ECONOMIA ROMÂNIEI - Retrospective şi aşteptări

Emil STOICA
Publicat în Dilema Veche nr. 254 din 29 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În urma unor reforme dureroase, dar necesare, mediul de afaceri românesc s-a liberalizat la sfîrşitul anilor ’90. Acele reforme au permis o creştere economică continuă - şi susţinută - din anul 2000 pînă în 2008. Perspectiva aderării la UE a stimulat şi guvernul din perioada 2000-2004 să continue reformele economice şi să liberalizeze şi mai mult economia. Din 2005, reformele de liberalizare economică au continuat, mediul de afaceri românesc devenind din ce în ce mai atractiv, mai ales în urma simplificărilor fiscale şi a introducerii unei cote unice mici de impozitare, dar şi a altor măsuri, precum continuarea procesului de privatizare. Astfel, atractivitatea mediului de afaceri - precum şi perspectiva de ţară membră UE au atras investiţii fără precedent în economia românească şi au dus la cea mai mare creştere economică din UE în primele 6 luni ale lui 2008. Totuşi, criza economică internaţională - care s-a agravat începînd cu septembrie 2008 - va duce la o scădere semnificativă a ritmului de creştere economică în România; va duce la o reducere a investiţiilor - îndeosebi cele private - şi la o posibilă scădere a exporturilor. Şomajul a început deja să crească şi probabil va mai creşte. Inflaţia însă se va reduce, în urma scăderii cererii la nivel internaţional; de exemplu, petrolul a scăzut de la 140 de dolari/baril în iunie 2008 la sub 50 de dolari/baril în noiembrie 2008. Această perspectivă internaţională negativă va pune o presiune fără precedent pe noul guvern al României. În anii de creştere economică 2000-2008 ar fi fost mai înţelept ca guvernele să fi căutat echilibrarea bugetului de stat sau chiar excedentul bugetar şi ar fi fost mai înţelept ca ele să fi fost mai decise în reformele economice, de exemplu printr-o restructurare şi transparentizare a deciziilor economice ale firmelor deţinute de stat - cum ar fi Romgaz, CEC, CFR sau Poşta Română. Totuşi, din cauza unui perceput risc politic, guvernele României, îndeosebi cel din ultimii doi ani, au căzut pradă populismului, iar România a înregistrat deficite bugetare cu perspective de deficite bugetare accentuate pentru 2009 şi anii următori: salariile bugetarilor şi pensiile au fost mărite mult peste posibilităţi, creşterile de salarii cu 50% sînt nesustenabile. În acelaşi timp, guvernul României a mărit în mod nejustificat numărul de funcţionari publici în anii de creştere economică. Aceste măsuri - deficit bugetar, creşteri nesustenabile de pensii şi salarii ale funcţionarilor publici, precum şi creşterea nejustificată a numărului de funcţionari publici - au pus o presiune suplimentară pe inflaţie şi pe piaţa muncii. Dobînzile la lei au devenit de cîteva ori mai mari decît cele la euro, iar perspectiva aderării României la zona euro este din ce în ce mai îndepărtată. În vremuri de criză economică, pentru a diminua impactul negativ al scăderii investiţiilor private, precum şi al activităţii din anumite domenii private, este firesc un rol mai activ al statului în economie: statul ar trebui să fie în stare să stimuleze economia cu taxe mai mici, de exemplu prin reducerea TVA; ar trebui să angajeze în proiecte publice forţa de muncă excedentară din domeniul privat sau românii ce se întorc acasă după pierderea slujbelor, în ţări precum Spania sau Irlanda. Din păcate, noul guvern primeşte o Românie cu deficit bugetar şi cu o structură de personal supraîncărcată. Există însă şi două elemente care vor putea ajuta noul guvern să iasă cu bine din actuala criză economică. Primul ar fi nevoia de investiţii masive în infrastructură (rutieră, feroviară, de protecţia mediului etc.) şi disponibilitatea de fonduri europene semnificative pentru astfel de proiecte. Al doilea este dat de gradul de îndatorare scăzut al României, dar şi al autorităţilor locale (de exemplu, Primăria Bucureşti). Acest grad redus de îndatorare ar permite: a) investiţii suplimentare în infrastructura oraşelor - de exemplu: extinderea metroului bucureştean, extinderea reţelelor de canalizare sau asfaltarea tuturor străzilor ori investiţii în iluminatul public etc.; b) investiţii în instituţii care în urma descentralizării acceptate de toate partidele parlamentare vor depinde direct de autorităţile locale: spitale, şcoli etc.; c) alte servicii publice locale mai bune (curăţenie, reciclare ş.a.m.d.). Priorităţile noului guvern Aşadar, prima prioritate a noului guvern va fi de a atrage fondurile necesare dezvoltării infrastructurii şi a ajuta autorităţile locale să atragă fonduri suplimentare pentru noi proiecte. Astfel, rata şomajului va fi ţinută sub control, iar perspectivele economiei româneşti se vor îmbunătăţi: atît prin faptul că vor furniza servicii, materiale şi echipamente pentru noile investiţii, dar şi prin posibilitatea unor costuri de funcţionare viitoare mai mici. Există însă riscul ca instituţiile României - şi justiţia, în mod special - să nu fie pregătite să controleze utilizarea corectă a acestor fonduri şi, în loc ca sumele pentru investiţii să ajungă la destinaţie, să se ducă în buzunarele unor oligarhi ai şoselelor şi ale unor apropiaţi politici ai viitorului guvern. În acelaşi timp, viitorul guvern va putea restructura mamuţii economici de stat, în vederea unei viitoare cotări la bursă. 2009 nu va fi un an bun pentru a cota o firmă la bursă, însă economia internaţională îşi va reveni peste doi-trei ani, şi atunci va fi mai probabil ca preţul acţiunilor să se reflecteze mai bine valoarea reală a unei firme. Aşadar, restructurarea firmelor de stat este o prioritate, şi chiar cotarea la bursă a unui pachet de acţiuni de 3-5%. A doua prioritate a guvernului va trebui să fie aderarea cît mai rapidă la zona euro. Firmele şi familiile din România sînt expuse riscului de dobînzi ridicate la lei sau riscului de curs de schimb la leu. În plus, dacă ultimii doi ani au fost cei în care angajaţii dictau piaţa muncii, anul 2009 va fi unul în care angajatorii vor avea ultimul cuvînt: cererea de locuri de muncă va fi mai mare decît oferta. Ca atare, mă aştept ca în 2009 productivitatea muncii să crească mai repede decît salariile. Cum preţurile internaţionale - precum cel al petrolului - se află în scădere, iar presiunile pe salarii vor scădea, inflaţia va scădea şi ea, însă probabil nu suficient de mult pentru o aderare rapidă la zona euro. Viitorul guvern va fi pus în situaţia de a reduce creşterile de salarii şi pensii promise în anii politici 2007 şi 2008. Emil Stoica locuieşte la Londra şi este coautor al unui blog (stoica.hotnews.ro) pe teme economice, găzduit de www. hotnews.ro. După 10 ani de lucru la Bucureşti, Milano şi Londra în audit financiar şi managementul riscului, din 2007 este responsabil financiar pentru Europa de Est al unei firme multinaţionale cotate la bursă.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: