Educația ecologică

Silvia OLTEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 743 din 17-23 mai 2018
Educația ecologică jpeg

Pămîntul este singura planetă cunoscută unde a apărut și a evoluat viața, culminînd cu omul, viețuitoare minunată și periculoasă, deopotrivă. Periculoasă, pentru că, deși mediul deține mijloace complexe de autoreglare, omul este singurul care poate distruge, uneori iremediabil, acest echilibru.

În a doua jumătate a secolului al XIX lea a apărut ecologia ca răspuns la problemele de mediu create de dezvoltarea excesivă a societății. Astfel, omul, din distrugător, se dorește a deveni ocrotitor. Cum putem explica, totuși, polua­rea tot mai accentuată a solului, apei și aerului? De ce copacii din orașe sînt „bolnavi“ și mor dacă s-a redus gradul de poluare? De ce rămășițele copacilor din pădurile defrișate irațional rănesc retina obișnuită cu verdele odihnitor al codrilor legendari, acum doar o amintire? De ce Pămîntul, tot mai apăsat de nerecunoștința oamenilor, trimite semnale tot mai vizibile, care afectează profund starea fizică și mentală a omului?

Devine imperios necesară educarea e­cologică a populației, deci informarea, con­știentizarea și responsabilizarea societății umane în legătură cu impactul negativ al acțiunilor sale asupra mediului.

Educația ecologică trebuie fundamentată în familie, unde copilul învață de la cei dragi că trebuie să respecte viața, privind cu simpatie gîndăceii, fluturii și florile, și că nu trebuie să lase urme, sub formă de ambalaje sau resturi, în locurile de joacă. Apoi se continuă în școală, prin studiul biologiei, știința vieții, învățînd cum să asigurăm viitorul planetei. Dar poate fundamenta doar biologia (prin numărul de ore și programa școlară) educația ecologică necesară tinerei generații?

Conform actualelor planuri de în­vă­țămînt, pentru studiul biologiei este alocată o oră/săptămînă, dar nu se mai predă biologia la clasele XI XII, profil uman, și la filiera tehnologică; în schimb, au fost alocate două ore/săptămînă pentru clasele VI–VII și la nivel liceal, filierea teoretică/profil real, știintele naturii (IX-XII) și matematică-informatică (IX-X). Sporadic, există și opționale de biologie dedicate studiului Educației pentru sănătate sau Educației ecologice.

Referitor la programele școlare, la nivel gimnazial, din anul școlar 2017-2018 a intrat în vigoare noua programă de biologie care răspunde, într-o mai mare măsură, nevoii de informare și educare ecologică a elevilor, în special la clasa a V-a (Viețuitoarele în mediul lor de viață) și la clasa a VIII-a (capitolul Sănătatea omului și a mediului). În clasele a VI-a și a VII a se studiază Funcțiile fundamentale ale organismelor, fiind evidențiate adaptările la mediul de viață, dar și consecințele acțiunii unor factori poluanți asupra stării de sănătate a viețuitoarelor.

La nivel liceal, ecologia este strecurată printre celelalte noțiuni de biologie, cu o pondere mai mare la clasa a IX-a, unde se studiază influența mediului asupra ere­dității, mutațiile și factorii mutageni, și la clasa a XII-a, în cadrul capitolului de Ecologie umană, care evidențiază impactul antropic asupra ecosistemelor naturale, efectele deteriorării ecosistemelor asupra sănătății umane și importanța păstrării biodiversității. La clasa a X-a, pe lîngă studiul funcțiilor organismelor, se urmărește influența factorilor de mediu, precum și modalitățile de adaptare ale organismelor.

Orele de studiu dedicate predării biologiei, insuficiente pentru formarea și consolidarea educației ecologice a tinerilor, scăderea resursei umane calificate, numărul mare de elevi la clasă reprezintă doar cîteva aspecte care conduc, deopotrivă, la demotivarea elevilor și profesorilor.

Nu spun că un număr mare de ore dedicate studiului biologiei ar rezolva problema. Dar introducerea unor opționale de Educație ecologică, în special la clasele cu o singură oră de predare pe săptămînă, ar contribui la consolidarea cunoștințelor de ecologie, prin derularea unor proiecte și ar responsabiliza elevii față de acțiunile și impactul comportamentului uman asupra sănătății mediului. Școala ar trebui sprijinită, în mod real, de părinți și de societatea civilă, pentru că educația ecologică este o problemă a tuturor.

Biologia este o disciplină îndrăgită de elevi, atunci cînd depășești tiparele rigide ale transmiterii unor cunoștințe, cînd în laboratorul de biologie pătrunde cu adevărat viața printr-un filmuleț, prin imagini, prin colțul viu pe care ai avut grijă să-l amenajezi și să-i mobilizezi pe elevi în întreținerea lui. Este ceea ce ne permite studiul biologiei, în special la clasele a V a și a VIII-a. Manualele școlare reprezintă doar niște mijloace, niște ghiduri, cel care le transformă în imagini și viziuni este profesorul.

