„Ecranul” în mintea și sănătatea umană. O scurtă analiză psihologică

Daniel DAVID
Publicat în Dilema Veche nr. 1006 din 20 iulie – 26 iulie 2023
image

Ecranul (screen), în diversele sale forme – televizor/computer/tabletă/telefon etc. –, a devenit obiect de dispută la nivel social, sigur, mai ales prin prima condițiilor de expunere la ecran pentru copii, dar și pentru adulți, cu implicații asupra sănătății lor psihice și fizice. 

Unii consideră că expunerea la ecran este ceva artificial și potențial periculos în sine, îndepărtîndu-ne de realitatea fizică sănătoasă, cu impact negativ asupra minții și sănătății oamenilor. Alții consideră ecranul o simplă extensie a realității fizice, expunerea fiind naturală și benefică în condițiile noilor revoluții/paradigme tehnologice. 

Pornind de la o problemă/întrebare legitimă, asistăm așadar la o polarizare a pozițiilor, în care oamenii nu mai știu să pună întrebări experților, ci au deja concluzii (deoarece fiecare se consideră într-un fel expert), și nu mai diferențiază între opinii (mai mult sau mai puțin educate) și credințe pe de o parte, pe care fiecare le putem avea, și cunoașterea riguroasă pe de altă parte, care vine din știință. 

Într-adevăr, dincolo de opinii personale și credințe, mai mult sau mai puțin informate, problema trebuie abordată științific, iar cînd te interesează impactul asupra minții și sănătății acesteia, știința de referință este psihologia. Așadar, pornind de la cele două teze polarizate, încep cu asumarea sintezei, și anume că tehnologia în sine nu este „bună” sau „rea”, ci devine așa în funcție de cum o folosim. Să întemeiem această teză sintetică în cele ce urmează.

Evident, odată cu explozia accesului la ecran, specialiștii în sănătate au reacționat, pe bună dreptate în condițiile în care nu știau care pot fi efectele, foarte grijuliu, recomandînd măsuri dure. Spre exemplu, unele din aceste măsuri vorbeau despre interzicerea sau expunerea minimală (doar videochat cu părinții/rudele aflate la distanță) zilnică la ecran pînă la vîrsta de 2 ani și despre expuneri zilnice limitate, spre exemplu sub două ore, chiar în cazul adolescenților. 

Între timp s-au acumulat date științifice relevante, care schimbă paradigma și care ne pot ajuta să facem ca tehnologia să fie „bună” (vezi și Raportul OECD din 2019 – Gottschalk, F.: „Impacts of technology use on children: Exploring literature on the brain, cognition and well-being”), fără a se epuiza însă nevoia de a colecta noi informații riguroase.

Aceste noi dezvoltări arată că timpul de expunere la ecran nu mai este punctul de referință, ci contextul expunerii devine fundamental pentru sănătate. Altfel spus, expunerea la ecran trebuie să vizeze conținuturi de calitate – fie acestea educaționale sau de distracție (entertainment) –, în condiții de securitate, iar în cazul copiilor mai mici aceasta trebuie făcută obligatoriu cu asistența părinților (ex. co-vizionare, discuții postexpunere despre cîștigurile în învățare/distracție etc.). De asemenea, o altă referință-cheie este ca expunerea să nu genereze distres sau dizabilitate (să nu interfereze cu buna funcționare socială). Evident că există și anumite limite statistice orientative, astăzi vorbindu-se de 4-6 ore zilnic, incluzînd orice expunere la ecran, adaptate însă la vîrsta și la capacitatea persoanei. Cine nu se înscrie în aceste noi recomandări ar putea să piardă avantaje competitive în educație și socializare (dacă este o subutilizare a expunerii la ecran) sau ar putea dezvolta probleme psihologice (dacă este o utilizare excesivă a expunerii la ecran). Ecranul nu mai este o realitate marginală, alternativă realității noastre obișnuite, ci devine parte majoră din realitatea noastră obișnuită. Apariția cărților și a televiziunii a dus inițial la temeri similare în relație cu realitatea normală de atunci, temeri legate de dependență și impact asupra sănătății mintale, care însă au fost depășite pe măsură ce cărțile și televiziunea au devenit componente majore ale realității obișnuite de astăzi. La fel se va întîmpla și cu ecranul extins de la televiziune la computer și variațiile sale.

Aceste informații trebuie să ajungă la oameni pentru a le ghida deciziile, într-o logică a deciziilor bazate pe dovezi. Așa cum spuneam, acum lucrurile sînt oarecum polarizate. Unii consideră că expunerea la ecran este problematică în sine, unii nespecialiști (ex. preoți cu notorietate publică) ajungînd să facă eronat și neprofesionist chiar recomandări psihologice în acest sens. Adevărul este că expunerea nu este problematică în sine, dar poate să devină așa dacă o folosim fără recomandările de mai sus bazate pe cercetări științifice. Alții consideră că expunerea la ecran este benefică în sine, fiind o simplă extensie a realității fizice, aceștia vorbind de efecte psihologice fără să fie psihologi și să le înțeleagă. Și aici punctez că expunerea nu este benefică în sine ca simplă extensie a noii paradigme tehnologice, dar poate să devină bună, dacă o facem adecvat, așa cum am recomandat mai sus. 

