ECONOMIA ROM├â┬éNIEI - Retrospective ┼či a┼čtept─âri

Emil STOICA
Publicat în Dilema Veche nr. 254 din 29 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än urma unor reforme dureroase, dar necesare, mediul de afaceri rom├ónesc s-a liberalizat la sf├«r┼čitul anilor ├ó┬Ç┬Ö90. Acele reforme au permis o cre┼čtere economic─â continu─â - ┼či sus┼úinut─â - din anul 2000 p├«n─â ├«n 2008. Perspectiva ader─ârii la UE a stimulat ┼či guvernul din perioada 2000-2004 s─â continue reformele economice ┼či s─â liberalizeze ┼či mai mult economia. Din 2005, reformele de liberalizare economic─â au continuat, mediul de afaceri rom├ónesc devenind din ce ├«n ce mai atractiv, mai ales ├«n urma simplific─ârilor fiscale ┼či a introducerii unei cote unice mici de impozitare, dar ┼či a altor m─âsuri, precum continuarea procesului de privatizare. Astfel, atractivitatea mediului de afaceri - precum ┼či perspectiva de ┼úar─â membr─â UE au atras investi┼úii f─âr─â precedent ├«n economia rom├óneasc─â ┼či au dus la cea mai mare cre┼čtere economic─â din UE ├«n primele 6 luni ale lui 2008. Totu┼či, criza economic─â interna┼úional─â - care s-a agravat ├«ncep├«nd cu septembrie 2008 - va duce la o sc─âdere semnificativ─â a ritmului de cre┼čtere economic─â ├«n Rom├ónia; va duce la o reducere a investi┼úiilor - ├«ndeosebi cele private - ┼či la o posibil─â sc─âdere a exporturilor. ┼×omajul a ├«nceput deja s─â creasc─â ┼či probabil va mai cre┼čte. Infla┼úia ├«ns─â se va reduce, ├«n urma sc─âderii cererii la nivel interna┼úional; de exemplu, petrolul a sc─âzut de la 140 de dolari/baril ├«n iunie 2008 la sub 50 de dolari/baril ├«n noiembrie 2008. Aceast─â perspectiv─â interna┼úional─â negativ─â va pune o presiune f─âr─â precedent pe noul guvern al Rom├óniei. ├Än anii de cre┼čtere economic─â 2000-2008 ar fi fost mai ├«n┼úelept ca guvernele s─â fi c─âutat echilibrarea bugetului de stat sau chiar excedentul bugetar ┼či ar fi fost mai ├«n┼úelept ca ele s─â fi fost mai decise ├«n reformele economice, de exemplu printr-o restructurare ┼či transparentizare a deciziilor economice ale firmelor de┼úinute de stat - cum ar fi Romgaz, CEC, CFR sau Po┼čta Rom├ón─â. Totu┼či, din cauza unui perceput risc politic, guvernele Rom├óniei, ├«ndeosebi cel din ultimii doi ani, au c─âzut prad─â populismului, iar Rom├ónia a ├«nregistrat deficite bugetare cu perspective de deficite bugetare accentuate pentru 2009 ┼či anii urm─âtori: salariile bugetarilor ┼či pensiile au fost m─ârite mult peste posibilit─â┼úi, cre┼čterile de salarii cu 50% s├«nt nesustenabile. ├Än acela┼či timp, guvernul Rom├óniei a m─ârit ├«n mod nejustificat num─ârul de func┼úionari publici ├«n anii de cre┼čtere economic─â. Aceste m─âsuri - deficit bugetar, cre┼čteri nesustenabile de pensii ┼či salarii ale func┼úionarilor publici, precum ┼či cre┼čterea nejustificat─â a num─ârului de func┼úionari publici - au pus o presiune suplimentar─â pe infla┼úie ┼či pe pia┼úa muncii. Dob├«nzile la lei au devenit de c├«teva ori mai mari dec├«t cele la euro, iar perspectiva ader─ârii Rom├óniei la zona euro este din ce ├«n ce mai ├«ndep─ârtat─â. ├Än vremuri de criz─â economic─â, pentru a diminua impactul negativ al sc─âderii investi┼úiilor private, precum ┼či al activit─â┼úii din anumite domenii private, este firesc un rol mai activ al statului ├«n economie: statul ar trebui s─â fie ├«n stare s─â stimuleze economia cu taxe mai mici, de exemplu prin reducerea TVA; ar trebui s─â angajeze ├«n proiecte publice for┼úa de munc─â excedentar─â din domeniul privat sau rom├ónii ce se ├«ntorc acas─â dup─â pierderea slujbelor, ├«n ┼ú─âri precum Spania sau Irlanda. Din p─âcate, noul guvern prime┼čte o