Educaţie, infrastructură, legalizarea marijuanei

Publicat în Dilema Veche nr. 554 din 25 septembrie - 1 octombrie 2014
Educaţie, infrastructură, legalizarea marijuanei  jpeg

– ce aşteaptă adolescenţii de la viitorul preşedinte –

Pentru că Dosarul acestui număr din Dilema veche este „Preşedintele“, i-am întrebat pe cîţiva elevi de liceu ce ar schimba în mod fundamental, dacă ar deveni preşedinţii României. Iată ce au răspuns. 

NB: Unele dintre lucrurile pe care spun că le-ar face nu intră în competenţele constituţionale ale preşedintelui. Dar asta e altă discuţie...

„Aş opri orele de religie“

Primul lucru pe care l-aş face ca preşedinte în România ar fi să încerc să schimb legislaţia „seculară“. Consider că Biserica Ortodoxă Română este o instituţie ce are influenţe serioase asupra mentalităţii şi moralităţii colective a societăţii româneşti, avînd în vedere numărul considerabil de credincioşi. Cred că din cauza acestei mentalităţi, legislaţia pentru – de exemplu – drepturile femeilor sau ale homosexualilor are şanse mai mici de a trece sau, la nivel micro, promovează misoginismul şi violenţa domestică. Cu acestea fiind spuse, aş tăia subvenţiile pentru culte din România şi le-aş taxa ca pe orice alt SRL. Mai mult decît atît, aş opri orele de religie şi aş interzice toate manifestările religioase de masă în instituţiile de învăţămînt (rugăciunile la început de an, sfinţirile publice ale şcolilor etc.)

Claudiu Tader, clasa a XII-a, Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“, Bucureşti  

Reeditarea manualelor, drumuri mai bune

Dacă aş ajunge vreodată în postura de preşedinte, în ciuda faptului că mi se pare una destul de incomodă şi nu mi-ar plăcea polemicile implicite şi conflictele de interes ce survin cu această poziţie, aş începe prin a reciti şi revizui toate legile ce ţin de Ministerele Educaţiei şi Turismului. Printre altele, aş reduce drastic numărul de parlamentari, deoarece, din cunoştinţele mele sumare referitoare la politică, costurile întreţinerii domniilor lor pot echivala cu o multitudine de ajutoare pentru şomaj, pentru copii cu dizabilităţi sau alte cazuri ce necesită mai multă atenţie şi sprijin financiar. Referitor la schimbările în domeniul educaţiei, presupun că aş avea în vedere cine şi cum se ocupă cu utilizarea fondurilor special destinate. De asemenea, aş suplimenta şi aş cere reeditarea manualelor şcolare în vederea păstrării informaţiilor relevante, şi aş sugera o schematizare mai practică a acestora pentru ca toţi elevii să fie interesaţi de subiectele predate. Cît despre turism, lucrurile ar fi la fel de complicate sau poate chiar mai problematice, căci pentru promovarea tradiţiilor şi obiectivelor româneşti este nevoie mai întîi de o infrastructură bine pusă la punct, pentru că multe dintre comorile ascunse ale ţării noastre sînt izolate în locuri greu accesibile din cauza drumurilor prost amenajate şi întreţinute. Cu aceste chestiuni aş începe eu la o primă aruncătură de privire... despre ideologii şi concepţii este mai greu să vorbesc, oamenii se schimbă prea greu.

Bianca Zugravu, clasa a XI-a, Colegiul Naţional ,,Mircea cel Bătrîn“, Rîmnicu Vîlcea   

„Nu aş lăsa puterea să mă afecteze“

Dacă aş avea această poziţie, prima dată m-aş ocupa de economia ţării. Aş încerca să văd ce merge rău, aş vizita oraşele în care industria a avut de suferit, aş reduce salariul deputaţilor şi al tuturor oamenilor din Parlament, Guvern etc. la minimul pe economie, aşa ar veni toţi cu planuri pentru ca ţara să iasă din impasul economic. Vizitele pe care le-aş face nu ar fi cu mare fast, doar să văd ce fac oamenii. Apoi m-aş ocupa de un segment foarte important: educaţia. Aş încerca să implementez un sistem mai sănătos de învăţămînt. O altă problemă pe care aş încerca să o remediez este aspectul mediului urban şi al celui rural şi dispunerea cît mai multor fonduri europene pentru diferite proiecte. Un alt lucru important pe care aş vrea să îl fac ar fi alegerea cu cap a consilierilor. Dar cred că cel mai important lucru pe care îl voi face ca preşedinte ar fi să nu uit de personalitatea mea şi nu aş lăsa puterea să mă afecteze. Cred că ăsta trebuie să fie primul lucru pe care un preşedinte trebuie să îl facă. Aş rămîne o persoană simplă.

