"Elemente de cultură corporatistă pe înţelesul tuturor"

Publicat în Dilema Veche nr. 112 din 22 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Orice definiţie a conceptului de cultură corporatistă conţine în principal raportări la un sistem de valori, în general reguli de bun-simţ. La acestea se adaugă principii tradiţionale sau specifice impuse, toate constituite pe structura unui organism economic sau social, de obicei o companie. Nu sînt în măsură să teoretizez necesitatea şi consecinţele unui astfel de sistem de valori pentru o companie în relaţia profit-etică-angajat. Cred însă că e uşor să vedem valenţele sale educative, mai ales cînd sistemul economic care îl practică este adînc conştientizat într-o anumită comunitate. Setul de valori se poate transmite comunităţii ca factor civilizator. Un exemplu mă va face pe deplin înţeles. Acesta porneşte de la atmosfera cu tenta boemă a concediilor la 2 Mai din anii '70-'80, în densitatea apreciabilă intelectuală şi nonconformismul, dat şi de sălbăticia locului. Erau cîteva săptămîni în care aproape uitai de nenorocirea vieţii îngrădite. Cu o uşoară tuşă de umor, parcă văd fotografia de atunci a satului 2 Mai cu comunitatea sa locală, marcată de sistemul de valori al "Corporaţiei socialiste" şantierul naval Mangalia, legat parcă ombilical de sat. Majoritatea celor în putere ce nu erau pescari, munceau acolo. Cum esenţa "culturii corporatiste socialiste" era consecinţa directă a principiului proprietăţii întregului popor, jumătate din producţia şantierului se găsea, de fapt, în sat, spre confortul turiştilor: scaune şi şezlonguri din dur-aluminiu, mese de metal masiv, plăci de tablă de 10, pe post de asfalt sau copertine. Într-o vară am locuit într-o curte unde o jumătate de cabină de vapor era pe post de bucătărie de vară. Cam în acelaşi mod nu înţelegeam cum, deşi apa curentă exista din 197O majoritatea caselor nu ofereau decît condiţii extrem de primare de igienă zilnică: celebrul butoi pus la soare pe casă, un furtun pe post de duş. Poveştile localnicilor despre condiţiile de igienă din şantier arătau situaţii şi mai primitive. După '90, o mare corporaţie asiatică a cumpărat şantierul, impunîndu-şi regulile, conform culturii proprii companiei, cu caracteristicile spiritului de muncă de la antipozi. Angajaţii, aceiaşi localnici din 2 Mai în bună măsură, au început să fie obligaţi să lucreze în salopetele curate ale companiei, să ia o masă civilizată în incintă, iar la plecare - baie şi control! La început acestea au fost percepute, sigur şi cu sprijinul perfidei manipulări a anilor '90, ca o formă de exploatare a verosului capitalism impus din afară: cum să trăieşti aşa? Anii au trecut şi transformarea comunităţii 2 Mai e vizibilă. Nu cred că este doar un simplu corolar al dezvoltării turismului; în fapt, în anii '80 cam acelaşi număr de vilegiaturişti îşi petreceau verile aici. Înclin să cred că măcar o parte din regulile de bun-simţ din "lista culturii corporatiste" a companiei proprietare a şantierului au avut efect în timp. Nici măcar scaunele şi mesele din curţile "gazdelor" nu mai sînt altele decît cele de pe piaţă, iar nici un obiect nu mai evidenţiază apartenenţa vreunui membru al familiei la şantierul naval, deşi satul oferă în continuare forţa de muncă majoritară acolo. Toate casele nou-construite au băi, iar localnicii au început să fie mîndri de confortul pe care îl oferă în competiţia turistică, iar despre condiţiile de lucru din şantier, în general se povestesc lucruri bune. Mă gîndesc că pentru societatea românească o generalizare a exemplului de mai sus ar reprezenta un minim succes concret al conceptului de "cultură corporatistă aplicată". Un succes istoric.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

INSTANT CIUCA CARBURANT 003 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
România va alimenta cu gaz Republica Moldova. Ciucă: Cinci milioane metri cubi de gaz pe zi, nu mai mult
România poate să dea Republicii Moldova cel mult cinci milioane de metri cubi de gaz pe zi, a declarat, luni, premierul Nicolae Ciucă, precizând că statul moldovean a cerut ţării noastre să primească gaz natural.
Prima corvetă pentru marina ucraineană, lansată în Turcia FOTO Facebook Olena Zelenska
Prima corvetă pentru marina militară a Ucrainei, lansată la apă în Turcia
Corveta de tip Ada este un tip de corvetă cu rachete dezvoltată pentru Marina turcă. Navele din această clasă sunt concepute atât pentru patrularea în largul mării, cât și pentru operațiuni antisubmarin.
Elevi liceu Romania FOTO Mircea Moira   Shutterstock jpg
Elevii și profesorii, liberi miercuri. Structura anului școlar
Elevii și preșcolarii vor avea liber miercuri, 5 octombrie, de Ziua Internaţională a Educaţiei. Pentru cadrele didactice, această zi liberă este inclusă în contractul de muncă.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.