Elitele cresc, se formează pe lîngă elite

Simon SIMION
Publicat în Dilema Veche nr. 323 din 22-28 aprilie 2010
Elitele cresc, se formează pe lîngă elite jpeg

Consult├«nd DEX-ul vom constata c─â: elit─â, elite s├«nt un grup de persoane care reprezint─â ceea ce este mai bun, mai valoros, mai ales ├«ntr-o comunitate, o societate etc.; cuv├«ntul vine de la francezul elite, care, pe l├«ng─â calitatea de a fi cel mai bun, re┼úine imediat ┼či pe aceea de cel mai demn de a fi ales, ca urmare a faptului c─â acest termen vine de la latinescul eligere ÔÇô a alege.
├Än accep┼úiunea general─â, termenul de elit─â este asociat oamenilor cu o competen┼ú─â deosebit─â ┼či cu un ├«nalt spirit de creativitate ├«n via┼úa social─â sau/┼či ├«n profesiile lor.
De┼či a fi ales nu presupune ┼či rezultatul unui proces electoral, acesta a fost sensul, re┼úinut ├«n special pentru a identifica elitele sociale, dar pentru elitele profesionale a fost re┼úinut mai degrab─â sensul de deosebit, ales, distins.
├Än interven┼úia mea m─â voi referi doar la elitele profesionale, ├«n general, ┼či la rolul ┼čcolii ├«n formarea acestora, ├«n particular. Orice comunitate social─â sau profesional─â are nevoie de elite pentru a-┼či asigura progresul ├«n contextul competi┼úional ce ├«nso┼úe┼čte dezvoltarea ┼či progresul. Astfel spus, comunit─â┼úile care au ┼čtiut s─â-┼či formeze ┼či s─â-┼či promoveze elitele au reu┼čit s─â se pozi┼úioneze ├«n frunte, s─â ating─â standarde de via┼ú─â ┼či culturale remarcabile, bucur├«ndu-se de respectul ┼či aprecierea celorlalte comunit─â┼úi.
├Än acest context, se impune a sublinia importan┼úa respectului de care trebuie s─â se bucure elitele ├«n interiorul comunit─â┼úii, respect rezultat at├«t din calit─â┼úile ┼či contribu┼úiile acestora ├«n domeniile lor profesionale, c├«t ┼či din ac┼úiunile factorilor politici ┼či sociali, a mass-mediei sau a structurilor profesionale.
├Än timp ce elitele sociale s-au asociat ┼či ├«ntreprind ac┼úiuni coerente pentru promovarea ┼či protejarea lor ├«n societate sau pentru a impune reguli care s─â le recunoasc─â valoarea, elitele profesionale beneficiaz─â, ├«n primul r├«nd, de recunoa┼čtere ├«n cadrul asocia┼úiilor profesionale, recunoa┼čterea lor ├«n cadrul societ─â┼úii fiind condi┼úionat─â de atitudinea liderilor politici, a factorilor formatori de opinie, de modul ├«n care societatea este preg─âtit─â s─â recepteze rolul elitelor ├«n asigurarea progresului ┼či a prestigiului acestora.
├Än Rom├ónia modern─â, Academia a fost ├«ntemeiat─â ca for menit s─â asigure consacrarea ┼či prestigiul elitelor, ini┼úial a celor culturale, din domenii socio-umane, iar, ulterior, ┼či ├«n domenii ┼čtiin┼úifice, esen┼úiale pentru progresul tehnologic. Cu toat─â erodarea care a marcat-o ├«n perioada 1945-1989, ├«n special ├«n prima parte a acesteia, Academia Rom├ón─â r─âm├«ne principalul for de validare a elitelor rom├óne┼čti. Num─ârul limitat de membri, ├«n condi┼úiile acord─ârii calit─â┼úii de membru al Academiei pe durata vie┼úii, nu-i permite ├«ns─â acestui for s─â integreze printre membrii lui pe to┼úi cei care, uneori apar┼úin├«nd genera┼úiilor tinere, dovedesc calit─â┼úi ┼či au contribu┼úii de excep┼úie menite a-i ├«ndrept─â┼úi s─â aspire la aceast─â recunoa┼čtere.