Mimi Popescu, clasa a XII-a, Colegiul Naţional ,,Mircea cel Bătrîn“, Rîmnicu Vîlcea  

Adăposturi pentru cîini şi pentru oamenii străzii

România fiind o ţară care primeşte regulat fonduri europene, dar modificările din ţara noastră nefiind tocmai vizibile, aş verifica dacă aceste fonduri sînt folosite în totalitate în scopurile pentru care ne-au fost alocate. Dacă aş fi preşedinte, aş construi mai multe adăposturi pentru cîini şi pentru oamenii străzii, deoarece situaţia se agravează de la an la an. Aş reduce considerabil sumele de bani pe care populaţia ţării le plăteşte politicienilor şi aş regla situaţia pensionarilor, şi aş folosi acest surplus pentru a mări pensiile cu cel puţin 20%.

Iulia Mîţu, clasa a XII-a, Colegiul Naţional ,,Mircea cel Bătrîn“, Rîmnicu Vîlcea  

„Aş dori să legalizez marijuana“

Nu e mare scofală. Te uiţi puţin în jur, încerci să gîndeşti la rece şi îţi dai seama ce ai vrea tu să faci dacă ai fi preşedinte. Eu, de exemplu, sînt fixat pe ideea că dacă am avea infrastructura mai bună, lucrurile s-ar mişca mult mai repede în toate domeniile, avînd în vedere că cel puţin deocamdată nu putem transporta lucruri sau persoane virtual. Deci aş îmbunătăţi infrastructura. A doua schimbare majoră: cred că ne-ar fi de mare folos nişte sisteme sanitare şi de educaţie mai bune. Şi spun asta pentru că, după părerea mea, un popor „prost“ şi bolnav este uşor influenţabil, iar asta poate fi defavorabil pentru el însuşi. De altfel, pentru că am doar 17 ani şi mintea îmi zboară mai ceva ca un MiG 35 Fulcrum, dacă aş fi preşedinte, mi-aş dori să legalizez marijuana. Şi asta doar pentru că în scurta mea experienţă de viaţă, am descoperit că există o invers proporţionalitate între cît de mult interzici un lucru şi cît de mult este el totuşi făcut, dar, bineînţeles, pe sub mînă.

Ştefan Bărgăonu, clasa a XII-a, Colegiul Naţional „Gheorghe Vrînceanu“, Bacău  

„Aş face din politică o maşinărie care să funcţioneze logic“

Dacă aş fi preşedinte le-aş da românilor motive să rămînă în România. Le-aş da copiilor motive să se bucure, le-aş da tinerilor şansa să se regăsească pe ei înşişi, le-aş da bătrînilor motive să rămînă tineri. Aş face din politică o maşinărie care să funcţioneze logic şi corect. Aş vrea să-i pot învăţa pe oameni să respecte şi să iubească.

Georgiana Huţanu, clasa a X-a, Colegiul Naţional „Gheorghe Vrînceanu“, Bacău  

„Marile schimbări încep din detalii“

Nu mă gîndesc în fiecare zi la ce aş face dacă aş fi preşedinte, dar dacă tot veni vorba, cred că, în primul rînd, m-aş schimba pe mine. Era o vorba care zicea că dacă vrem să schimbăm lumea, trebuie să ne schimbăm mai întîi pe noi înşine. Aşa şi cu preşedintele. M-aş strădui să fiu un model atît pentru tineri, cît şi pentru cei în măsură să-mi judece fiecare mişcare. Asta ar însemna să fiu un preşedinte cult, cu un aer demn şi, nu în ultimul rînd, devotat semenilor mei. Ei... deja lucrurile stau altfel cînd mă gîndesc la asta. Preşedintele este un fel de oglindă a ţării, nu? Asta înseamnă că ţara noastră ar fi una în care cultura şi tradiţiile sînt încurajate, în care problemele poporului sînt rezolvate în mod cinstit şi pe cale amiabilă, iar imaginea noastră în viziunea celorlalte popoare este una demnă de admiraţie. Mica Românie ar înflori astfel precum o mimoză timidă şi retrasă. Dar toate astea-s visuri… Ce spun acum este naiv şi ştiu că sînt alte probleme mai mari de rezolvat, însă ceea ce ştiu este că marile schimbări încep din detalii. Bine că visurile nu costă. Ţara ar avea datorii prea mari.  

Geo Bârcan, clasa a XII-a, Colegiul Naţional „Gheorghe Vrînceanu“, Bacău 

a consemnat Adina POPESCU

Foto: wikimedia commons

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.