Efecte nocive

Publicat în Dilema Veche nr. 147 din 17 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- dialog cu Codruţa NEDELCU - Care sînt principalele obiecţii - de mediu, sociale, culturale - pe care organizaţia dvs. (dar şi alte ONG-uri care se ocupă de protecţia mediului) le are împotriva proiectului "Roşia Montană Gold Corporation"? În probleme de mediu În urma proiectului, o suprafaţă de cîteva sute de hectare (păşuni şi pădure) va dispărea, fiind acoperită de iazul de decantare. Alte cîteva sute vor dispărea prin distrugerea masivului Cârnic. Această suprafaţă verde înseamnă "oxigen" şi "hrană". Exemplu: o vacă are nevoie de 1 ha de păşune pentru ca să dea lapte "la capacitate". 600 ha păşune dispărute = echivalentul a 600 vaci "moarte" (care nu vor mai putea să dea lapte pentru nimeni din zonă). Iazul de decantare este într-o zonă intens tectonizată şi o parte din terenul de la bază este din roci necompacte (şisturi marnoase). Soluţiile din iaz vor circula pe falii şi pe planele de şistozitate, ajungînd în apele din jur. În mod normal, iazul ar trebui izolat, dar această izolaţie (care ar creşte foarte mult costurile) nu este prevăzută în proiect. Carierele care sînt prevăzute în proiect (sînt cel puţin 4) vor modifica ireversibil şi "nociv" peisajul, făcîndu-l total neatractiv pe viitor, deci distrugînd orice şansă pentru Roşia Montană. Proiectul nu prezintă un studiu de peisaj. România este semnatară atît a Convenţiei Internaţionale a Peisajului, cît şi a Convenţiei Carpatice, iar acest proiect intră în contradicţie cu amîndouă. În afară de asta, transportul cianurii este extrem de riscant, pe drumurile din Apuseni. În SIM el este tratat în detaliu din Ungaria pînă la graniţa cu România, dar superficial pe distanţele Cluj sau Deva-Roşia Montană. Vorbim de şosele foarte proaste şi pe care se circulă cu inconştienţă (lucru dovedit de numărul de accidente din statisticile Poliţiei Române). Valoarea de "monument al naturii" a Pietrei Despicate rezidă în însăşi locaţia unde se află în prezent. Mutarea ei o face să nu mai reprezinte un "monument". Din perspectivă socială În aria afectată de proiect (Roşia Montană şi Corna) există un număr mare de gospodării, unele "de subzistenţă", altele mai bogate. Nu există, în aceste sate, persoane fără adăpost, copii ai străzii, aurolaci ş.a.m.d. Criminalitatea era mult sub media pe ţară, înainte de anul 2000. O "comunitate rurală" în mod tradiţional îşi ocroteşte membrii. Proiectul duce (deja acest lucru a început, prin învrăjbirea oamenilor) la distrugerea acestui tip de comunitate. În plus, prin dispariţia terenurilor agricole, oamenii vor deveni dependenţi de hrana cumpărată din magazine, pentru care, după terminarea proiectului, nu vor mai avea nici un ban. Sărăcia va fi lucie, iar bugetul statului va fi încărcat cu ajutoare sociale diverse, care vor trebui direcţionate către aceşti oameni. "Noul sat" se află într-o zonă fără apă, aceasta va trebui adusă din barajul de la Cîmpeni, tratată şi urcată cu hidrofoare, lucru care costă. După ce mina nu va mai funcţiona, oamenii nu vor mai avea cu ce să plătească, şi în acest fel vor fi lipsiţi de una din necesităţile lor elementare. În plus, în noul sat, terenul (solul) nu prezintă nici o caracteristică pentru desfăşurarea de activităţi agricole; de altfel, ele nici nu vor avea unde să fie desfăşurate, pentru că fiecărei familii îi vor reveni doar 250 mp de teren, cu casă cu tot. Persoanele care vor pleca din sat sînt în general slab calificate (mineri şi agricultori). Ele se vor integra greu în noile localităţi (unde nici chiar un locuitor vechi nu îşi găseşte uşor de lucru). În scurt timp vor rămîne fără venituri şi vor deveni dependente de "ajutoare sociale" care vor fi plătite tot de la buget, adică de la noi. Din cauza sărăciei, cei