Promovarea ┼či recunoa┼čterea elitelor reprezint─â un proces complex ce se realizeaz─â pe multe planuri ┼či la multe niveluri. ├Än acest sens, exist─â elite locale, na┼úionale, regionale ┼či mondiale. Putem g─âsi o imagine sugestiv─â a acestei ierarhiz─âri ├«n cea a mun┼úilor seme┼úi. A┼ča cum nici mun┼úii, cu v├«rfuri acoperite permanent de z─âpad─â, nu s├«nt distribui┼úi uniform pe glob, tot a┼ča nici elitele profesionale de nivel mondial nu se afl─â peste tot. Aceste elite mondiale s├«nt, ├«n primul r├«nd, laurea┼úii premiilor Nobel ┼či, ├«n general, provin de la universit─â┼úi de elit─â din ┼ú─ârile cu economiile cele mai puternice, chiar dac─â de multe ori ┼ú─ârile lor de origine s├«nt departe ┼či s─ârace. ┼×ansa acestora din urm─â a constat ├«n posibilitatea de a fi studiat ├«n ┼úara lor la ┼čcoli ┼či universit─â┼úi cu profesori de elit─â, cei mai buni ├«n domeniul lor, sau de a fi avut acces la timp la asemenea universit─â┼úi de prestigiu din alte ┼ú─âri.
Elitele se formeaz─â ├«n ┼čcoli de elit─â. Poten┼úialele elite, prin capacitatea de ├«nv─â┼úare ┼či crea┼úie, trebuie s─â beneficieze din partea societ─â┼úii de condi┼úii optime de ┼čcolarizare, ├«n primul r├«nd de o consiliere corect─â din partea profesorilor. Ace┼čtia s├«nt cei care pot ┼či au datoria de a-i orienta pe parcursul afirm─ârii ar─ât├«ndu-le, ├«n modul cel mai realist posibil, ┼čcolile pe care trebuie s─â le urmeze dac─â doresc s─â accead─â la un nivel de performan┼ú─â care s─â-i califice ├«n a fi considera┼úi printre elitele domeniului pentru care g─âsesc c─â au dot─ârile necesare. Pentru aceasta este ├«ns─â esen┼úial respectul de care se bucur─â profesorul ├«n comunitatea respectiv─â. O societate, ├«n care membrii ei s├«nt dispu┼či s─â asiste pasiv la discreditarea ┼či decredibilizarea profesorilor, ├«┼či condamn─â multe din poten┼úialele elite la o existen┼ú─â mediocr─â, cu o contribu┼úie nul─â la progresul ei. C├«nd se va ajunge ca ├«n Olanda, situa┼úie pe care am putut s─â o constat personal, Rom├ónia va avea ┼čansa de a fi generatoare de elite europene ┼či elite mondiale, pe m─âsura poten┼úialului uman de care dispune. Acolo, dac─â un profesor mentor ├«┼úi spune c─â pentru copilul t─âu cel mai potrivit este liceul de tip B sau C, de┼či tu crezi c─â este cel de tip A sau invers, p─ârerea profesorului poate fi pus─â sub semnul ├«ntreb─ârii doar un semestru, dup─â care se aplic─â rezolu┼úia acestuia. Peste 90% din cazuri ├«ns─â accept─â,  ├«nc─â de la ├«nceput, cu mul┼úumiri, rezolu┼úia profesorului.