Rom├ónie cu deficit bugetar ┼či cu o structur─â de personal supra├«nc─ârcat─â. Exist─â ├«ns─â ┼či dou─â elemente care vor putea ajuta noul guvern s─â ias─â cu bine din actuala criz─â economic─â. Primul ar fi nevoia de investi┼úii masive ├«n infrastructur─â (rutier─â, feroviar─â, de protec┼úia mediului etc.) ┼či disponibilitatea de fonduri europene semnificative pentru astfel de proiecte. Al doilea este dat de gradul de ├«ndatorare sc─âzut al Rom├óniei, dar ┼či al autorit─â┼úilor locale (de exemplu, Prim─âria Bucure┼čti). Acest grad redus de ├«ndatorare ar permite: a) investi┼úii suplimentare ├«n infrastructura ora┼čelor - de exemplu: extinderea metroului bucure┼čtean, extinderea re┼úelelor de canalizare sau asfaltarea tuturor str─âzilor ori investi┼úii ├«n iluminatul public etc.; b) investi┼úii ├«n institu┼úii care ├«n urma descentraliz─ârii acceptate de toate partidele parlamentare vor depinde direct de autorit─â┼úile locale: spitale, ┼čcoli etc.; c) alte servicii publice locale mai bune (cur─â┼úenie, reciclare ┼č.a.m.d.). Priorit─â┼úile noului guvern A┼čadar, prima prioritate a noului guvern va fi de a atrage fondurile necesare dezvolt─ârii infrastructurii ┼či a ajuta autorit─â┼úile locale s─â atrag─â fonduri suplimentare pentru noi proiecte. Astfel, rata ┼čomajului va fi ┼úinut─â sub control, iar perspectivele economiei rom├óne┼čti se vor ├«mbun─ât─â┼úi: at├«t prin faptul c─â vor furniza servicii, materiale ┼či echipamente pentru noile investi┼úii, dar ┼či prin posibilitatea unor costuri de func┼úionare viitoare mai mici. Exist─â ├«ns─â riscul ca institu┼úiile Rom├óniei - ┼či justi┼úia, ├«n mod special - s─â nu fie preg─âtite s─â controleze utilizarea corect─â a acestor fonduri ┼či, ├«n loc ca sumele pentru investi┼úii s─â ajung─â la destina┼úie, s─â se duc─â ├«n buzunarele unor oligarhi ai ┼čoselelor ┼či ale unor apropia┼úi politici ai viitorului guvern. ├Än acela┼či timp, viitorul guvern va putea restructura mamu┼úii economici de stat, ├«n vederea unei viitoare cot─âri la burs─â. 2009 nu va fi un an bun pentru a cota o firm─â la burs─â, ├«ns─â economia interna┼úional─â ├«┼či va reveni peste doi-trei ani, ┼či atunci va fi mai probabil ca pre┼úul ac┼úiunilor s─â se reflecteze mai bine valoarea real─â a unei firme. A┼čadar, restructurarea firmelor de stat este o prioritate, ┼či chiar cotarea la burs─â a unui pachet de ac┼úiuni de 3-5%. A doua prioritate a guvernului va trebui s─â fie aderarea c├«t mai rapid─â la zona euro. Firmele ┼či familiile din Rom├ónia s├«nt expuse riscului de dob├«nzi ridicate la lei sau riscului de curs de schimb la leu. ├Än plus, dac─â ultimii doi ani au fost cei ├«n care angaja┼úii dictau pia┼úa muncii, anul 2009 va fi unul ├«n care angajatorii vor avea ultimul cuv├«nt: cererea de locuri de munc─â va fi mai mare dec├«t oferta. Ca atare, m─â a┼čtept ca ├«n 2009 productivitatea muncii s─â creasc─â mai repede dec├«t salariile. Cum pre┼úurile interna┼úionale - precum cel al petrolului - se afl─â ├«n sc─âdere, iar presiunile pe salarii vor sc─âdea, infla┼úia va sc─âdea ┼či ea, ├«ns─â probabil nu suficient de mult pentru o aderare rapid─â la zona euro. Viitorul guvern va fi pus ├«n situa┼úia de a reduce cre┼čterile de salarii ┼či pensii promise ├«n anii politici 2007 ┼či 2008. Emil Stoica locuie┼čte la Londra ┼či este coautor al unui blog (stoica.hotnews.ro) pe teme economice, g─âzduit de www. hotnews.ro. Dup─â 10 ani de lucru la Bucure┼čti, Milano ┼či Londra ├«n audit financiar ┼či managementul riscului, din 2007 este responsabil financiar pentru Europa de Est al unei firme multina┼úionale cotate la burs─â.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.