ÔÇťElitele se selecteaz─â singureÔÇŁ ÔÇô interviu cu Tincu┼úa BALTAG

Publicat în Dilema Veche nr. 323 din 22-28 aprilie 2010
ÔÇťElitele se selecteaz─â singureÔÇŁ ÔÇô interviu cu Tincu┼úa BALTAG jpeg

De ce programele Funda┼úiei ÔÇ×Dinu PatriciuÔÇť s-au axat pe domeniul educa┼úiei? De ce nu a┼úi ales un alt domeniu?

Educa┼úia este singura ÔÇ×arm─âÔÇť ├«mpotriva diletantismului ┼či a superficialit─â┼úii, ├«i face pe oameni mai greu de manipulat, mai con┼čtien┼úi de propria valoare ┼či mai toleran┼úi. Prin educa┼úie se pot schimba acele atitudini ┼či mentalit─â┼úi care ast─âzi ne ┼úin ├«n loc. Cred c─â investi┼úia serioas─â ├«n educa┼úie este singura cale prin care Rom├ónia ├«┼či poate reveni, at├«t economic, dar mai ales moral. Simt c─â exact acum este momentul cel mai potrivit pentru o concertare a eforturilor ├«n educa┼úie. Societatea este preg─âtit─â pentru acest lucru: oamenii s├«nt dispu┼či s─â schimbe ceva numai c├«nd s├«nt ├«n suferin┼ú─â, numai c├«nd realizeaz─â c─â pentru a le fi mai bine au nevoie de schimbare ┼či de o reg├«ndire profund─â a valorilor. Azi s├«ntem ├«ntr-o profund─â suferin┼ú─â. Ne doare c─â ┼čcoala rom├óneasc─â nu este performant─â, ne doare abandonul ┼čcolar prea mare, ne dor notele slabe la test─ârile interna┼úionale ┼či sim┼úim asta direct, ├«n fiecare zi. Cu o educa┼úie puternic─â ┼či eficient─â totul va ├«ncepe s─â func┼úioneze. F─âr─â ea, totul se pr─âbu┼če┼čte.

Acum cîţiva ani o statistică spunea că doar 2% dintre studenţii din România provin din mediul rural. Condiţiile erau strict financiare, dar avînd în vedere că 30% din populaţia României provine din mediul rural, nu credeţi că astfel se pierde un potenţial important al unei posibile viitoare elite?

Echitatea este valoarea cea mai important─â care lipse┼čte ┼čcolii rom├óne┼čti. Ea exist─â doar ├«n declara┼úii. Nu oferim ┼čanse egale tuturor copiilor, indiferent de provenien┼ú─â, etnie, religie ┼či a┼ča mai departe. Dac─â te na┼čti ├«ntr-o familie s─ârac─â ┼či eventual rom─â, ┼čansele tale de a avea acces la educa┼úia de baz─â, la nivel primar chiar, scad vertiginos. C├«nd vorbim despre studii universitare este ┼či mai grav. Copiii din mediul rural s├«nt extrem de dezavantaja┼úi. Cei mai mul┼úi abandoneaz─â studiile deja dup─â clasa a VIII-a ÔÇô nici nu ajung la liceu. Se pierde astfel un poten┼úial uman imens. M─â ├«nfurie acest fapt pentru c─â ne sabot─âm singuri ca na┼úie.

Crede┼úi c─â sistemul educa┼úional din Rom├ónia formeaz─â elite sau buni profesioni┼čti?

Din fericire elitele pot r─âs─âri ├«n condi┼úii dintre cele mai potrivnice. A┼čadar ele vor reu┼či s─â se fac─â remarcate ┼či ├«ntr-un sistem imperfect. ├Äntrebarea este dac─â putem stimula acest proces natural de selec┼úie. ┼×i nu este singura: s├«ntem capabili s─â ne p─âstr─âm elitele ├«n ┼úar─â? Mai devreme sau mai t├«rziu, oamenii, care nu se simt aprecia┼úi ┼či simt c─â merit─â mai mult, vor alege s─â plece. Nu mai crede nimeni ├«n martiriu, ├«n sacrificiul personal de dragul patriei.

Premisele pentru formarea de buni profesioni┼čti, din p─âcate, nu s├«nt ├«ndeplinite de c─âtre multe institu┼úii de ├«nv─â┼ú─âm├«nt din Rom├ónia. Nu putem genera profesioni┼čti, de vreme ce valorile, pe care ┼čcoala ar trebui s─â le ├«ntrupeze, s├«nt ┼čubrede. M─â refer desigur la adev─âr, integritate, echitate, responsabilitate, competen┼ú─â... ar trebui s─â fie valori pe care oamenii ┼čcolii s─â le recunoasc─â, s─â le aprecieze, s─â le sus┼úin─â ┼či s─â le integreze ├«n tot ceea ce ├«nseamn─â educa┼úie. Aceste valori, ce par abstracte, au influen┼ú─â direct─â asupra corectitudinii evalu─ârilor ┼či a examenelor, asupra dezvolt─ârii profesionale a oamenilor de la catedr─â, asupra interesului p─ârin┼úilor pentru educa┼úia primit─â de c─âtre copiii lor ┼či, ├«n final, asupra calit─â┼úii educa┼úiei ├«n general.

