼ú─â, ├«n mod special, patru dintre acestea: ├«n primul r├«nd, este caracterizat de o iner┼úie mare, cu o diferen┼ú─â de timp ├«ntre decizie ┼či realizare practic─â de ordinul a 4-15 ani; ├«n al doilea r├«nd, al─âturi de sectorul transporturilor, este principalul contribuitor la poluarea ambiental─â ┼či schimb─ârile climatice; ├«n al treilea r├«nd, necesit─â investi┼úii considerabile, de multe ori foarte greu de ob┼úinut; ├«n al patrulea r├«nd, este absolut necesar─â existen┼úa unui cadru institu┼úional ┼či legislativ adecvat, precum ┼či a unei strategii energetice pe termen mediu ┼či lung, ├«nso┼úite de politici energetice na┼úionale ┼či instrumente specifice economiei libere.    

Dac─â ecologia ┼či dezvoltarea economic─â au fost considerate un timp antagonice, dup─â Conferin┼úa de la Rio de Janeiro din 1992, s-a adoptat ca o sintagm─â esen┼úial─â conceptul dezvolt─ârii durabile, bazat pe posibila complementaritate a solu┼úiilor economice ┼či a celor ecologice pentru dezvoltarea uman─â.

Dezvoltarea economic─â ┼či protec┼úia mediului natural pot fi compatibile ├«n cadrul dezvolt─ârii durabile, concept consolidat sub egida ONU, ├«ncep├«nd cu Raportul Brundtland (1987). Dezvoltarea durabil─â este un proces ├«n continu─â evolu┼úie, care urm─âre┼čte perfec┼úionarea economiei, a societ─â┼úii ┼či a condi┼úiilor de mediu, pentru beneficiul genera┼úiei actuale ┼či al celor viitoare. Aceast─â defini┼úie eviden┼úiaz─â complexitatea deciziilor cu care se confrunt─â legiuitorii, guvernele ┼či societatea civil─â ├«n ansamblu ┼či sugereaz─â m─âsurile care trebuie luate pentru a crea o lume ├«n care s─â se poat─â tr─âi.

Dezvoltarea durabil─â asumat─â de o ┼úar─â presupune ├«ndeplinirea simultan─â a urm─âtoarelor obiective: progresul social general ÔÇô acord├«nd ├«n acela┼či timp aten┼úie nevoilor fiec─ârui membru al societ─â┼úii ├«n parte; protec┼úia eficient─â a mediului ├«nconjur─âtor, stoparea ┼či controlarea procesului de ├«nc─âlzire global─â ┼či schimb─âri climatice; asigurarea unui nivel ridicat ┼či stabil de cre┼čtere economic─â ┼či, implicit, de ocupare a for┼úei de munc─â.

Evaluarea problemelor de mediu, în ultimii 35-40 de ani, a înregistrat o agravare continuă a condiţiilor ambientale. Succesiv au fost parcurse următoarele etape: pentru început, s-a vorbit despre poluarea mediului înconjurător, pentru ca apoi modul de abordare să fie acela al gazelor cu efect de seră (GES), în mod deosebit dioxid de carbon (CO2); în continuare, s-a dovedit existenţa încălzirii globale, avînd ca efect schimbările climatice, pentru ca, în ultima perioadă de timp, să se manifeste o serie de catastrofe ecologice.

├Än acela┼či interval de timp, contextul general ┼či reglement─ârile s-au schimbat fundamental. P├«n─â ├«n 1990, preocup─ârile generale se refereau practic exclusiv la energie, pentru ca apoi s─â apar─â dihotomia energie ÔÇô mediu; ├«n zilele noastre, cei doi factori majori s-au inversat, respectiv mediu ÔÇô energie, pentru ca ├«n perspectiva urm─âtoarelor decade s─â r─âm├«n─â ca factor de control mediul. S-a ajuns la concluzia c─â temperatura P─âm├«ntului nu trebuie s─â creasc─â cu mai mult de 2o C fa┼ú─â de anii 1900, c├«nd temperatura medie a P─âm├«ntului era de 14o C. Ast─âzi, aceast─â valoare este de aproape 15o C ┼či este deja o preocupare general─â pentru a limita aceast─â cre┼čtere. Cauza principal─â a ├«nc─âlzirii globale o constituie emisiile de GES, ├«n special CO2, provenite din activit─â┼úile energetice ┼či industriale.     

Politica energie ÔÇô mediu a Uniunii Europene, ├«n care trebuie s─â se ├«ncadreze ┼či Rom├ónia, are ca obiectiv strategic reducerea emisiilor de GES ├«n medie cu 20% p├«n─â ├«n anul 2020, iar ├«n perspectiv─â cu 40% p├«n─â ├«n 2030 ┼či cu 80% p├«n─â ├«n 2050, fa┼ú─â de anul 1990. Se prevede folosirea surselor regenerabile de energie ┼či cre┼čterea eficien┼úei energetice, respectiv reducerea pierderilor de energie.

Aureliu Leca este profesor universitar emerit al Universit─â┼úii Politehnica din Bucure┼čti, ┼čef al catedrei UNESCO de ┼×tiin┼úe Inginere┼čti.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.