Aș spune că biologia, în ansamblu, este o știință a bunului-simț. O disciplină pe care o predai și pe care elevul o învață cu dragoste, atunci cînd știi să o transpui într-o poveste despre om, despre viață, despre o planetă, la început neprimitoare, care s-a transformat în casa ta.

Silvia Olteanu este profesor de biologie, inspector școlar în cadrul ISJ Prahova și fondator al Asociației Profesorilor de Biologie „Ecoterra“.

Foto: Max Milligan

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

nicusor dan referendum Foto Facebook 1250 jpg
LIVE TEXT Referendum în București. În jur de 1.8 milioane de bucureșteni sunt așteptați să răspundă la cele trei întrebări ale lui Nicușor Dan
Pe 24 noiembrie, odată cu alegerile prezidențiale 2024, va avea loc, în București, referendumul lui Nicușor Dan. Aproximativ 1.8 milioane de locuitori ai Capitalei sunt așteptați la urne pentru a răspunde la cele trei întrebări de pe buletinele de vot.
somn pixabay jpg
Cinci semne alarmante ale apneei în somn, fără legătură cu sforăitul. Cum le poți combate
Fii atent la semnalele de alarmă ale apneei în somn, chiar și dacă nu sforăi. O serie de simptome, cum ar fi trezirea frecventă noaptea pentru a merge la baie, pot indica o afecțiune ce necesită atenție.
Trump Israel EPA
Îi va da Trump undă verde lui Netahyahu pentru un război cu Iranul? Analist: „Ar însemna implicarea SUA în război, ori el a zis că aduce pacea”
Dacă Trump îi dă undă verde lui Netanyahu pentru un război cu Iranul, asta ar însemna o implicare directă a SUA în conflict, ceea ce vine în contradicție cu unul dintre pilonii campaniei electorale a republicanului, spune experta în relații internaționale Ioana Constantin Bercean.
racheta intercontinentala rubeja/ FOTO: defence.mgimo.ru
Putin mizează pe imagine amenințând cu o rachetă veche sub o denumire nouă. Specialiștii nu sunt impresionați
Racheta Oreșnik a Rusiei nu este atât de nouă precum susține Vladimir Putin.
Jorge Tamayo de la Harvard vorbeste despre AI la UBB jpg
Avertismentul unui economist de la Harvard cu privire la revoluția AI: „Un miliard de oameni trebuie să se recalifice în următorii 5 ani”
Jorge Tamayo, cadru didactic asociat la Universitatea Harvard, a vorbit în cadrul unei prelegeri la UBB despre impactul Inteligenței Artificiale asupra pieței muncii. Concluzia lui este că dacă nu vrem să ne pierdem slujba din cauza AI, va trebui să fim pregătiți să ne recalificăm din 3 în 3 ani.
bulgaria saracie jpg
Cum ne sărăcește statul doar ca să-și astupe propria incompetență. Profesor de economie: „Ne uităm ca și curca la lemne și nu înțelegem”
Românii sărăcesc într-un ritm accelerat din cauza inflației care e folosită de stat pentru a umple „găurile” bugetului. Economistul Radu Nechita explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce statul și Banca Națională nu iau nicio măsură concretă pentru a stăvili creșterile de prețuri și inflația.
Ras Al Kaimach Sursa wikipedia jpg
Cele mai căutate vacanțe exotice de sărbători. După Dubai și Abu Dhabi, încă un emirat îi încântă pe români
Orientul Mijlociu a devenit tot mai accesibil în ultimii ani pentru românii aflați în căutarea destinațiilor exotice de vacanță. După Dubai și Abu Dhabi, și emiratul Ras Al Khaimach s-a numărat printre preferințele celor care au căutat sejururi de sărbători.
telefon public 0 jpeg
Strămoșii telefoanelor mobile, la mare căutare printre români. Cât au ajuns să coste după ce au fost abandonate
Vechile telefoane publice cu monedă, folosite până la apariția telefoanelor mobile, au ajuns din nou la mare căutare. De această dată, colecționarii sunt cei interesați de ele și sunt dispuși să bage mâna adânc în buzunar pentru a obține unul.
Foto 9  Ion Iliescu si Bill Clinton jpg
Povestea controversată a primului președinte din istoria României. Protejat al Anei Pauker, fiul de ilegalist școlit la Moscova, în luptele pentru putere cu Ceaușeștii
Ion Iliescu a fost primul președinte din istoria României. A avut o copilărie zbuciumată, a fost școlit în URSS, era protejat de Anna Pauker și a încercat să-l dea jos pe Ceaușescu cu cinci ani înainte de Revoluție. A avut două mandate ca președinte și două ca senator.