Responsabilii potenţialelor elite

Asumarea de c─âtre funda┼úii sau mecenate a sprijinirii unor poten┼úiale elite este ├«n totalitate l─âudabil─â ┼či respectabil─â, dar nu ┼či suficient─â. Acest rol trebuie asumat de c─âtre cei desemna┼úi prin alegeri politice s─â se ocupe, cu responsabilitate, de educarea tuturor, f─âr─â a neglija ├«ns─â sprijinirea, prin metode specifice, a poten┼úialelor elite. Existen┼úa centrelor de excelen┼ú─â ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«ntul preuniversitar, ca loc ├«n care tinerii cu ├«nclina┼úii deosebite spre cunoa┼čtere s─â g─âseasc─â, din p─âcate doar ├«n afara programului obi┼čnuit, condi┼úiile materiale ┼či umane pentru o educa┼úie special─â, este o pic─âtur─â ├«ntr-un ocean de m─âsuri ce limiteaz─â ┼čansele copiilor no┼čtri.
├Än absen┼úa unui sistem care s─â pun─â la dispozi┼úia poten┼úialelor elite, pe baza unor procese riguroase de selec┼úie, ┼či a unor reguli severe de p─âr─âsire a rutei ├«n caz de neconfirmare, ┼čansele acestora s├«nt 90% dependente de posibilit─â┼úile financiare ale p─ârin┼úilor. Ce ┼či-a permis un stat guvernat de idei egalitariste nu-┼či poate permite unul care se vrea al economiei de pia┼ú─â? Aceste clase speciale, pe diferite profile, ar fi imposibil de sus┼úinut de societatea rom├óneasc─â actual─â? Cred c─â nu ┼či sper s─â se g─âseasc─â loc pentru ele ├«n viitorul apropiat.
Cum am mai spus, ÔÇ×elitaÔÇť vine de la ÔÇ×a alegeÔÇť ┼či presupune, deci, o selec┼úie dup─â criterii de calitate, mai mult sau mai pu┼úin bine definite. De cele mai multe ori, selec┼úia este rezultatul unor competi┼úii organizate special pentru a se conferi, unei persoane ┼či de cele mai multe ori unui grup, titlul de elit─â ├«ntr-un domeniu, titlu care poate fi ├«nso┼úit de ob┼úinerea unei diplome, a unei pozi┼úii sau de o finan┼úare special─â din partea unei funda┼úii sau a unor organisme ale statului: ministere, consilii etc.
Spre exemplu, a┼ča s-a ├«nt├«mplat ├«n Germania unde, la un moment dat, ├«n 2005, guvernul a decis s─â organizeze o selec┼úie pentru a nominaliza c├«teva universit─â┼úi de elit─â de genul celor existente ├«n SUA ┼či Anglia ┼či care s─â ajung─â la nivelul acestora ├«n urm─âtorii ani, dup─â o finan┼úare suplimentar─â consistent─â. Dup─â ce ini┼úial au fost nominalizate trei, ulterior au fost nominalizate nou─â universit─â┼úi de elit─â, care urmau s─â primeasc─â aproximativ 2 miliarde de euro ├«n urm─âtorii 5 ani. ├Än prezent, nici o universitate din Germania nu se num─âr─â printre primele 50 de universit─â┼úi din lume; conform unor clasific─âri interna┼úionale recunoscute de comunit─â┼úile academice, aceast─â m─âsur─â venind tocmai ├«n sprijinul eforturilor unor universit─â┼úi de a accede ├«n grupul de elit─â a universit─â┼úilor.
Ideea este c─â nu po┼úi fi elit─â, nu po┼úi forma elite de nivel mondial, dac─â nu beneficiezi de o finan┼úare suplimentar─â, rezultat al unor evalu─âri, evident din afara universit─â┼úilor. Aceast─â evaluare, de care se vorbe┼čte de mul┼úi ani ┼či ├«n ┼úara noastr─â, este absolut necesar─â dac─â nu se dore┼čte ca cenu┼čiul s─â acopere performan┼úele universit─â┼úilor rom├óne┼čti. Probabil c─â ar fi fost mai inspirat─â adoptarea unei legi a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului superior, lege propus─â ├«nc─â de regretatul Marian Papahagi, poate c─â doar astfel universit─â┼úile rom├óne┼čti ar fi avut cu adev─ârat ┼čansa unei reform─âri profunde.

Permanen┼úa posturilor universitare ÔÇô posibile blocaje pentru formarea elitei

S├«nt multe aspecte ale vie┼úii universitare rom├ónesti care ar trebui schimbate. Faptul c─â toate posturile universitare s├«nt posturi permanente blocheaz─â, cel pu┼úin cu o anumit─â periodicitate, accesul poten┼úialelor elite din r├«ndul genera┼úiilor mai tinere. Doar dac─â cel pu┼úin 50% din posturi ar fi oferite pe perioad─â determinat─â ┼či posturile scoase la concurs ar fi doar posturi vacante, nu posturi transferate pentru promovare, ar exista ┼čanse reale ca unele dintre elitele noastre, des─âv├«r┼čite ┼či apreciate ├«n universit─â┼úi ┼či institu┼úii de prestigiu din str─âin─âtate, s─â se re├«ntoarc─â ┼či s─â se integreze ├«n universit─â┼úile rom├óne┼čti, sporindu-le performan┼úa ┼či prestigiul. Ar trebui ca, ├«n viitor, pentru ocuparea unor posturi permanente, s─â poat─â candida doar cei care au avut stagii de doctorat sau postdoctorale la universit─â┼úi din str─âin─âtate.
├Än acela┼či timp, tocmai pentru a men┼úine performerii ├«n universit─â┼úi, ar trebui dezvoltate, pe l├«ng─â universit─â┼úi, institute ┼či centre de cercetare puternice a┼ča cum s├«nt pe l├«ng─â orice universitate din topul celor mai bune 100 de universit─â┼úi. Doar asemenea structuri pot s─â ofere ┼čanse reale de integrare a unor speciali┼čti valida┼úi interna┼úional, mai ales din domeniile ┼čtiin┼úifice ├«n care ┼čtiin┼úa rom├óneasc─â este vizibil─â la nivel mondial.

Simon Simion este profesor universitar, Universitatea ÔÇ×Babe┼č-BolyaiÔÇť, Cluj.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.