EDUCA┼óIE - Pactul cu ┼čcoala

Publicat în Dilema Veche nr. 254 din 29 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe 27 februarie 2008, la nivel politic, s-au schimbat pixuri protocolare ┼či, dup─â multe z├«mbete ┼či str├«ngeri de m├«n─â, s-a semnat celebrul "pact cu educa┼úia". Conform documentului, sistemul ┼či institu┼úiile de educa┼úie vor fi "monitorizate", "modernizate", vor cre┼čte salariile, educa┼úia timpurie va fi transformat─â ├«ntr-un bun public, iar educa┼úia ┼čcolar─â obligatorie va fi de 10 ani (├«n contextul ├«n care Rom├ónia de┼úine locuri frunta┼če ├«n context european la abandonul ┼čcolar). Pactul, care prevede multe asemenea "monitoriz─âri" ┼či "moderniz─âri", a fost emis ├«ns─â mai mult de ochii lumii, pentru a potoli, la ├«nceput de an, spiritele sindicale ┼či pentru a erija clasa politic─â ├«ntr-un fel de "salvatoare a sistemului". Denumirea pompoas─â de "pact" nu a f─âcut ├«ns─â nimic altceva dec├«t s─â scoat─â ├«n strad─â, pe 14 martie, sindicali┼čtii de la Federa┼úia "Spiru Haret". Protest├«nd ┼či acuz├«nd pactul de a fi un "instrument politic", o demagogie menit─â doar s─â spoiasc─â fa┼úada unei cl─âdiri d─âr─âp─ânate, sindicali┼čtii au primit drept r─âspuns, din partea ministrului Educa┼úiei, Cristian Adomni┼úei, dezmin┼úirea faptului c─â actul ar avea vreo leg─âtur─â cu campania electoral─â. Ministrul le-a promis totodat─â c─â de la jum─âtatea lunii aprilie va fi finalizat pachetul legislativ privind educa┼úia, f─âc├«nd apel la nivelul intelectual al protestatarilor - "s├«nte┼úi cu to┼úii oameni educa┼úi ┼či s├«nt sigur c─â ve┼úi ├«n┼úelege". Bine├«n┼úeles, nu se ┼čtie la ce fel de ├«n┼úelegere a f─âcut aluzie Adomni┼úei. BAC-ul ┼či voluptatea fraudei Tot la ├«nceputul anului 2008, Cristian Adomni┼úei a exprimat dorin┼úa Ministerului de a finaliza informatizarea tuturor unit─â┼úilor de ├«nv─â┼ú─âm├«nt, declar├«nd c─â executivul are ├«n derulare un program na┼úional pentru achizi┼úia de laptop-uri ┼či calculatoare. Un fel de tichie de m─ârg─âritar, un acoperi┼č scump de ┼úigl─â, pus pe o cas─â ├«n ruin─â, pentru c─â sistemului ┼čcolar din Rom├ónia ├«i s├«nt necesare ├«n primul r├«nd cl─âdiri func┼úionale (referindu-ne la majoritatea ┼čcolilor din mediul rural, dar nu numai), infrastructur─â ┼či, deloc ├«n ultimul r├«nd, profesori. ├Än acest context, planul de investi┼úii ├«n informatizare a ap─ârut cel pu┼úin paradoxal, av├«nd ├«n vedere reac┼úia de panic─â afi┼čat─â de Minister de fiecare dat─â c├«nd vine vorba de m─âririle salariale. ├Äns─â, parc─â tocmai pentru a demonstra importan┼úa informatiz─ârii, s-a decis, la nivel ministerial, ca anul acesta subiectele de BAC s─â fie postate pe Internet, cu c├«teva zile ├«nainte de examen. "Rezultatele n-au ├«nt├«rziat s─â apar─â" - scrie Mircea Vasilescu ├«n articolul s─âu "Am dat ┼či bacaloriatul ─âsta", din nr. 230 