În final, conchid, reluînd ideile de mai sus, că tehnologia, aici expunerea la ecran, nu este bună sau rea în sine, dar poate deveni așa în funcție de cum o folosim. Sper ca acest scurt text să ne ajute, direct sau prin cadrul conceptual propus, în a o utiliza astfel încît să devină bună.

Prof. univ. dr. Daniel David este rectorul Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, președintele Asociației Psihologilor din România, membru corespondent al Academiei Române și membru al Academia Europaea.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Vreme de primăvară  Foto Freepik (1) jpg
Temperaturile scad cu 20 de grade de la o zi la alta. Sfaturile medicilor pentru a ne proteja de capriciile vremii
România va trece în câteva zile de la vremea de început de vară la cea de iarnă, cu oscilații mari de temperaturi. O astfel de perioadă poate fi extrem dificilă pentru români, arată specialiștii, care oferă câteva sfaturi sfaturi simple celor afectați de capriciile primăverii.
Gogosi -dulciuri - tanara mananca desert FOTO SHUTTERSTOCK
Vă este greu să rezistați la dulciuri? Aceste 6 trucuri științifice vă vor reduce pofta de zahăr
Mai ales când ești stresat, tentațiile dulci devin aproape imposibil de evitat. Prăjiturile, ciocolata și deserturile ne fac cu ochiul la fiecare pas, iar autocontrolul cedează ușor. Chiar și așa, există metode prin care putem ține pofta de dulce sub control.
Primarul Petre Florin de la Crevedia FOTO Facebook jpg
Când va începe procesul primarului PSD din Crevedia, care a chinuit timp de 8 ani un bărbat cu retard, punându-l să muncească 16 ore zilnic
În această primăvară, la Tribunalul Dâmbovița va începe procesul lui Petre Florin, primarul din comuna Crevedia, judecat pentru trafic de persoane și supunere la muncă forțată după ce ar fi obligat timp de opt ani un bărbat cu retard să muncească până la epuizare la ferma sa.
rosii izbiceni olt martie 2025   foto arhiva gigi gherghita (1) jpeg
Roșiile din solariile oltenilor, produse de lux în piețe. La cât ar putea ajunge prețul de Paște
Primele roșii produse în solariile legumicultorilor olteni au ajuns în piețe. Comercianții le cumpără în cantități mici, pentru că nu mulți cumpărători își permit să plătească prețul. Producătorii spun însă că au cheltuit enorm să le producă și, din nou, nu ei fac cel mai mare profit.
calarasi capre
Cum recunoaștem febra aftoasă la vaci, oi, capre și porci. „Boala nu afectează omul, dar produce pagube economice importante”
Autoritățile sanitar-veterinare atrag atenția asupra pericolului febrei aftoase, din cauza acestei boli fiind instituită, cu câteva zile în urmă, alerta, în urma confirmării unui focar în Ungaria. Fermierii care au importat animale din Ungaria și Slovacia vor fi controlate.
apartamente jpeg
Tot mai puțini români își permit să cumpere locuințe. Chiria devine o alternativă pe termen lung
Doar 73% dintre românii din mediul urban trăiesc într-o locuință pe care o dețin în proprietate, un procent semnificativ sub statistica oficială de 95%, potrivit unui studiu de specialitate.
Gorbaciov   GettyImages 539533386 jpg
15 martie, ziua în care Mihail Gorbaciov a devenit ultimul președinte al Uniunii Sovietice
Pe 15 martie 1990, Mihail Gorbaciov devenea primul și singurul președinte al Uniunii Sovietice. Mandatul său a fost marcat de reformele perestroika și glasnost, care au accelerat prăbușirea comunismului și, în final, destrămarea URSS.
image png
Lucian Viziru regretă că a mers la Survivor și Ferma: „Momentele petrecute acolo...”
Augustin Viziru, actorul care a reușit să cucerească inimile a mii de români prin prisma filmelor și serialelor în care a apărut de-a lungul timpului, regretă că a participat la emisiuni celebre precum „Ferma Vedetelor” și „Survivor”.
Donald Trump, discurs în fața Ordinului Fraternității Poliției din Charlotte FOTO PROFIMEDIA
Trump, un nou atac la libertatea presei. „Asta trebuie să înceteze”
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a acuzat vineri media americane care critică acţiunile sale că recurg la practici "ilegale" şi că sunt "corupte", notează AFP.