Avem facultăţi unde elita se poate forma?

Cred c─â exist─â universit─â┼úi rom├óne┼čti care ├«ncep s─â fac─â pa┼či ┼či eforturi pentru cre┼čterea calit─â┼úii ├«nv─â┼ú─âm├«ntului superior. V─â dau doar c├«teva exemple concrete: programe pentru atragerea studen┼úilor interna┼úionali, invitarea de cadre didactice din afar─â, proiecte de cercetare, investi┼úii ├«n baza material─â. Am speran┼úa c─â, ├«n cur├«nd, vom fi prezen┼úi ┼či ├«n top 500 interna┼úional. Este doar o problem─â de timp ┼či de strategie. Nu se poate face un ├«nv─â┼ú─âm├«nt de calitate cu taxe de 300 euro pe an.

Cerinţele de pe piaţa de muncă sînt într-un fel un obstacol în formarea elitelor?

Cred c─â fiecare companie, institu┼úie sau organiza┼úie ar trebui s─â ├«┼či doreasc─â angaja┼úi inteligen┼úi, pasiona┼úi ┼či creativi. Din p─âcate, din ceea ce am observat eu ├«ns─â, creativitatea nu este ├«ndeajuns de cultivat─â sau recompensat─â de c─âtre mul┼úi angajatori. Se pune mult mai mare accent pe respectarea regulilor, conformism ┼či cumin┼úenie.
Nu poate exista progres fără inovaţie, iar inventivitatea este apanajul elitelor, a celor care sînt capabili să conceapă noi realităţi, să parcurgă drumuri neexplorate.

Mai există în România un spirit al elitei? Cum este el perceput azi, la 20 de ani după Revoluţie?

Aici exist─â, ├«ntr-adev─âr, un punct nevralgic. Timp de 45 de ani am ├«nv─â┼úat c─â to┼úi s├«ntem egali, iar cei care ├«ndr─âzneau s─â ridice fruntea erau rapid ÔÇ×adu┼či la ordineÔÇť. Egalitarismul proclamat de comunism a avut efecte perverse ┼či durabile. Le sim┼úim ┼či acum ├«n ura proletar─â ├«ndreptat─â ├«mpotriva oamenilor boga┼úi, ├«n general, ┼či a oamenilor de afaceri, ├«n special. Nu pot s─â uit o conferin┼ú─â de responsabilitate social─â la care am participat acum vreo doi ani la Ia┼či, ├«n timpul c─âreia un prefect din zon─â ├«┼či exprima revolta vizavi de prezen┼úa companiilor interna┼úionale ├«n Moldova: ÔÇ×Cum domÔÇÖle, s─â vin─â aici s─â fac─â profit? Profit?? Pe spinarea noastr─â?ÔÇť.
├Än realitate, s├«ntem egali ├«n ┼čanse, ├«n drepturi ┼či ├«n obliga┼úii, ├«ns─â profund inegali ├«n aptitudini, poten┼úial, energie ┼či aspira┼úii.

Cum depist─âm, p├«n─â la urm─â, oamenii care fac parte din elit─â ┼či, legat de aceasta, crede┼úi c─â la ora actual─â mai avem modele care ar putea construi o viitoare elit─â?

Oamenii care fac parte din elit─â s├«nt oameni care, pe l├«ng─â o educa┼úie intelectual─â puternic─â, s├«nt interesa┼úi de propria lor evolu┼úie moral─â, spiritual─â ┼či profesional─â. Ei nu duc o via┼ú─â contemplativ─â, ci una activ─â, iar altruismul este o calitate indispensabil─â.
Elitele se selecteaz─â singure. Atunci c├«nd politica ┼či birocra┼úia intervin prin fraud─â ├«n acest proces, ├«ntregul sistem se decredibilizeaz─â. Falsele elite transmit ideea c─â frauda ┼či plagiatul te pot duce ├«n v├«rf, fapt ce are consecin┼úe negative imense asupra tinerilor afla┼úi ├«n c─âutare de modele. Ce rost mai are s─â ├«┼úi toce┼čti coatele pe b─âncile ┼čcolii? Ce rost are s─â ├«┼úi p─âstrezi coloana vertebral─â ┼či s─â respec┼úi regulile?
Eu cred foarte mult ├«n puterea societ─â┼úii civile. Cred ├«n elitele care cresc ┼či se fac remarcate ├«n mod natural, datorit─â calit─â┼úilor extraordinare care le fac s─â str─âluceasc─â ┼či s─â se ├«nal┼úe deasupra tuturor. Cunosc astfel de oameni ÔÇô genera┼úia 20-30 de ani are numeroase astfel de exemple. Tineri entuzia┼čti ┼či inteligen┼úi care v─âd oportunit─â┼úi, ┼či nu amenin┼ú─âri, ├«n starea noastr─â de tranzi┼úie. 

Tincu╚Ťa Baltag este directorul general al Funda╚Ťiei "Dinu Patriciu" ╚Öi pre╚Öedinta Forumului Donatorilor din Rom├ónia. A absolvit programul de MBA Romano-Canadian.

A consemnat Stela GIURGEANU.
 

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.