care îşi vor cumpăra apartamente la bloc nu vor putea să-şi plătească utilităţile (apă caldă, gaze etc.), creînd acel tip de probleme cu care deja sîntem obişnuiţi. Acest lucru deja a început să se întîmple în cazul celor mutaţi la Alba Iulia, de exemplu. Chiar şi localnicii, care ar lucra în proiect, ar fi în categoria "calificare slabă", iar meseriile lor, după ce proiectul s-ar termina, nu vor fi de nici un folos în zonă. Vor rămîne şomeri, cu diferenţa că, la sfîrşitul proiectului, nu vor mai avea gospodăriile lor tradiţionale, patrimoniul cultural valorificabil ş.a.m.d. Vor fi persoane fără nici o şansă de viitor. Din punct de vedere cultural Casele din Roşia Montană au un specific aparte, atît ca mod de construcţie, cît şi ca aşezare în teren. Cum terenul nu poate fi reprodus în altă parte, Roşia Montană nu are cum să fie "reconstruită". Aceste case vor fi afectate atît de activităţile de minerit, cît şi de cele de transport (una din rute trecînd pe lîngă ele). Exploziile din Cârnic, în special, vor duce la distrugerea lor. În subsolul Roşiei Montane există un număr mare de goluri vechi, multe necunoscute, care pot duce la surpări de amploare. Acest lucru s-a petrecut de mai multe ori în trecut, chiar la explozii mai mici (cele din fosta exploatare erau de 20 ori mai mici decît se preconizează). În afară de asta, dacă ele nu vor fi locuite de cei care le locuiau tradiţional (şi erau legaţi de ele prin tot ceea ce înseamnă "familie" şi "tradiţie"), se vor degrada de la sine (lucru care se vede clar în cazul celor deja cumpărate de RMGC). În mod logic, dacă proiectul nu va afecta localitatea, locuitorii din Roşia Montană nu ar avea nevoie să se mute. De ce totuşi RMGC insistă să cumpere casele, dacă ele nu urmează a fi afectate? Se vede că la mijloc este o mare minciună. Acelaşi lucru (riscul de surpare) este clar în cazul galeriilor din Cârnic. Structura lor le face să se surpe chiar la explozii de mică amploare. În studiul de impact nu există nici o secţiune care să arate poziţia lor exactă, tocmai fiindcă se evită recunoaşterea acestui fapt (evident totuşi pentru cineva care are experienţă în domeniu). Profilul însuşi al carierei dovedeşte că distrugerea galeriilor romane (şi chiar şi a Pietrei Corbului) nu poate fi evitată. Aceste galerii sînt unice în lume, atît prin lungimea lor, cît şi prin modul în care au fost săpate, şi prin caracterul "evolutiv". Întregul sistem este o istorie "vie" a mineritului, începînd din vremea dacilor şi pînă în prezent. Distrugerea lor va duce la pierderea definitivă a oportunităţilor viitoare de dezvoltare a zonei. De altfel, intenţia de distrugere a fost recunoscută de directorul firmei şi faţă de Edward O’Hara, raportor al Consiliului Europei ("He refused to give a blank cheque for the future preservation of Catalina Monulesti. Any such excavations had to based on their benefit to RMGC. The company was after all out for making a profit and not for archaeological research" - citat din raport. http://assembly.coe.int/Main.asp?link=/Documents/WorkingDocs/Doc04/EDOC10384.htm). Întregul complex al Roşiei Montane (case şi galerii) reprezintă un uriaş potenţial pentru România (fără a mai vorbi de valoarea lor de "dovadă a naşterii poporului român"). În afară de asta, se încalcă principiul (stipulat în Convenţiile europene) conservării in situ. Proiectul este din categoria "finit" şi "cu viaţă de durată scurtă" (RMGC spune 17 ani, estimarea ARIN este de maximum 8 ani). După terminarea resurselor, el nu mai are prin ce să continue. Echipamentele şi utilajele folosite nu mai sînt utilizabile pentru altceva, deci investiţia este pe un termen extrem de limitat. El duce la sfîrşitul Roşiei Montane din toate punctele de vedere. A consemnat Iaromira POPOVICI

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.