Educația între două crize

Florin DROC
Publicat în Dilema Veche nr. 945 din 19 – 25 mai 2022
Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg

Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără  cosmetizare, situația dramatică a educației.

Astfel de situații funcționează ca un declanșator al înțelegerii propriilor decizii. A fost momentul în care am redescoperit cît de important este să faci parte din mediul privat. Dar şi cît de importantă este încrederea pe care ai sădit-o în comunitatea ta pentru a putea privi și dincolo de perioada năucitoare a pandemiei.

Prin natura contextului pandemic, colaborarea echipelor profesionale este susceptibilă de a fi slăbită, deoarece a trece dintr-un modul de funcționare în altul nu este deloc ușor. Fără circulare, ordine de ministru, impulsionări tipice de care sistemul public are nevoie, echipa Școlii Germane „Hermann Oberth“ a funcționat exemplar. Nu am lăsat să fim captivii fatalismului și ai inerției și ne-am croit propriile decizii, imediat după întreruperea cursurilor. Deloc simplu, dar simțeam efervescența întîlnirii cu necunoscutul. Ne-am pus laolaltă toată rețeaua de parteneri din educație și am translatat experiența pe care o aveau unele universități din țară și din străinătate, care testaseră deja soluțiile de învățare la distanță cu studenții și am construit un concept care a avut ca țintă continuarea învățării și asigurarea unui continuum pedagogic. Dacă pînă „ieri” repartizam pe clase markere, foi de flipchart, truse de lucru, „azi” distribuiam laptop-uri, tablete, adrese de e-mail, acces la platforme, spații virtuale de comunicare. 

Doza de îndrăzneală care ne-a împins să începem atît de rapid cursurile la distanță a avut ingrediente care ne definesc ca școală: colaborare, creativitate, inovație, cunoaștere pedagogică, onestitate. Este modul în care, prin viziunea noastră, ne raportăm la elevii din comunitatea Școlii Germane „Hermann Oberth“.

Această conectare rapidă a avut drept rezultat evitarea rupturilor în învățare, iar la nivel emoțional a reușit să mențină echilibrul atît de încercat de dramatismul care s-a insinuat în fiecare familie. Am trecut apoi la reglementări interne, la proceduri simple, clare și am redactat ghiduri pentru părinți și elevi, dar și pentru profesori, ne-am construit propriul regulament de organizare a învățării online pentru a rămîne coerenți și a ne menține atenția centrată pe miezul învățării, pe lucrurile fără de care s-ar produce rupturi în înțelegere. Ne-am reinventat într-un registru al comunicării care să motiveze și să declanșeze dorința fiecăruia de a se implica. Am respins orice idee care infuza sistemul de educație de tipul: „trece pandemia și recuperăm atunci”, „copiii nu pot învăța online”, „nu doresc să mă expun ca profesor părinților” etc.

Dar și pentru școlile private pandemia a dat naștere întrebării: rezistăm? Cultura educațională a părinților nu includea și un sistem de criterii pentru a evalua educația online, dar cei care îți rămîn alături sînt cei care îți seamănă, au curaj, apreciază dedicația, perseverența și pot recunoaște ceea ce este autentic.

În prezent, profesorii înțeleg mai bine importanța tehnologiilor și a competențelor digitale, ca un element esențial al setului lor de instrumente necesare în activitatea zilnică. Părinții au o apreciere mult mai mare pentru profesori și pentru ceea ce fac, iar acum recunosc în mod clar că educația este o experiență socială – o mare parte din fascinația învățării, a inovației și a creativității provine din interacțiunea socială directă dintre profesori și elevi.

Dar o lecție fundamentală a acestei pandemii pentru guverne și societăți este că avem o înțelegere și mai bună a imenselor lacune de echitate.

Proliferarea meditațiilor arată slăbiciunea sistemului de educație, cu atît mai mult cu cît meditațiile nu vin ca un răspuns la interesele particulare ale elevilor, ci la cutuma de a obține rezultate „deosebite”, dar punctuale la examenele naționale. Supradimensionarea importanței examenelor hrănește această goană pe culoare înguste – disciplinele de examen. Impactul negativ al meditațiilor se produce atît la nivelul disponibilității elevilor de a fi concentrați în mediul școlar și de a-și construi tenacitatea în învățare, dar și asupra școlii care devine „bună” după aceste rezultate, anonimizate, căci nu se mai știe cine a fost cel care a contribuit cu adevărat la „succesul” elevului. Disciplinele ignorate se cuantifică la capătul școlarizării în  absența competențelor fundamentale ale absolvenților, studenți nesiguri, fără deprinderea de a învăța singuri, angajați pe piața muncii cu abilități fragile și neconectate între ele.

Există un public activ în a-și exprima periodic opinia de a se reduce numărul orelor de curs, dar această „aspirație”, corelată cu numărul redus de zile de învățare în decursul unui an școlar, oferă o imagine clară a premisei eșecului sistemului nostru de educație în raport cu alte sisteme.

Pandemia a întărit nevoia unor politici agile, care se adaptează rapid.

Totuși, tipologia măsurilor generate de o criză nu trebuie să ignore impactul periculos pe care îl au deciziile administrative și pedagogice neverificate prin cercetări atent fundamentate. Dincolo de pandemie, orice decizie care are un impact asupra sistemului trebuie să fie un răspuns clar la o nevoie de progres al sistemului, în contextul mai larg al nevoilor economice și sociale. Ar trebui să ne întrebăm ce s-a întîmplat cu criza educației de dinaintea pandemiei, cum arată ea acum, în ce s-a transformat.

După un an de tulburări pentru sistemele educaționale la nivel global, cu toții avem obligația de a desprinde lecții din experiențele nuanțate ale țărilor din întreaga lume, lecții asupra cărora trebuie să reflectăm, iar aplicarea lor să asigure o reconstrucție îmbunătățită, bazată pe dovezi.

După trecerea printr-o astfel de încercare imprevizibilă, fiecare școală privată este mult mai dinamică, mai dispusă să îmbrățișeze schimbarea și să se adapteze.

Dar noi am învins. Boala, reticența, apatia, izolarea, disperarea. Iar bucuria revenirii la școală este unică. Niciodată, după nici o vacanță, copiii nu au fost mai fericiți să deschidă poarta școlii. Cum spunea o elevă: „Ce bine e la școală... vacanța este plictisitoare”.

Florin Droc este directorul Școlii și Liceului German Hermann Oberth.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.