al Dilemei vechi. "Elevii s-au apucat s─â toceasc─â variantele de subiecte, p─ârin┼úii au ├«nceput s─â fac─â presiuni asupra profesorilor pentru a lucra cu copiii la clas─â ┼Ące a pus├é┬╗ Ministerul pe Internet, c─âci ┼Ąasta se cere├é┬╗, a ap─ârut o ├«ntreag─â industrie de c─âr┼úi ┼či bro┼čuri cu rezolv─âri ale subiectelor, ba chiar ┼či unele ┼Ąmanuale de copiat├é┬╗." De altfel, Uniunea Editorilor a acuzat Ministerul Educa┼úiei pentru aceast─â decizie, afirm├«nd c─â nu s-a f─âcut nimic altceva dec├«t s─â se ├«ncurajeze copiatul. Pre┼čedintele Agen┼úiei de evaluare a calit─â┼úii educa┼úiei, Gheorghe R─âdulescu, membru ├«ntr-una dintre comisiile de corectare la lucr─ârile de bacalaureat din Capital─â, a reclamat c─â zeci de lucr─âri de la proba scris─â de limba rom├ón─â erau identice, copiate dup─â c─âr┼úi cu rezolv─âri, fiind parc─â "trase la xerox". O zi mai t├«rziu, MECT dezminte acuza┼úiile, preciz├«nd c─â examenul de bacalaureat n-a fost ├«n nici un fel prejudiciat ┼či c─â toate lucr─ârile s├«nt evaluate ┼či notate, conform procedurilor ├«n vigoare. Acuzele de fraud─â nu s-au oprit ├«ns─â aici. Inspectoratul ┼×colar al Municipiului Bucure┼čti a fost nevoit s─â sesizeze Parchetul ├«n leg─âtur─â cu declara┼úiile a 60 de elevi de la Liceul "George Enescu" din Bucure┼čti, care au spus c─â directorul adjunct i-ar fi obligat s─â contribuie, fiecare, cu 200 de lei pentru a ob┼úine note mai mari la examenul de bacalaureat. Drept urmare, Transparency International din Rom├ónia a solicitat, pe 4 iulie, Ministerului Educa┼úiei ┼či celorlalte autorit─â┼úi publice, s─â ini┼úieze de urgen┼ú─â anchete ├«n leg─âtur─â cu acuza┼úiile de corup┼úie ┼či de fraudare a examenului de bacalaureat. Rezultatele anchetelor se las─â ├«nc─â a┼čteptate. Banii, grevele ┼či profesorii Ca ├«n ceilal┼úi ani, rela┼úia dintre salariu ┼či profesori a r─âmas neschimbat─â, interac┼úion├«nd, ca de fiecare dat─â, prin greve, amenin┼ú─âri, a┼čtept─âri, renun┼ú─âri, nervi, acuze. Chiar dac─â ├«nc─â de la finele lui 2007 federa┼úiile sindicale au pus ├«n vedere Ministerului Educa┼úiei s─â finalizeze negocierile cu privire la cre┼čterile salariale, p├«n─â la intrarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 ├«n dezbaterea Parlamentului, primele negocieri dintre sindicate ┼či Minister s-au soldat cu e┼čec. Pe 30 ianuarie liderii celor patru federa┼úii din ├«nv─â┼ú─âm├«nt au respins, pe motiv de propuneri nesatisf─âc─âtoare, oferta prezentat─â de ministrul Cristian Adomni┼úei care cuprindea o cre┼čtere de 10% de la 1 ianuarie pentru personalul didactic debutant ┼či cu 6% de la 1 aprilie pentru toate cadrele didactice ┼či nedidactice, inclusiv pentru cele cu gradul I. Lucrurile trenau, ├«ntre o ├«nt├«lnire ┼či o negociere, p├«n─â c├«nd, m├«na┼úi din spate de alegeri, parlamentarii au provocat, spre finele anului, o nou─â