Emoţional sau academic?

Gabriela DINU-TEODORESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 481 din 3-8 mai 2013
Emoţional sau academic? jpeg

La nivel academic şi ştiinţific, inteligenţa emoţională este un subiect controversat –  de la dilema că e o abilitate sau o trăsătură de personalitate, pînă la modalităţile concrete de măsurare şi validare a constructului. Un consens relativ îl găsim în descrierea componentelor inteligenţei emoţionale, în sensul în care majoritatea celor care s-au preocupat de subiect au vorbit despre cunoaşterea propriilor emoţii, despre gestionarea lor într-un mod constructiv, care să ne permită să folosim emoţiile potrivite pentru susţinerea activităţilor şi să minimalizăm efectele nedorite ale unor emoţii precum furia, frica sau tristeţea excesivă. Empatia este şi ea considerată un atribut al oamenilor inteligenţi emoţional, facilitînd înţelegerea celorlalţi şi o relaţionare de calitate.

Caracteristicile de care vorbeam ne sînt de folos cînd stabilim relaţii cu ceilalţi – profesionale, personale, familiale, de prietenie. Pentru a reuşi să stabilim contacte cu ceilalţi – într-un mod confortabil pentru noi şi stimulant pentru celălalt – avem nevoie să ştim ce simţim, cum ne gestionăm emoţiile, cum ascultăm empatic, cum insuflăm emoţii energizante celuilalt, cum rămînem în contact cu ce simţim, pentru a ajunge acolo unde ne dorim.

Dintr-o perspectivă mai comună, inteligenţa emoţională este privită ca un deziderat, dar are şi o valenţă uşor utopică, pentru că sub umbrela acestui termen sînt adunate multe atribute, pe care foarte puţini dintre noi le au dezvoltate într-o măsură care să ne definească drept oameni inteligenţi emoţional.

Oricare ar fi abordarea inteligenţei emoţionale în literatura de specialitate, ceea ce cred că este esenţial priveşte aspectul practic, aplicativ. Se vehiculează ideea că, în viaţă, inteligenţa emoţională poate conta mai mult decît inteligenţa academică. Personal, o consider o afirmaţie populistă.

Din experienţa mea în domeniul educaţiei nonformale, ca trainer şi facilitator de teatru forum, dar şi în calitate de consultant în comunicare relaţională, consider că dezvoltarea inteligenţei emoţionale face parte dintr-un proces de dezvoltare personală, bazat pe conştientizarea şi procesarea emoţiilor în diverse experienţe de învăţare. În atelierele de teatru forum se creează contexte în care poţi experimenta ipostaze şi trăiri diverse, care te pot ajuta să te înţelegi mai bine, să-ţi descoperi limitele, blocajele, temerile, zonele de confort. Prin interpretarea unui rol, ieşi din zona de confort personal al rolurilor cotidiene, ai şansa de a trăi emoţii diverse, care ulterior sînt împărtăşite într-un cadru sigur şi, astfel, poţi să le cunoşti şi să le accepţi.

Gestionarea emoţiilor care ne perturbă, care ne consumă energie şi care ne pot duce la conflicte este un subiect din aria inteligenţei emoţionale, pe care îl abordez la atelierele de comunicare relaţională. Şi cînd oamenii văd şi vorbesc despre ceea ce simt, îi îndrum mereu spre demersuri de eliberare, de acceptare şi de ascultare a emoţiilor prin mijloace concrete. De exemplu, furia poate fi scoasă din interiorul nostru prin modelarea plastilinei, prin ruperea unor hîrtii, prin scris, prin desen... Odată eliberată, furia va lăsa locul unei stări de linişte şi, eventual, unor emoţii constructive, care să ne permită să ne concentrăm într-o direcţie benefică.

Consider că inteligenţa emoţională poate fi dezvoltată prin educaţie doar în context nonformal (cel puţin în acest moment). Există, în alte ţări, programe ce au ca scop dezvoltarea abilităţilor de relaţionare, de gestionare a conflictelor în rîndul elevilor, care se axează în mod deosebit pe aspecte precum identificarea emoţiilor (numirea lor, sesizarea lor în interiorul persoanei), gestionarea emoţiilor care au un potenţial de producere a conflictelor (exprimarea lor verbală, eliberarea de acestea, în moduri acceptate şi benefice) şi stimularea emoţiilor care favorizează cooperarea şi rezolvarea conflictelor. În România, nu ştiu să existe astfel de proiecte/programe în instituţiile de învăţămînt.

Bineînţeles că nu numai şcolile sînt responsabile pentru dezvoltarea inteligenţei emoţionale, ci mai ales familia şi modul de relaţionare în familie. Înainte de a fi elevi, copiii învaţă din relaţiile cu părinţii. În cadrul atelierelor pentru părinţi, aceştia întreabă frecvent cum pot relaţiona cu copilul lor cînd acesta are o criză de furie sau cum pot să-i alimenteze stima de sine şi încrederea. Comunicarea în cadrul unor relaţii e o modalitate nonformală, o pedagogie relaţională la care adulţii apelează pentru a găsi mijloace potrivite să-şi gestioneze propriile emoţii, dar şi pe cele ale copiilor.

De cîteva luni, sînt implicată într-un proiect de teatru forum, în care elevii de liceu participă la o serie de ateliere, pentru a realiza şi juca o piesă de teatru forum. Am putut astfel să văd cum elevii învaţă să se exprime, să transmită stări, să-şi gestioneze temerile legate de a fi pe o scenă, de a vorbi în public. Totul, făcut prin exerciţii şi jocuri de educaţie nonformală. Teatrul forum este doar una dintre căile nonformale prin care elevii se pot dezvolta în orice activitate din sfera nonformalului, emoţiile fiind parte a procesului de învăţare.

Aş afirma, în final, că în locul ideii de „inteligent emoţional“ ar trebui folosit conceptul de „abordare inteligentă a emoţiilor“, pe care îl văd ca pe o cale de a ne folosi de emoţii pentru a relaţiona eficient şi armonios cu ceilalţi şi de a ne atinge obiectivele propuse. Această abordare poate fi deprinsă prin experienţă, prin testarea diferitelor contexte oferite de mediul nonformal, într-un mod sigur şi educativ.

Gabriela Dinu-Teodorescu este trainer, certificat CNFPA (Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor).

Foto: FDSC

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Un virus, cu mortalitate de 40 de ori mai mare decât COVID-19, ar putea devasta omenirea. La ce trebuie să fim atenți
Experții britanici în sănătate publică avertizează că gripa aviară, inclusiv varianta H5N1, care poate infecta și oamenii, ar putea provoca o pandemie mai gravă decât COVID-19. Ei cer guvernelor lumii să ia măsuri imediate pentru prevenirea unei eventuale catastrofe.
image
Cum puteți scăpa de „hormonul stresului” și grăsimea de pe burtă. Suplimentele care vă pot ajuta
Cortizolul, adesea numit „hormonul stresului”, joacă un rol crucial în răspunsul organismului la stres. Nivelurile ridicate de cortizol pot duce la o creșterea grăsimii de pe burtă, avertizează medicii.
image
Când sunt suplimentele alimentare un pericol pentru sănătate. Medic: „Recomandăm doar pe cele care au studii clinice”
Suplimentele alimentare, atrag atenția medicii, nu sunt „simple vitamine”, sau „doar plante”, ci pot face mult rău atunci când nu sunt administrate la indicația medicului și nu sunt produse certificate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.