criz─â. Devenind, dintr-odat─â, foarte receptiv la cererile profesorilor, ├«ntr-un av├«nt ilogic ├«n contextul crizei financiare globale, Parlamentul a aprobat ├«n unanimitate legea prin care se prevedea o cre┼čtere salarial─â cu 50%. Legea a fost promulgat─â mai apoi ┼či de pre┼čedintele Traian B─âsescu - pe motiv c─â "performan┼úa f─âr─â bani e imposibil─â" - ┼či publicat─â ├«n Monitorul Oficial. ├Än aceea┼či zi ├«ns─â, Guvernul - care oricum nu mai avea ce pierde, fiind deja destul de prost cotat ├«n prag de alegeri - a emis o Ordonan┼ú─â de Urgen┼ú─â prin care am├«na cre┼čterea salarial─â p├«n─â la 1 aprilie. Drept urmare, parlamentarii au r─âmas de "b─âie┼úi buni", guvernul, "b─âie┼úii r─âi", iar sindicatele au anun┼úat greve de avertisment, pe 3 ┼či 10 noiembrie, urm├«nd ca pe 18 noiembrie s─â se treac─â la greva general─â. Grevele de avertisment au avut loc, f─âr─â nici un fel de rezultat. De┼či pre┼čedintele Federa┼úiei "Spiru Haret", Gheorghe Isvoranu, a declarat c─â membrii sindicatului s├«nt hot─âr├«┼úi s─â continue protestele p├«n─â la greva general─â: "niciunde ├«n lume nu s-a ├«nt├«mplat ca un guvern s─â fie peste toate autorit─â┼úile statului ┼či s─â anuleze o lege". De┼či sindicali┼čtii au cerut Parlamentului s─â resping─â Ordonan┼úa, de┼či lucrurile p─âreau a anun┼úa iremediabila grev─â general─â, la doar c├«teva zile dup─â declara┼úiile pline de av├«nt sindicalist, profesorii au am├«nat protestele pentru anul viitor, motiv├«nd c─â negocierile nu-┼či mai aveau sensul cu un guvern "aflat pe duc─â": vor fi reluate cu urm─âtorul guvern. ├Äntre timp, pe fondul crizei din ├«nv─â┼ú─âm├«nt, ministrul Adomni┼úei a fost demis ┼či ├«nlocuit cu Anton Anton, pre┼čedintele Autorit─â┼úii Na┼úionale pentru Cercetare, de profesie inginer. Acesta, f─âr─â prea multe menajamente, a urcat pe scena politic─â ├«nc─âl┼úat ├«n aceia┼či pantofi purta┼úi ┼či de str─âmo┼čii s─âi: printre primele g─âselni┼úe ale noului ministru a fost aceea ca de acum ├«ncolo profesorii s─â fie pl─âti┼úi ├«n func┼úie de evalu─ârile elevilor ┼či p─ârin┼úilor, pe motiv c─â: "profesorii cu performan┼úe primesc acelea┼či salarii cu cei care ├«┼či bat joc de ┼čcoal─â". Idee care, ├«n afara unui blam implicit adus clasei profesorale, aduce a tocmeal─â de pia┼ú─â. ├Än loc de concluzie, un avertisment Global, avem de-a face cu o criz─â financiar─â, local, ne pa┼čte un colaps intelectual. ├Än acest context declara┼úia ministrului Anton Anton sun─â mai mult a avertisment dec├«t a lumini┼ú─â de la cap─âtul tunelului: "educa┼úia este ┼či va r─âm├«ne un domeniu prioritar al societ─â┼úii rom├óne┼čti, un lucru certificat deja prin programele guvernamentale ┼či politicile educa┼úionale desf─â┼čurate de patru ani la nivelul Ministerului Educa┼úiei". Vom vedea consecin┼úele acestei "certific─âri" ├«n 2009.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.